“A haere oioi noa!”
Na ta matou papai vea i Tapone
Ahuru tausani taata tei hopoi-ê-hia i roto i te hoê noa po
“A HAERE oioi noa! Haaviti!” I te 21 no novema 1986, no te hoê tutuharaa o te mouˈa auahi Mihara, te turaihia ra te feia paari no te fare ruau o te motu Oshima ia horo i roto i te hoê fare haapiiraa. Parau mau, ua faaineine te pupu rave ohipa no te haafaarue i te fare ruau, no te mea ua ohipa te mouˈa auahi tau mahana aˈenei. Teie râ, i taua ahiahi ra, aita te tupu-taue-raa e te puai o te tutuharaa i faaohie i te ohipa.
“Aita roa ˈtu matou i manaˈo aˈe i te faaohipa i te mau paepae uta taata ta matou i faaineine”, ta Kazuko ïa e faataa ra, e melo oia no te pupu rave ohipa o taua fare ruau ra. “Ua hopoi ê matou i te feia paari ma te amo atu ia ratou e aore ra ma te tuta ˈtu e tae roa ˈtu i nia i na pereoo uta taata ta te oire i tuu mai na matou. Aita i maoro, ua î roa na pereoo e piti ra, e mea na nia i te pereoo uta tauihaa to matou faahororaa ˈtu i te tahi pae i te vahi hororaa.”
I muri aˈe, ua faahorohia ˈtura taua feia paari ra i te uahu ia tauma ˈtu ratou i nia i te hoê pahi a te mau piha ohipa no te maitairaa o te mau ohipa miti. Tei roto ratou i te feia matamua tei faarue i te motu. E i muri aˈe, hau atu i te ahuru tausani feia no te motu iho e te feia ratere tei hopoi-ê-hia.
Aueueraa fenua e tutuharaa auahi
Te mouˈa auahi Mihara, o te tia mai i nia i te motu o Oshima, te hoê ïa o na mouˈa auahi tapone e maha e ohipa noa râ e te hiˈopoa-rahi-hia ra. Mea matauhia oia no te mea e ohipa oia i te tahi taime. I te 15 râ no novema 1986, ua ohipa aˈera oia, e piti hebedoma noa i muri aˈe a parau ai te tahi feia hiˈopoa i te mau mouˈa auahi tei haaputuputu no te hoê apooraa, e aita roa ˈtu e haamataˈuraa i to ˈna ra pae. Ua rahi noa ˈtura te tuhaharaa o te apoo numera hoê o te mouˈa ra (hiˈo i te tabula fenua o te api 6). Ua manii maira te vari auahi na nia mai i te pae haehaa o taua apoo ra e manii atura i roto i te apoo rarahi o te mouˈa auahi. E, i te 21, ua haamaere roa aˈera te hoê tutuharaa auahi manaˈo-ore-hia i te feia no te motu ra. Ua tupu maira te hoê apoo apî e ua hî maira te auahi hau atu i te 100 metera i te teitei mai roto mai i te mau afafaraa o te repo. Ua faura maira te tahi atu â auahi a tupu noa ˈi te mau afafaraa apî i nia i te pae mouˈa.
I te tahi aˈe pae, ua faatupu te tahi mau aueueraa fenua i te riaria rahi i nia i te huiraatira tei mataˈu aˈena hoi i te mau tutuharaa auahi. I roto i te hoê noa hora, e 80 aueueraa fenua tei faahautiuti i te motu. Ua haamata aˈera te hoê taheraa vari auahi no te hiti o te apoo, i te tahe atu i nia i te tuhaa fenua taata roa ˈˈe o Oshima, oia hoi o Motomachi. No reira te tavana oire, o Hidemasa Uemera Tane, i faaue ai ia faaruehia te motu. Te parau-noa-hia râ aita e haamataˈuraa no te tuhaa apatoa o te motu, te tuhaa fenua no Habu.
“Mai te hoê champignon atomi”
“Te inu noa ra matou i te ti”, ta Jiro Nishimura ïa e haamanaˈo ra, oia te matahiapo hoê roa o te amuiraa o te mau Ite no Iehova no te motu o Oshima. “Inaha, ua tupu te hoê haruru puai mau. Ua haere au i rapae, e ua ite atura vau mai te hoê champignon atomi i nia ˈˈe i te Mihara. Ua taa aˈera ia ˈu e e ere te hoê tutuharaa mai tei matau-noa-hia. Ua faaroo atura vau e te horoahia ra te hoê faaararaa na roto i te haapuairaa reo a te fare oire, no te mea râ hoi aita vau i taa maite atu i te auraa, ua niuniu aˈera vau i te fare oire. Ua pahonohia mai ia ˈu e aitâ te feia no Motomachi i faaitoitohia ˈtura ia faarue i te vahi ra. Ma te manaˈo e mea maitai aˈe ia amu i te hoê maa, ua ani aˈera vau i ta ˈu vahine ia tunu i te tahi mau pôro raiti. Na mua ˈˈe râ a oti ai te pôro matamua, ua faauehia aˈera matou ia faarue i te motu.
“E pae i roto ia matou, oia atoa to ˈu metua hoovai vahine e 90 matahiti, tei horo atu i te vahi tapearaa pereoo no te uahu no Motomachi. Te tiai noa ra te mau taata te tahi i muri i te tahi no te tauma i nia i te pahi. Mea roa roa te nanairaa taata, no te mea râ hoi mea paari roa to ˈu metua hoovai vahine e eita o ˈna e nehenehe e haere o ˈna anaˈe, ua vaiihohia matou ia tauma i nia i te hoê pahi o te faarue oioi aˈe, no te tere atu i Atami.”
Mea fifi roa no te tahi pae i te faarue i te motu ta ratou e here rahi roa. I reira o Kichijiro Okamura, 84 matahiti, te hoê acupuncteur no te fare ruau no Oshima, te oraraa a 40 matahiti i teie nei. E vaiiho anaˈe ia ˈna ia faataa mai i to ˈna mau manaˈo: “Mea puai roa te mau aueueraa fenua, te manaˈo noa ra râ vau e maitaihia mai te mau mea atoa. Te hinaaro ra vau e tiai tau mahana no te hiˈo atu eaha râ te huru a muri aˈe. Ua matau roa vau i te mau tutuharaa auahi e te mau aueueraa fenua. Aita ˈtura ïa vau e haapeapea rahi ra, no te mea te papu roa ra ia ˈu e e mǎrû mai iho â te mouˈa auahi. Teie râ, ua ume mai te feia tupohe auahi ia ˈu e ua faahepo mai ia reva. Aita vau i nehenehe aˈe e rave mai ta ˈu i hinaaro.” Ua faarue atura ïa oia i te motu e o Yoshie, ta ˈna vahine, ta raua na tamahine e ta raua na mootua e maha.
Faaueraa ia faarue te taatoaraa i te motu
I te omuaraa, te haamataˈu noa ra te taheraa vari auahi i te tuhaa apatoerau o te motu. Ua hopoihia ˈtu ïa te tahi mau taata no te tuhaa fenua no Motomachi i te tuhaa fenua ra no Habu. Te aˈo-noa-hia ra te feia no te tuhaa apatoa o te motu ia haaputuputu ia ratou iho i roto i te mau piha faaetaetaraa tino aore ra te mau fare haapiiraa.
“E piti noa paraiete ta ˈu e teie pute”, ta Kaoko Hirakawa ïa e faatia ra, oia tei horo i roto i te piha faaetaetaraa tino no Nomashi i te hora 5 i te ahiahi. “Te manaˈo noa ra vau e faaea noa vau i reira hoê noa po.” Ua manaˈo aˈera ta ˈna tane o Rinzo i ta ˈna na metua tei maˈi hoi, e te ora ra i pihai iho i te apoo o te mouˈa o tei tupu iho nei. Ma te haapeapea rahi, ua opua aˈera raua e haere e tii ia raua na nia i te pereoo. “Mea riaria roa te mau aueueraa fenua, ta Rinzo ïa e faatia ra. E au atura e tei nia matou i te hoê pahi. Ua noaa noa ia matou i te faatauma i to ˈu nau metua i nia i te pereoo a paaina ˈi te fenua tau kilometera noa i te fare.” Ua raeahia ia ratou te piha faaetaetaraa tino no Nomashi, i muri aˈe râ, ua parauhia ratou ia haere atu i Habu.
I te hora 10 mairi e 50 minuti i te po, ua faaue aˈera te tavana oire ia faarue te taatoaraa i te motu. “Ua horo matou i roto i te fare haapiiraa tuarua no Habu, ta Tamaoki Vahine ïa e faatia ra, i to matou faaueraahia ia haere avae atu i te uahu. E ere râ hoi te ava no Habu i te mea hohonu maitai no te mau pahi rahi, e ua haere atura matou na nia i te pereoo uta taata i Motomachi, i reira matou i tauma ˈi i nia i te pahi no te tere atu i Tokyo.”
I te 22 no novema, i te hora 5 mairi e 55 minuti, ua hopoi-ê-hia na ahuru tausani e tiahapa feia no te motu iho e te feia ratere, ua reva hoi te tavana oire e te tahi atu feia mana i nia i te pahi hopea. Ua hope te faarueraa i te motu fatata e pae noa hora i muri aˈe i te tutuharaa auahi puai roa ˈˈe. I roto i te taatoaraa, ua tupu te reira ma te hau e te nahonaho maitai, auaa te mau mana faatere o te oire, te totaiete pahi tei tono roa mai i te mau pahi i Oshima, e te auraroraa haamarirau ore a te feia no te motu. Taa ê noa ˈtu te hoê pae iti roa, ua faaroo oioi roa ratou i te faaueraa ia faarue i te motu. Tau hanere noa mutoi, feia tupohe auahi e te tahi mau feia toroa a te hau tei faaea i reira, e te tahi mau taata tei ore i hinaaro e faarue i te motu.
Ua hopoihia râ te feia tei horo ê i hea? O vai tei haapao atu ia ratou? Eaha te huru o te mau Ite no Iehova o te motu i muri aˈe?
[Hohoˈa fenua/Tapura i te api 6]
(Hiˈo i te papai)
OSHIMA
MOUˈA MIHARA
Tokyo
Shimoda
Inatori
Sakurajima
Ito
Atami
Ebina
[Tapura] Oshima
Okata
Kitanoyama
taheraa vari auahi
apoo o te mouˈa auahi n°2
tutuharaa auahi
apoo o te mouˈa auahi n°1
rapaeauraa o taua apoo ra
Sashikiji
Port Habu
MOUˈA MIHARA
Nomashi
Motomachi
tapaeraa manureva
[Hohoˈa i te api 4]
“Ua ume mai te mau mutoi ia ˈu e ua faahepo mai ia reva.”