Ua ite aˈena anei outou i te hoê hihi matie?
AUÊ i te oaoa ia faaoti i te mahana na roto i te mataitairaa i te hoê toparaa mahana nehenehe! Te horoa nei te anaanaraa mahanahana o te mahana i te mau rahiraa peni a haere ai te marama na roto i te reva mataˈi o te fenua. Ei faahoperaa i teie tupuraa nehenehe oia hoi te hoê ïa ohipa taa ê piihia te hihi matie. Ia tano anaˈe te mau huru tupuraa, e tupu teie hihi marama matie i te taime hopea o te toparaa mahana. Te parau-atoa-hia ra e mea hau aˈe i te nehenehe i te tupuraa varavara piihia te hihi ninamu.
Eaha te mau tumu o taua mau hihi peni rau ra? No te aha ratou e vai ai no te hoê noa maa taime? E no te aha e mea varavara roa ratou? No te pahono i taua mau uiraa ra, e tia ia noaa ia tatou na mua i te hoê ite no te taairaa i rotopu i te marama o te mahana e te reva mataˈi o te fenua.
Te vai ra i roto i te marama o te mahana e tae mai nei i te fenua te mau peni atoa o te anuanua. Ia ô anaˈe teie marama i te reva mataˈi o te fenua, e ohipa te reva mataˈi mai te hoê hiˈo rarahi e e haapurara, aore ra e haaparare, i te marama. Teie râ, ua taaihia te aanoraa o te hihi marama i parare i nia i te roaraa o to ˈna aru.
Te vai ra to te mau aru marama ninamu te hoê aru poto e ua haapurarahia na roto i te reva mataˈi. No reira hoi te raˈi e ninamu ai ia vai roa te mahana i nia i te iriatai i te mahana maitai. Teie râ, mai te peu e tei nia noa ˈˈe te mahana i te iriatai—mai te toparaa mahana—e tia i te hihi mahana ia ratere rahi mai na roto i te reva mataˈi ia ite to tatou mata. Ei faahopearaa, eita te hihi ninamu rahi i haapurara-rahi-hia e naea ia tatou. I te tahi pae, e nehenehe te mau aru roa, mai te uteute, e ô ohie noa i roto i te reva mataˈi meumeu. E horoa te reira i te toparaa mahana i to ˈna peni uteute matauhia aore ra peni anani.a
I raro aˈe râ vetahi mau huru tupuraa, e nehenehe e itehia i te hoê hihi matie aore ra hihi ninamu i te toparaa mahana. Mea nafea taua mau mea ra ia tupu? A moe noa ˈi te hiti hopea o te mahana i raro aˈe i te iriatai, e tatuhaahia te marama o te mahana i roto i te hoê anairaa peni mai te anuanua. E fa mai te hihi uteute i raro roa i te anairaa peni, te hihi ninamu i nia ˈˈe. A tamau noa ˈi te mahana i te haere i raro, e topa te tuhaa uteute o te anairaa peni i raro aˈe i te iriatai e e haapararehia te tuhaa ninamu e te reva mataˈi. I taua taime ra e nehenehe ai te hopea o te marama ite-mata-hia e hihi matie ai. No te aha râ mea matie? No te mea te matie te tahi peni matamua i roto i te marama.
Ia viivii-roa-anaˈe-hia te raˈi, e mea varavara ia itehia te hihi matie, e tupu noa te hihi ninamu ia ateatea roa te reva e ia navai te hihi ninamu e faura mai ïa i te raˈi a faatupu ai i te hoê hihi anaana o te fa mai.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no titema 1987, api 16, no te tahi atu haamaramaramaraa no nia i te mau toparaa mahana.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 16]
Sunset: ©Pekka Parviainen/SPL/Photo Researchers