VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/5 api 17-21
  • Mouˈa auahi—Mea atâta anei no outou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mouˈa auahi—Mea atâta anei no outou?
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Teihea te mau mouˈa auahi ineine i te paaina?
  • Eaha te mau atâtaraa?
  • E nehenehe anei outou e faaiti i te ati?
  • Te mau mouˈa auahi i Hawaii
    A ara mai na! 1987
  • A haapao maitai i te faaararaa!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Te ara maite ra anei outou i to tatou nei tau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • “A haere oioi noa!”
    A ara mai na! 1987
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/5 api 17-21

Mouˈa auahi—Mea atâta anei no outou?

UA RIRO te mau paainaraa mouˈa auahi, o te tutuha i te rehu veavea e te taheraa repo ura, ei faahiˈoraa faahiahia roa ˈˈe o te ito natura i te fenua nei. Peneiaˈe aita outou i ite mata roa ˈtu i teie huru tupuraa, teie râ, ua hopu paha outou i roto i te mau pape pihaa mahanahana no roto mai i te mouˈa auahi, aore ra ua amu outou i te maa i tupu i nia i te repo hotu mau o te rehu mouˈa auahi. Te faaohipa atoa nei vetahi i te ito fenua veavea i to ratou fare.

Aita râ i maoro aˈenei, e rave rahi e faaea ra i pihai iho i te mau mouˈa auahi paaina, o tei ite i te pohe e te vavahiraa ia paaina anaˈe taua mau mouˈa ra. Mai te paainaraa ino mau o te mouˈa Saint Helens i te pae apatoa-tooa o te râ o te Hau no Washington, i Marite, i te 18 no me 1980, e rave rau vahi o te ao nei o tei faaruru i te uˈanaraa haapohe o te mau paainaraa mouˈa auahi. Ua hau atu te rahiraa taata i pohe i tera area taime i te taatoaraa i tapaohia i roto i na matahiti e hitu ahuru i mairi aˈenei, e ua naeahia te pau o te mau faufaa i vavahihia, i te mau hanere mirioni dala marite. Fatata roa te mau ati i te tupu i to te mau rehu i pee na te reva faainoraa i te mau manureva o tei erehia i te puai e o tei titauhia ia tau ma te ru.

Te mea ino roa ˈtu â, o te mau paainaraa apeehia e te mau taheraa vari i tupu i te mouˈa Pinatubo, i Philipino, o tei vavahi roa i te mau ahuru tausani fare, e to Nevado del Ruiz, i Colombie, o tei haapohe hau atu i te 22 000 taata. Mea rahi â te mau ati e nehenehe e tupu. Te na ô ra na taata aravihi tuatapapa i te mau mouˈa auahi, o Robert Tilling e o Peter Lipman, no te Pu titorotororaa ihifenua no Marite e, “ia tae i te matahiti 2000, e maraa te huiraatira haamǎtaˈuhia e te mau atâtaraa o te mouˈa auahi, i nia i te faito e 500 mirioni taata.”

E tano ïa ia aniani e: ‘Te faaea ra anei au i pihai iho i te hoê mouˈa ua ineine aore ra e nehenehe e paaina? Eaha te mau paainaraa atâta roa ˈˈe, e e nehenehe anei e faatupu i te mau huru ati ino roa ˈtu â? Mai te peu e te ora nei au i te hoê vahi atâta i te pae no te paainaraa mouˈa auahi, eaha ta ˈu e nehenehe e rave no te faaiti i te atâtaraa?’

Teihea te mau mouˈa auahi ineine i te paaina?

E maere paha outou i te iteraa e te faaea nei outou i pihai iho i te hoê mouˈa auahi e taoto noa ra, e e fifihia outou ia ara noa ˈtu oia. Ua manuïa te mau aivanaa tuatapapa i te mau mouˈa auahi i roto i te mau ahuru matahiti i mairi iho nei, eiaha noa i te faataaraa i te mau mouˈa auahi ineine i te paaina aore ra e taoto noa ra, i te ite-atoa-raa râ e no te aha te mau mouˈa auahi e faura ˈi i te tahi mau vahi.

A hiˈo na i te hohoˈa fenua (api 19), e faaite ra i te mau vahi o vetahi o na hau atu i te 500 mouˈa auahi ineine i te paaina i tapaohia mai. Te faaea ra anei outou i pihai iho i te tahi? I te tahi atu mau vahi, ua riro te mau vari pihaa, te mau apoo mǎhu veavea, e te mau pape pihaa mahanahana, ei tapao e te vai ra te tahi atu mau mouˈa auahi e taoto noa ra; e nehenehe hoi teie mau mouˈa e paaina a muri aˈe. Hau atu i te afaraa o te mau mouˈa auahi ineine i te paaina o tei anaihia na te hiti o te moana Patitifa, tei roto atoa te tuhaa piihia te Hatua auahi. Te vai nei vetahi o teie mau mouˈa auahi na nia i te mau fenua, mai te mau Cascades i Marite Apatoerau e te mau Andes i Marite Apatoa, area vetahi ra, e mau anairaa motu ïa na nia i te moana, mai te mau motu Aléoutiennes, o Tapone, o Philipino, e o Indonésie apatoa. Mea rahi atoa te mau mouˈa auahi i Mediteranea e na pihai iho mai.

Ua itea mai i te mau aivanaa e e faura teie mau mouˈa auahi na pihai iho i te mau otia o te mau pǎpǎ rarahi e tere noa ra, i te vahi iho â râ i reira te hoê pǎpǎ no te moana e hee ai i raro aˈe i te hoê pǎpǎ no te fenua. Ua piihia teie huru tupuraa e subduction. E hamani te ǎhu no roto mai i teie heeraa, i te magma (ofai tahe) o te maraa mai i te niaraa o te fenua. Hau atu, e faatupu te mau hautiutiraa taue i rotopu i te mau pǎpǎ, i te mau aueueraa fenua puai i roto e rave rahi o taua mau vahi ra, o te roo-atoa-hia ra i te mau paainaraa mouˈa auahi.

E fa atoa mai te mau mouˈa auahi i te vahi i reira te mau pǎpǎ no te moana e amaha ˈi. E rave rahi o teie mau paainaraa o te tupu nei i raro i te moana e o te ore e itehia e te taata. Teie râ, mai te peu e te faaea ra outou i te motu ra no Islande, tei nia mau ïa outou i te anairaa mouˈa Reykjanes, e tuati i te anairaa mouˈa i ropu ia Ataranitita, i reira te mau pǎpǎ tei nia iho o Marite Apatoerau e Apatoa ma, e taa ê ai i to Europa e Afirika ma. I roto i te tahi atu mau tupuraa, ua faatupu te mau pu veavea taa ê i raro aˈe i te mau pǎpǎ i te mau mouˈa auahi rarahi i Vaihi e i te fenua Afirika.

Eaha te mau atâtaraa?

Te faito atâta o te hoê mouˈa auahi, tei te rahiraa paainaraa ïa i tupu aˈenei, e tae noa ˈtu te puairaa o te mau paainaraa e te mau atâtaraa i taaihia. Te ati mau, tei te rahi ïa o te huiraatira e ora ra i taua vahi atâta ra, e to ratou ineineraa. A tahi, e hiˈopoa anaˈe i te mau atâtaraa.

I te rahiraa o te taime, te mau paainaraa ino roa ˈˈe, o tei faatupuhia ïa e te magma tei î i te ofai silice. Mea paari teie huru magma, e e nehenehe oia e faaapǐapǐ i te mouˈa auahi e tae roa ˈtu i te taime e haapaaina ˈi te mau mǎhu o tei tapea-noa-hia, i te mouˈa. E paari te magma î i te silice e riro mai ai ei mau ofai peni teatea e mea pinepine te reira i te itehia no te mau mouˈa auahi na te hiti o te mau pǎpǎ. E tupu atoa te mau paainaraa ia û anaˈe te magma e maraa ra e te pape, e pahî ai ei pape veavea. Mea ino roa te mau rehu veavea no roto mai i te mau paainaraa puai—ua haapohe e toru mouˈa auahi i te pae Caraïbes-Marite no Ropu hau atu i te 36000 taata i roto e ono avaˈe i te matahiti 1902 ra.

I te tahi aˈe pae, i roto i te mau pu veavea na raro i te moana e te mau mouˈa auahi e vai ra i te mau amaharaa i rotopu e piti pǎpǎ, e e rave rahi atu â, te vai ra te ofai basalte ereere, mea iti roa te silice i roto, mea rahi râ te auri e te magnésium. Mea papepape te magma basalte e mea pinepine e faatupu oia i te mau paainaraa mǎrû noa aore ra e ore roa ˈtu e paaina, e hee mǎrû noa râ te mau taheraa repo, e mea ohie na te taata ia horo. Teie râ, e mea maoro teie mau huru paainaraa—te tahe noa ra te mouˈa auahi Kilauea i nia i te motu no Hawaii, mai te avaˈe tenuare 1983 mai â. Noa ˈtu e ua ino roa te mau tuhaa fenua na roto i teie mau huru paainaraa, mea varavara roa râ te taata i pêpê aore ra i pohe.

Te vaiiho nei vetahi mau paainaraa na te pae mouˈa, i te mau haapueraa rehu rarahi o tei ore i mau, o te nehenehe ïa e hee mai, aore ra ia anoi noa ˈtu e te hiona, te pape toetoe paari, aore ra te pape, e nehenehe ïa te reira e faatupu i te mau vari teiaha o te hee taue noa e o te haamarari roa i te mau peho. E nehenehe taua mau vari pue ra (pii-atoa-hia lahars, ia au i te parau lave na roto i te reo no Indonésie) e tapae e rave rahi kilometera te atea i te mouˈa auahi, peneiaˈe e mea maoro i muri aˈe i te faaearaa te mau paainaraa.

Mea varavara roa i roto i te aamu, mea puai râ hoi, te mau tsunami—te mau are miti teitei e maraa i muri aˈe i te hoê paainaraa i raro i te moana aore ra ia hee te repo na te pae o te hoê mouˈa auahi e maraa maira i raro i te moana. E nehenehe teie mau are puai e tere i te vitivitiraa e mau hanere maile i te hora. Noa ˈtu e mea haehaa roa teie mau tsunami ia vai ratou i te moana, e ere ïa i te mea ino no te mau pahi e ratere ra na reira, e maraa taue noa râ ratou ia tapiri anaˈe i te fenua. E nehenehe teie mau are e na nia ˈˈe i te tahi mau fare teitei. I te matahiti 1883, i te paainaraa te mouˈa auahi i Krakatoa, e 36 000 taata o tei pohe i te tairiraa mai te mau tsunami i te mau pae no Java e Sumatra.

Te tahi atu vahi atâta o te mau mouˈa auahi o te nehenehe e faaino aore ra e faahuehue i te oraraa, oia hoi te toparaa mai te mau huˈahuˈa e te mau rehu au auahi, te mau paainaraa aru na roto i te reva mataˈi, faatupuhia e te mau paainaraa, te mau auauahi taero, te ûa taero, e te mau aueueraa fenua. Ia hiˈohia te mau rahiraa mouˈa auahi atâta roa na te ao nei e te rahi o te mau tupuraa iino, ua riro mau â te faitoraa ma te tano i te mau atâtaraa o te mau mouˈa auahi, ei ohipa fifi roa e te teimaha atoa.

E nehenehe anei outou e faaiti i te ati?

A maraa noa ˈi te huiraatira o te ao nei, te rahi atoa nei te feia e ora ra i te mau vahi atâta i pihai iho i te mau mouˈa auahi. No reira, apitihia e te maraaraa o te mau paainaraa mouˈa auahi i tupu iho nei na te ao nei, ua faarahi te mau aivanaa tuatapapa i te mau mouˈa auahi i ta ratou mau tutavaraa no te faaiti i te ati. I te tahi mau tupuraa, ua manuïa te faaara-atea-raa e te tohuraa, e ua faaorahia te taata. Eaha te niu o teie mau tohu?

Mea matauhia e, na mua ˈˈe i te mau paainaraa, e tupu te mau aueueraa i roto i te mouˈa auahi, aore ra i raro aˈe mai, e tapao faaite ïa e te maraa maira te magma. Ia maraa roa mai te magma i nia i te hoê mouˈa auahi, e puai atoa te teimaharaa i roto. E mâˈi mai te mau mǎhu, e e maraa te veavea e te maramara o te pape i raro i te fenua. E nehenehe te mau paainaraa nainai e tupu na mua ˈˈe i te paainaraa rahi. E nehenehe teie mau tupuraa atoa e hiˈopoahia.

Na mua roa ˈˈe te hoê paainaraa e tupu ai, e nehenehe te feia ihifenua e faito i te atâtaraa, na roto i te hiˈopoaraa i te mau ofai. E rave rahi taime, hoê â huru taheraa mouˈa auahi e te mau ati apitihia o te tupu na nia iho, aore ra fatata hoê â huru paainaraa e to te tahi atu mau mouˈa auahi i tuatapapahia na mua ˈtu. Ia au i taua mau maimiraa ra, ua papaihia te mau hohoˈa fenua o te mau vahi atâta roa ˈˈe no te mau mouˈa auahi e rave rahi.

Te tahi ravea e ora ˈi te taata i te mau ati mouˈa auahi, o te hiˈopoaraa ïa te mau aivanaa i te mau atâtaraa e te mouˈa auahi iho, e tae noa ˈtu te faaara-oioi-raa te mau tia mana i te ati e fatata maira. Taa ê atu i te mau aueueraa fenua, o te ore e nehenehe e tohuhia, e rave rahi mouˈa auahi e paaina, o te nehenehe e hiˈopoa-maite-hia ia nehenehe te mau taata e haamǎtaˈuhia ra, ia faahaerehia hou te paainaraa ino roa. Mea faufaa roa ia faarue i te vahi atâta, no te mea aita ta te taata e ravea parururaa aore ra mea iti roa, i mua i te puai e te ǎhu o te mau taheraa e te mau paainaraa mouˈa auahi e tae noa ˈtu te puai vavahi o te mau heeraa fenua, te mau vari pue, e te mau tsunami.

Noa ˈtu e mea maitai roa te mau tutavaraa e ravehia ra no te faaiti i te rahiraa taata e pêpê aore ra e pohe na roto i te mau paainaraa mouˈa auahi e te mau ati e tupu mai, aitâ te taata i nehenehe atura e tohu ma te tia roa, i te mau paainaraa e te tahi atu mau ati, ia noaa mai te parururaa taatoa i te mau ati mouˈa auahi. Inaha, ua pohe atoa vetahi o te feia hiˈopoa mouˈa auahi, no te mea ua roaahia ratou i te hoê paainaraa manaˈo-ore-hia. Teie râ, mai te peu e te faaea ra outou i pihai iho i te hoê mouˈa auahi e nehenehe e paaina, e mea maitai ia faaroo outou i te mau faaararaa a te mau tia mana. Ia na reira outou, e faarahi ïa outou i te manuïaraa ia ora mai i te hoê ati mouˈa auahi.—Na te hoê aivanaa tuatapapa i te pǎpǎ e te fetia.

[Tumu parau tarenihia i te api 20]

Tohuraa i te mau paainaraa mouˈa auahi mai te reva teitei mai?

A feruri na ahiri e e faitohia te hautiutiraa o te mau mouˈa auahi, i te papuraa e 1 tenetimetera, mai te mau peeutari maoˈa mai e vai ra e 20 000 kilometera i nia ˈˈe i te fenua—e tere ra i te vitivitiraa maere mau e 5 kilometera i te tetoni hoê! O te ohipa ïa i ravehia na roto i te ravea Global Positioning System (GPS), oia hoi te faanahoraa e rave rau peeutari maoˈa faatanohia e te mau taoˈa apo aru radio i nia i te fenua nei. No te faitoraa tataitahi, e tapaohia te vairaa o na peeutari maoˈa e maha ma te tano roa. E faitohia te taime e te mau uati atomi, e mau uati tia roa teie. E mea hau aˈe teie mau faitoraa, e nehenehe e ravehia noa ˈtu eaha te huru o te ahuaraˈi, ia faaauhia i te mau ravea hiˈopoaraa i nia i te fenua nei. E haamaitai atu â te mau faitoraa GPS i te tohuraa i te mau paainaraa mouˈa, e na mua ˈˈe e tupu ai, tau matahiti te mairi i reira te mouˈa auahi e rahi mai ai. Ua faaohipa-ê-na-hia teie ravea aravihi no te mau mouˈa auahi i Islande, Italia, Marite, e i Tapone.

[Hohoˈa fenua i te api 19]

(Hiˈo i te papai)

Mau mouˈa auahi paaina e mau pǎpǎ o te ao nei

Mau mouˈa auahi paaina

Mau otia o te mau pǎpǎ

I nia nei, vetahi o na hau atu i te 500 mouˈa auahi paaina

[Faaiteraa i te tumu]

Mountain High Maps™ copyright © 1993 Digital Wisdom, Inc.

[Hohoˈa i te api 18]

Taheraa rehu no roto mai i te mouˈa auahi Unzen, i Tapone, e hee atura i nia i te hoê vahi faaeahia e te taata

[Faaiteraa i te tumu]

Orion Press-Sipa Press

[Hohoˈa i te api 18]

Paainaraa te mouˈa Saint Helens

[Faaiteraa i te tumu]

USGS, David A. Johnston, Cascades Volcano Observatory

[Hohoˈa i te api 18]

Mouˈa Etna, i Sicile, tei tutuha iho nei i te repo ura e 15 avaˈe te maoro

[Faaiteraa i te tumu]

Jacques Durieux/Sipa Press

[Hohoˈa i te api 19]

Mouˈa Kilauea, i Hawaii, tei faarahi te motu e 200 ta

[Faaiteraa i te tumu]

©Soames Summerhays/Photo Researchers

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono