Ua iritihia anei ia outou te uputa no te taviniraa pionie i teie nei?
1 Te faahaamanaˈo maira te irava o te matahiti 1999 e tei roto noâ tatou i “te mahana faaoraraa” a Iehova. (Kor. 2, 6:2) E fatata râ ta ˈna mahana faaoraraa i te hope. I reira e haamata ˈi ta ˈna “mahana haavaraa.” (Pet. 2, 2:9) E ere anei i te mea faahiahia ia ite noa i te mau taata apî ia farii i te ravea faaoraraa ta Iehova e pûpû tamau noa ra i te huitaata?
2 E tia i te mau tavini a Iehova ia imi i te mau taata e au to ratou mafatu hou a maoro roa ˈi. Ua turai teie hinaaro i te feia poro i te Basileia e rave rahi ia rave i te taviniraa pionie. Ua iritihia anei ia outou te uputa no te taviniraa pionie i teie nei? No te aha matou e uiui ai i teie uiraa?
3 Te mau manaˈo haamauruuru: Mai ta Te taviniraa o te Basileia no Tenuare 1999 i faaite, ua faaitihia mai te faito hora e titauhia i te mau pionie tamau e tauturu. Ia naeahia te faito hora apî i anihia, e tia i te mau pionie tamau ia horoa e 70 hora i te avaˈe taitahi no te taviniraa no te taatoa e 840 hora i te matahiti taviniraa. E horoa te mau pionie tauturu e 50 hora i te avaˈe taitahi no te taviniraa. Teie te tahi mau manaˈo haamauruuru i faataehia mai ia matou i muri iho i taua mau tauiraa ra:
“Auê ïa haamaitairaa no ǒ mai i to tatou Metua i te raˈi!”
“Aita e navai ra te parau no te faaite i te oaoa, te here e te mauruuru ta taua faanahoraa ra e faatupu i roto ia matou!”
“E ohie roa ia pee i ta matou tabula ohipa!”
“Te pure nei matou e ia nehenehe e rave rahi atu â e rave i teie nei i te taviniraa ma te taime taatoa e ia tamata i te mau haamaitairaa ia tavini hua ˈtu ia Iehova.”
4 Oia mau, te hinaaro nei Iehova e ia faatae tatou i te hoê arueraa puai hopea, no te mea te piri ra tatou i te hopea o ta ˈna mahana faaoraraa. Te porohia nei te poroi a te Atua ma te puai e ma te uˈana ˈtu â no 1) te maraaraa o te numera o te feia poro i te Basileia e 2) te mau tutavaraa ta te taata taitahi e horoa ra no te apiti hau atu â i roto i te pororaa i te Basileia. Te haamanuïa nei Iehova, tei “faatupu,” i roto i na tuhaa ma te haamaitai i te feruriraa horoa noa o te feia atoa e farii ra i te faaoraraa.—Kor. 1, 3:6, 7; Sal. 110:3.
5 Eiaha ia ore te tapao e raea ia tatou: No nia i te mahana faaoraraa a Iehova, ua horoa Paulo i teie aˈoraa i to ˈna mau hoa Kerisetiano: ‘E teie nei te aˈo atoa ˈtu nei matou, o te rave ohipa amui nei e o ˈna [Iehova], e eiaha outou e farii i te aroha mau o te Atua ra [“a ore atu ai e raea te tapao,” MN].’ “E raea te tapao” ia tatou ia faariro tatou i teie nei tau ei “anotau [“farii-taa-ê-hia,” MN]” no te ohipa faaoraraa ia vetahi ê i te mau taime atoa. (Kor. 2, 6:1, 2) I teie mahana, mea ru roa ˈtu â te mau parau a Paulo. I mua i te mau Kerisetiano e here mau ra ia Iehova, e haamaitairaa te apitiraa i te faito rahi roa ˈˈe i roto i te taviniraa ta ˈna i horoa mai. E nehenehe anei outou i teie nei e apiti hau atu â i roto i te taviniraa ma te riro ei pionie tamau?
6 E tapao au noa: I Polinesia Farani, ta tatou tapao, ia riro ïa 100 feia poro ei pionie tamau i te 1 no Setepa. Te manaˈo nei matou e e tapao au noa te reira e te nehenehe e naeahia. No te aha matou e papu ai? I te avaˈe Mati 1997, e 267 taeae e tuahine tei rave i te taviniraa pionie tauturu e i te avaˈe Eperera 1998, 181 tei na reira. Ua poro te rahiraa e 60 hora, oia hoi 10 hora iti aˈe noa i te faito i anihia i te mau pionie tamau. Noa ˈtu e e 20 anaˈe feia i rave i te taviniraa pionie tauturu o te riro ei pionie tamau hou te hopea o teie matahiti taviniraa, e haamata tatou i te avaˈe Setepa e 100 aˈe tavini ma te taime taatoa.
7 E titauhia te hoê tabula ohipa: Te manaˈo noa râ anei outou e eita ta outou e nehenehe e poro 70 hora i te avaˈe taitahi? Eita faahou paha ïa ia faahiti-noa-hia 17 hora i te hebedoma. Ma te faaohipa i te mau tabula ohipa i pûpûhia ˈtu i te api i muri nei, a tamata i te faanaho i te hoê porotarama pionie tamau ia au i to outou oraraa. A haamau ai outou i te reira, a tauaparau atu i te tahi mau pionie aravihi; a ui atu ia ratou nafea ratou e faaau ai i te taviniraa e te mau hopoia utuafare e ta ratou iho. A ui i ta outou tiaau haaati nafea te mau pionie o te tuhaa haaati e faanaho ai i ta ratou taviniraa tahebedoma. E a ani ia Iehova ia haamaitai mai i ta outou mau opuaraa.—Mas. 16:3.
8 Ia riro te reira ei opuaraa utuafare: Ua feruri anei outou e faariro i te taviniraa pionie ei opuaraa utuafare? No te aha e ore ai e parahi e te utuafare e e tauaparau nafea hoê aore ra e piti melo e riro ai ei pionie, ma te faanaho e te tahoê maite? Parau mau, e ite vetahi ma te hiˈopoa mau i to ratou oraraa e eita ratou e nehenehe e riro ei pionie i teie nei. No reira, a faariro i teie taviniraa pionie ei tapao no a muri aˈe. Teie râ, a haamata i te faanaho ia outou e a haamau i te taio mahana tano no te rave i te taviniraa. E nehenehe paha outou e riro ei pionie tauturu e rave rahi taime i roto i te matahiti no te faaineine ia outou no te taviniraa pionie tamau.
9 E mau huru tupuraa rau to te 80 tiahapa pionie tamau o te tavini nei i Polinesia Farani. E ere pauroa ratou i te mea oraora maitai, e e mau hopoia utuafare e i te pae moni to te rahiraa. ‘Te faaherehere pauroa nei ratou i te taime’ no te riro ei pionie, o te titau ïa ia ora ratou i te hoê oraraa haehaa aˈe e te mauruuru râ i roto i te mau tupuraa e rave rahi.—Kol. 4:5.
10 E tia anei ia outou haehaa aˈe to outou oraraa? Tera paha te ravea e iritihia ˈi ia outou te uputa no te taviniraa pionie: ia haehaa aˈe to outou oraraa. E au anei to outou oraraa, mai te hoê anei ïa fare rahi e te mau piha faufaa ore, tei î i te mau tauihaa o te titau i te taime, te moni e te ohipa e rave rahi no te atuaturaa? Mai te peu e e, e nehenehe outou e riro ei pionie ma te faaiti mai i to outou huru oraraa. E nehenehe anei outou e faaiti rii mai i te taime no ta outou ohipa? E nehenehe anei outou e faaherehere i te taime no nia i te tahi mau ohipa faufaa ore aore ra ia faito noa to outou taime no te mau faaanaanataeraa?
11 I te Timoteo 1, 6:8, te aˈo maira te Bibilia e: “E maa ta tatou, e te ahu, ia mauruuru tatou i te reira.” Mea faufaa ia mauruuru tatou i te mea iti no te ohipa hau atu â i roto i te taviniraa a Iehova; e mea ohie roa ˈtu â ïa ia tuu i te mau hinaaro pae varua i mua. (Mat. 6:22, 33) I te api 104 o te Annuaire 1998, i te tabula taviniraa o te fenua Tapone, te taiohia nei e rave rahi manaˈo e faataa ra no te aha e feruriraa pionie maitai roa tei taua fenua ra. Teie te tahi: “Parau mau, mea pinepine e mea haapeu ore te mau fare Tapone e te ohipa ore ia atuatu; e ora noa te rahiraa o te taata i te hoê oraraa haehaa mai mutaa mai iho â.” E ere anei te reira te auraa hohonu o te Timoteo 1, 6:8?
12 E ati aˈe te ao nei, te poro nei te mau tavini a te Atua ma te itoito atu â i te parau apî maitai hou te mahana faaoraraa a Iehova e hope ai. Auê te oaoa ia ite e, i te faito au noa, fatata e 700 000 Ite tei rave i te hoê aore ra i te tahi atu taviniraa pionie i te avaˈe taitahi. E nehenehe anei outou e taui i to outou oraraa no te apiti atu ia ratou? Te titau manihini nei matou ia outou ia hiˈopoa maite i to outou oraraa e na roto i te pure, ma te pahono i teie uiraa: Ua iritihia anei ia outou te uputa no te taviniraa pionie i teie nei?
[Blurb on page 3]
TAPAO: 100 PIONIE TAMAU!
[Box on page 4]
Mau tabula ohipa a te mau pionie tamau
Titauhia: 17 hora i te hebedoma
Hoê mahana i te hebedoma e te hopea hebedoma
Mahana Hora
Mahana pae 8
Mahana maa 6
Sabati 3
Mau hora taatoa: 17
E piti mahana i te hebedoma e te Mahana maa
Mahana Hora
Mahana piti 7
Mahana maha 7
Mahana maa 3
Mau hora taatoa: 17
E toru mahana i te hebedoma e te Sabati
Mahana Hora
Monire 5
Mahana toru 5
Mahana pae 5
Sabati 2
Mau hora taatoa: 17
E piti ahiahi e te hopea hebedoma
Mahana Hora
Monire 3
Mahana toru 3
Mahana maa 8
Sabati 3
Mau hora taatoa: 17
A haamau i ta outou iho tabula ohipa no te taviniraa pionie
Mahana Hora
Monire
Mahana piti
Mahana toru
Mahana maha
Mahana pae
Mahana maa
Sabati
Mau hora taatoa: 17