VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/9 api 13-18
  • A vai fatata roa i te faatereraa teotaratia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A vai fatata roa i te faatereraa teotaratia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te faatereraa teotaratia mau?
  • Te hoê faanahonahoraa teotaratia
  • Te hiˈoraa teotaratia i te faatereraa no teie nei ao
  • A tuu i te hanahana o te Atua i te parahiraa matamua
  • “Ei pee outou i te Atua”
  • Te faatere nei Iehova—Na roto i te hau teotaratia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Te mau tiai e te mau mamoe i roto i te hoê hau teotaratia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Tuhaa 10: Auê hoi e, teie te faatereraa tia roa!
    A ara mai na! 1990
  • Te tiairaa i te mamoe e to tatou Poiete Rahi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/9 api 13-18

A vai fatata roa i te faatereraa teotaratia

“O Iehova hoi to tatou haava; o Iehova ta tatou iriti ture; o Iehova to tatou arii.”—ISAIA 33:22.

1. No te aha te rahiraa o te taata e haapeapea ˈi no nia i te faatereraa?

UA RIRO te tumu parau o te faatereraa ei haapeapearaa rahi no te mau taata atoa. E hopoi mai te hoê faatereraa maitai i te hau e te maitai i te pae materia. Te parau ra te Bibilia e: “E papu te fenua i te parau-tia a te arii.” (Maseli 29:4) I te tahi aˈe pae, e aratai te hoê faatereraa ino i te parau-tia ore, te haerea ino e te faateimaharaa. “Ia mana . . . te taata paieti ore ra ua oto anaˈe te taata.” (Maseli 29:2) I te roaraa o te aamu, ua tamata te taata i te mau huru faatereraa e rave rahi e, ma te peapea mau, mea pinepine ratou i te “oto” no te faateimaharaa a ta ratou feia faatere. (Koheleta 8:9) E manuïa anei te hoê huru faatereraa i te hopoi mai i te mauruuru o te vai maoro na ta ˈna huiraatira?

2. No te aha te “faatereraa teotaratia” e au maitai ai i te faatereraa o Iseraela i tahito ra?

2 Ua faahiti te taata tuatapapa aamu o Josèphe i te huru faatereraa hoê roa i to ˈna papairaa e: “Ua tuu te tahi mau nunaa i te mana politita rahi roa ˈˈe i roto i te rima o te mau arii, te tahi i roto i te rima o te hoê pǔpǔ taata, area te tahi ra i roto i te rima o te feia manahune. Teie râ, aita to matou taata horoa ture [o Mose] i anaanatae i te hoê noa ˈˈe o teie mau huru faatereraa politita, ua horoa râ oia i ta ˈna pǎpǎ ture i te huru o te nehenehe e parauhia—mai te peu e e nehenehe e faaohipa i te parau i mârôhia—te hoê ‘faatereraa teotaratia,’ ma te tuu i te mana arii e te mana taatoa i roto i te rima o te Atua.” (Against Apion, II, mau api 164, 165) Ia au i te hoê titionare (Concise Oxford Dictionary), te auraa o te parau ra faatereraa teotaratia “o te hoê [ïa] faatereraa a te Atua.” Aita taua parau ra i roto i te Bibilia, mea tano maitai râ te reira no te faataa i te faatereraa o Iseraela i tahito ra. Noa ˈtu e ua roaa i te mau ati Iseraela te hoê arii iteahia, o Iehova to ratou taata faatere mau. Ua parau te peropheta ati Iseraela ra o Isaia e: “O Iehova hoi to tatou haava; o Iehova ta tatou iriti ture; o Iehova to tatou arii.”—Isaia 33:22.

Eaha te faatereraa teotaratia mau?

3, 4. (a) Eaha te hoê faatereraa teotaratia mau? (b) Fatata roa ia tae i te hoê mahana, eaha te mau haamaitairaa ta te faatereraa teotaratia e hopoi mai na te huitaata?

3 Mai to Josèphe hamaniraa mai â i taua taˈo ra, e rave rahi mau totaiete tei faataahia mai te mau faatereraa teotaratia. Ua riro te tahi o ratou ei mea farii ore, ei mea paieti ino e te faateimaha ino mau. E mau faatereraa teotaratia mau anei te reira? Eita, ia au i te auraa i faaohipa ˈi Josèphe i taua taˈo ra. Te fifi, te mea ïa e ua faaaanohia te auraa o te parau ra “faatereraa teotaratia.” Te faataa ra te hoê buka (World Book Encyclopedia) i te reira mai “te hoê huru faatereraa na te hoê tahuˈa aore ra te mau tahuˈa e faatere, e e mana to te mau tahuˈa i te pae tivila e te pae o te mau tumu parau faaroo.” E ere râ te faatereraa teotaratia mau i te hoê faatereraa a te mau tahuˈa. E faatereraa mau a te Atua te reira, e faatereraa a te Poiete o te ao taatoa, o te Atua ra o Iehova.

4 Fatata roa ia tae i te hoê mahana, na te faatereraa teotaratia e faatere i te fenua taatoa nei, auê ïa haamaitairaa e! “Ei pihai atoa iho te Atua [i te taata], ei Atua no ratou. E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” (Apokalupo 21:3, 4) Aita e faatereraa a te mau tahuˈa, e mau taata hara hoi ratou, e nehenehe e hopoi mai i teie huru oaoa. O te faatereraa a te Atua anaˈe te nehenehe. No reira, eita te mau Kerisetiano mau e tamata i te haamau i te faatereraa teotaratia na roto i te ravea o te politita. E tiai noa ratou ma te ore e ru ia haamau te Atua i te faatereraa teotaratia na te ao atoa nei i to ˈna iho hora mau e na roto i ta ˈna iho ravea.—Daniela 2:44.

5. Ihea te faatereraa teotaratia mau e ohipa ˈi i teie mahana, e eaha te mau uiraa e faahitihia ra no nia i te reira?

5 Na roto râ i teie taime, te ohipa papu ra te hoê faatereraa teotaratia mau. Ihea? I rotopu i te feia e auraro ra ma te manaˈo tae mau i te faatereraa a te Atua e e rave amui ra i to ˈna hinaaro. Ua haaputuputuhia teie mau taata haapao maitai ei “nunaa, MN” pae varua no te ao atoa nei i roto i to ˈna “fenua” pae varua. O te toea ïa o ‘te Iseraela o te Atua’ e to ratou mau hoa Kerisetiano hau atu i te pae mirioni e te afa. (Isaia 66:8; Galatia 6:16) O ratou te huiraatira a Iesu Mesia, te Arii i nia i te raˈi i haaparahihia i nia i te terono e te Atua ra o Iehova, “te Arii hau mure ore.” (Timoteo 1, 1:17; Apokalupo 11:15) No te aha e parauhia ˈi e faanahonahoraa teotaratia teie? Nafea ta ˈna mau melo e hiˈo ai i te mana o te mau faatereraa no teie nei ao? E nafea te manaˈo tumu o te faatereraa teotaratia e paturuhia ˈi e te mau taata e mana to ratou i roto i to ratou nunaa pae varua?

Te hoê faanahonahoraa teotaratia

6. Nafea te hoê faanahonahoraa taata iteahia e faaterehia ˈi e te Atua?

6 Nafea te hoê faanahonahoraa taata e nehenehe ai e faaterehia e Iehova o te parahi hoi i nia i te raˈi itea-ore-hia? (Salamo 103:19) E nehenehe no te mea te pee ra ta ˈna mau melo i teie aˈoraa i faauruahia: “E tiaturi ia Iehova ma to [mafatu] atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora [maramarama].” (Maseli 2:6; 3:5; MN) E vaiiho ratou e na te Atua e faatere ia ratou a haapao ai ratou i “te ture a te Mesia” e a faaohipa ˈi i te mau faaueraa tumu i faauruahia a te Bibilia i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa. (Galatia 6:2; Korinetia 1, 9:21; Timoteo 2, 3:16; a hiˈo i te Mataio 5:22, 28, 39; 6:24, 33; 7:12, 21.) No te na reira, e tia ia ratou ia riro ei feia haapii i te Bibilia. (Salamo 1:1-3) Mai te mau taata “feruriraa maitai” no Berea i tahito ra, eita ratou e pee i te mau taata, e haapapu tamau râ ratou e no roto mai iho â te mau mea ta ratou e haapii ra i te Bibilia. (Ohipa 17:10, 11; Salamo 119:33-36) E pure ratou mai te papai salamo ra e: “E haapii mai oe ia ˈu i te maitai, te haapao maitai, e te ite, te tiaturi nei hoi au i ta oe mau faaueraa.”—Salamo 119:66, MN.

7. Eaha te tiaraa tiaau i roto i te faatereraa teotaratia?

7 I roto i te mau faanahonahoraa atoa, e hinaarohia ia faaohipa te tahi pae i te mana aore ra ia horoa i te aratairaa. Aita i ê atu i roto i te mau Ite no Iehova, e te pee ra ratou i te huru faatereraa i faataahia e te aposetolo Paulo: “O te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” (Korinetia 1, 11:3) Ia au i te reira, o te mau taata noa i faaî i te mau titauraa te tavini ei matahiapo i roto i te mau amuiraa. Noa ˈtu e tei nia Iesu—“te upoo o te taata atoa nei”—i te raˈi, te vai noa râ i te fenua nei “te toea” o to ˈna mau taeae faatavaihia, o te tiaturi e e faatere ratou e o o ˈna i nia i te raˈi. (Apokalupo 12:17; 20:6) O ratou te mau melo huru rau o “te tavini haapao maitai e te paari.” E faaite te mau Kerisetiano i to ratou auraro ia Iesu e na reira i te upoo o te Mesia ra o Iehova na roto i te fariiraa i te tiaauraa a te “tavini.” (Mataio 24:45-47; 25:40) Mea na reira e nahonaho ai te faatereraa teotaratia. “E ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ.”—Korinetia 1, 14:33.

8. Nafea te mau matahiapo Kerisetiano e paturu ai i te manaˈo tumu o te faatereraa teotaratia?

8 Te paturu ra te mau matahiapo i te manaˈo tumu o te faatereraa teotaratia no te mea te faˈi ra ratou e e tia ˈtu ratou i mua ia Iehova no te huru o ta ratou faaohiparaa i to ratou mana i taotiahia. (Hebera 13:17) E ia rave ratou i te mau faaotiraa, e tiaturi ratou i te paari o te Atua, eiaha i to ratou iho. I te reira paeau, te pee ra ratou i te hiˈoraa o Iesu. O o ˈna te taata paari roa ˈˈe i ora aˈenei. (Mataio 12:42) Noa ˈtu râ, ua parau oia i te mau ati Iuda e: “Eita e tia ta te Tamaiti ia rave oia anaˈe ihora, maori râ o ta ˈna i ite i te Metua i te raveraa ra.” (Ioane 5:19) Hoê â atoa te huru feruriraa o te mau matahiapo e to te Arii ra o Davida. Ua faaohipa oia i te mana rahi i roto i te hoê faatereraa teotaratia. Teie râ, ua hinaaro oia e pee i te eˈa o Iehova, eiaha i to ˈna. Ua pure oia e: “E haapii mai oe, e Iehova, i to oe ra eˈa, e aratai ia ˈu na te eˈa [“o te parau-tia,” MN].”—Salamo 27:11.

9. No nia i te mau tiaturiraa taa ê e te mau hopoia taa ê i roto i te taviniraa teotaratia, eaha te hiˈoraa faito noa a te mau Kerisetiano i pûpû ia ratou iho?

9 Ua ui te tahi mau taata e mea tano anei ia faaohipahia te mana i roto i te amuiraa e te mau tane noa i faaî i te mau titauraa aore ra mea tano anei e tei nia i te raˈi to te tahi pae tiaturiraa, area to te tahi ra, tei nia ïa i te fenua nei. (Salamo 37:29; Philipi 3:20) Te farii nei râ te mau Kerisetiano i pûpû ia ratou iho e ua faataahia teie mau faanahoraa i roto i te Parau a te Atua. E mau faanahoraa teotaratia ïa. Ia uiuihia ratou, mea pinepine te reira na te feia e ore e faˈi i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Hau atu â, ua ite te mau Kerisetiano e ua aifaito te mau tane e te mau vahine i mua i te aro o Iehova i te pae o te faaoraraa. (Galatia 3:28) No te mau Kerisetiano mau, o te haamaitairaa rahi roa ˈˈe te haamoriraa i te Arii o te ao taatoa, e te oaoa nei ratou i te haapaoraa i te mau huru tuhaa ohipa atoa ta Iehova e faataa na ratou. (Salamo 31:23; 84:10; Korinetia 1, 12:12, 13, 18) Hau atu â, e tiaturiraa faahiahia mau te ora mure ore, i nia anei i te raˈi aore ra i roto i te paradaiso i te fenua nei.

10. (a) Eaha te huru feruriraa maitai ta Ionatana i faaite? (b) Nafea te mau Kerisetiano i teie mahana e faaite ai i te hoê huru feruriraa mai to Ionatana?

10 No reira, e au te mau Ite no Iehova ia Ionatana, te tamaiti a te Arii ra o Saula o te mǎtaˈu i te Atua. Papu maitai, e nehenehe o Ionatana e riro ei arii maitai roa. Teie râ, no to Saula haapao ore, ua maiti Iehova ia Davida ei piti o te arii no Iseraela. Ua inoino anei Ionatana no te reira? Aita. Ua riro mai oia ei hoa maitai roa no Davida e ua tae roa oia i te paruru ia ˈna i mua ia Saula. (Samuela 1, 18:1; 20:1-42) Na reira atoa, aita te feia tei nia i te fenua nei to ratou tiaturiraa e pohehae ra i te feia tei nia i te raˈi to ratou tiaturiraa. Eita atoa te mau Kerisetiano mau e pohehae i te feia e mana teotaratia to ratou i roto i te amuiraa. Eita, te “rahi roa [ra to ratou] faatura[a] ia ratou ma te aroha,” a faˈi ai ratou i te ohipa itoito ta ratou e rave ra no to ratou mau taeae e tuahine pae varua.—Tesalonia 1, 5:12, 13.

Te hiˈoraa teotaratia i te faatereraa no teie nei ao

11. Nafea te mau Kerisetiano e auraro nei i te faatereraa teotaratia e hiˈo ai i te mau faatereraa no teie nei ao?

11 Mai te peu e tei raro aˈe te mau Ite no Iehova i te faatereraa teotaratia, te faatereraa a te Atua, nafea ïa ratou e hiˈo ai i te feia faatere no to ratou fenua? Ua parau Iesu e “e ere” ta ˈna mau pǐpǐ “i to teie nei ao.” (Ioane 17:16) Teie râ, te faˈi nei te mau Kerisetiano i ta ratou aitarahuraa ia “Kaisara,” te mau faatereraa no teie nei ao. Ua parau Iesu e e tia ia ratou ia “hopoi . . . i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” (Mataio 22:21) Ia au i te Bibilia, “te vai ra” te mau faatereraa taata “i to ratou parahiraa ia au te tahi i te tahi na roto i te ravea a te Atua.” Te faatia ra Iehova, te Tumu o te mana atoa, ia vai noa te mau faatereraa, e te tiai nei oia ia rave ratou i te mea maitai no te feia ta ratou e faatere ra. Ia na reira ratou, e “tavini [ïa ratou] no te Atua.” E auraro te mau Kerisetiano i te faatereraa o te fenua i reira ratou e ora ˈi “no to [ratou] haava manaˈo.” (Roma 13:1-7, MN) Parau mau, ia ani noa mai te hau i te hoê ohipa e ore e au i te ture a te Atua, “o te Atua ta [te Kerisetiano] e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.”—Ohipa 5:29.

12. Ia hamani-ino-hia te mau Kerisetiano e te feia faatere, e pee ratou i to vai hiˈoraa?

12 E ia hamani-ino-hia te mau Kerisetiano mau e te feia faatere? I reira ratou e pee ai i te hiˈoraa o te mau Kerisetiano matamua tei faaruru i te mau taime hamani-ino-raa rahi. (Ohipa 8:1; 13:50) E ere râ teie mau tamataraa i te mea manaˈo-ore-hia, no te mea ua faaara Iesu e e tae mai te reira. (Mataio 5:10-12; Mareko 4:17) Aita râ taua mau Kerisetiano matamua ra i tahoo atu i to ratou feia hamani ino; aita atoa to ratou faaroo i paruparuhia i raro aˈe i te faateimaharaa. Ua pee maori ratou i te hiˈoraa o Iesu: “O tei ore i faaino atu, ia faainohia mai oia; e ia [mauiui] oia ra, aore oia i parau tahoo atu; ua [tamau noa] râ [oia i te tiaturi i te taata e haava ma te parau-tia].” (Petero 1, 2:21-23; MN) Ua upootia râ te mau faaueraa tumu Kerisetiano i nia i te mau pariraa a Satani.—Roma 12:21.

13. Eaha te huru o te mau Ite no Iehova ia hamani-ino-hia e ia pari-haavare-hia ratou?

13 Hoê â atoa i teie mahana. I te roaraa o teie senekele, ua mauiui rahi te mau Ite no Iehova i roto i te rima o te tahi feia faatere faatîtî—mai ta Iesu iho â i tohu. (Mataio 24:9, 13) I roto i te tahi mau fenua, te haapararehia ra te mau haavare e te mau faaauraa hape e te feia e tamata ra i te turai i te feia mana toroa ia patoi i teie mau Kerisetiano haavare ore. Noa ˈtu râ teie “roo ino,” te faaite hua nei te mau Ite ia ratou iho ei rave ohipa na te Atua na roto i to ratou haerea nehenehe. (Korinetia 2, 6:4, 8) Mai te peu e e nehenehe, e tuu ratou i to ratou parau i mua i te feia toroa a te hau e i mua i te mau tiribuna o te fenua no te faaite i to ratou hapa ore. E faaohipa ratou i te mau ravea atoa no te paruru i te parau apî maitai i mua i te taata. (Philipi 1:7) Ia oti anaˈe râ ia ratou i te rave i te mau mea atoa e au i te ture, e vaiiho ratou e na Iehova e haapao atu. (Salamo 5:8-12; Maseli 20:22) Mai te peu e e mea titauhia, mai te mau Kerisetiano matamua, eita ratou e mǎtaˈu i te mauiui no te parau-tia.—Petero 1, 3:14-17; 4:12-14, 16.

A tuu i te hanahana o te Atua i te parahiraa matamua

14, 15. (a) Eaha ta te feia e paturu i te manaˈo tumu o te faatereraa teotaratia e tuu i te parahiraa matamua roa? (b) Anafea to Solomona faaiteraa i te hoê hiˈoraa maitai no te haehaa i roto i to ˈna tiaraa tiaau?

14 I to Iesu haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure, te parau matamua ta ˈna i faahiti, te faaraaraa ïa i te iˈoa o Iehova. (Mataio 6:9) Ia au i te reira, e imi te feia e ora ra i raro aˈe i te faatereraa teotaratia i te hanahana o te Atua, eiaha i to ratou iho. (Salamo 29:1, 2) Te faatia ra te Bibilia e i te senekele matamua, e ofai turoriraa te reira no te feia e ore e hinaaro e pee ia Iesu no te mea “e mea au aˈe na ratou te faahanahana a te taata,” mea au roa na ratou ia faahanahanahia ratou e te taata. (Ioane 12:42, 43, MN) Oia mau, mea titauhia te haehaa no te tuu ia Iehova na mua ˈˈe i to tatou iho teoteo.

15 Ua faaite Solomona i te hoê huru feruriraa maitai i te reira paeau. A faaau na i ta ˈna mau parau i te avariraa o te hiero hanahana ta ˈna i faatia e te mau parau a Nebukanesa no nia i ta ˈna mau ohipa paturaa faahiahia. Ma te faateitei rahi, ua faahua Nebukanesa e: “E ere anei teie o Babulonia rahi, i patuhia e au nei ei parahiraa arii no ˈu i te mana o to ˈu nei puai, e ia tura ˈtu vau o te arii nei?” (Daniela 4:30) Ma te huri tua roa, ua haafaufaa ore Solomona ma te haehaa i ta ˈna i rave, i te na ôraa e: “E parahi mau mai anei hoi te Atua i ǒ te taata nei i nia i te fenua? inaha hoi te raˈi nei, te raˈi teitei roa ra, e ore â oe e ô; a tae ai hoi i teie nei fare i faatiahia e au nei!” (Paraleipomeno 2, 6:14, 15, 18; Salamo 127:1) Aita Solomona i faateitei ia ˈna iho. Ua ite oia e e tia noa oia no Iehova e ua papai oia e: “Ua tupu anaˈe te teoteo ra, tei muri iho te haama; tei te feia haehaa râ te paari.”—Maseli 11:2.

16. Nafea to te mau matahiapo haapapuraa e e haamaitairaa mau ratou i te oreraa e faateitei ia ratou iho?

16 E na reira atoa te mau matahiapo Kerisetiano i te faateitei ia Iehova, eiaha ia ratou iho. E pee ratou i te aˈoraa a Petero: “Ia rave te hoê taata i te toroa diakono ra, ia au ïa i ta te Atua i horoa maira: ia haamaitaihia te Atua ia Iesu Mesia i te mau mea atoa ra.” (Petero 1, 4:11) Ua faataa te aposetolo Paulo i te “toroa [“tiaau, MN],” eiaha mai te hoê toroa teitei e te faahiahia, mai te hoê râ “ohipa maitai.” (Timoteo 1, 3:1) Ua nominohia te mau matahiapo no te tavini eiaha no te faatere. E feia ite i te haapii e e mau tiai mamoe ratou no te nǎnǎ a te Atua. (Ohipa 20:28; Iakobo 3:1) E haamaitairaa mau te mau matahiapo haehaa e te haapae ia ratou iho no te hoê amuiraa. (Petero 1, 5:2, 3) “A tamau i te here i te mau taata mai teie,” e a haamauruuru ia Iehova no to ˈna horoaraa mai i te mau matahiapo e rave rahi no te paturu i te faatereraa teotaratia i teie “anotau hopea” nei.—Philipi 2:29, MN; Timoteo 2, 3:1.

“Ei pee outou i te Atua”

17. Nafea te feia e vai ra i raro aˈe i te faatereraa teotaratia e pee ai i te Atua?

17 Ua faaitoito te aposetolo Paulo e: “Ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra.” (Ephesia 5:1) E tamata te feia e auraro nei i te faatereraa teotaratia i te faaau e te Atua ia au i te maraa i te mau taata hara. Ei hiˈoraa, te parau ra te Bibilia no nia ia Iehova e: “Oia te Mato, o tei tia roa ta ˈna ohipa ra; o tei au atoa to ˈna ra mau haerea; e Atua parau mau, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro!” (Deuteronomi 32:4) No te pee i te Atua i te reira paeau, e titau te mau Kerisetiano i te haapao maitai, te parau-tia e te hoê feruriraa faito noa no nia i te mea tia. (Mika 6:8; Tesalonia 1, 3:6; Ioane 1, 3:7) E ape ratou i te mau mea e rave rahi i fariihia i roto i teie nei ao, mai te peu morare tia ore, te nounou e te hiaai mâha ore i te taoˈa. (Ephesia 5:5) No te mea e pee te mau tavini a Iehova i te mau ture a te Atua, eiaha a te taata, e faanahonahoraa teotaratia ta ˈna, e te viivii ore e te maitatai.

18. Eaha te huru maitai rahi roa ˈˈe o te Atua, e nafea te mau Kerisetiano e faaite atoa ˈi i teie huru maitai?

18 O te aroha te huru maitai rahi roa ˈˈe o Iehova. “E aroha hoi te Atua,” ta te aposetolo Ioane ïa i parau. (Ioane 1, 4:8) I te mea e o te Atua te faatere o te faatereraa teotaratia, te auraa ïa e na te aroha te reira e faatere ra. Ua parau Iesu e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) Ua faaite taa ê te faanahonahoraa teotaratia i te aroha i teie nei mau mahana hopea fifi mau. I roto i te tamaˈi haamouraa nunaa i Afirika, ua faaite te mau Ite no Iehova i te aroha i te mau taata atoa, aita e hiˈoraa no roto mai ratou i teihea nunaa. I roto i te tamaˈi i Yugoslavia tahito ra, ua tauturu te mau Ite no Iehova no te mau vahi atoa te tahi i te tahi, area te tahi mau pǔpǔ faaroo ra, ua apiti ïa i roto i tei parauhia te tamâraa nunaa. Ei taata taitahi, e tutava te mau Ite no Iehova i te haapao i te aˈoraa a Paulo: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa. Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi [i] te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra.”—Ephesia 4:31, 32.

19. Eaha te mau haamaitairaa no teie nei e no a muri aˈe e noaa i te feia e auraro nei i te faatereraa teotaratia?

19 E fanaˈo te feia e auraro i te faatereraa teotaratia i te mau haamaitairaa rahi. E vai hau noa ratou e te Atua e to ratou atoa mau hoa Kerisetiano. (Hebera 12:14; Iakobo 3:17) E fa ta ratou i roto i te oraraa. (Koheleta 12:13) Tei roto ratou i te ino ore i te pae varua e e tiaturiraa papu to ratou no a muri aˈe. (Salamo 59:9) Oia mau, te fanaˈo aˈena ra ratou i te huru tupuraa e itehia ia riro te huitaata taatoa i raro aˈe i te faatereraa teotaratia. I reira, ia au i te Bibilia, “E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, te na reira maira Iehova; e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” (Isaia 11:9) Auê ïa tau hanahana i reira e! Ia haapapu tatou paatoa i to tatou parahiraa i roto i taua Paradaiso ra no a muri aˈe na roto i te faaea-fatata-raa i te faatereraa teotaratia i teie nei.

E nehenehe anei ta outou e faataa?

◻ Eaha te faatereraa teotaratia mau e ihea e itehia ˈi te reira i teie mahana?

◻ Nafea te taata e auraro ai i te faatereraa teotaratia i roto i to ratou oraraa?

◻ Nafea te feia atoa i raro aˈe i te faatereraa teotaratia e tuu ai i te hanahana o te Atua na mua ˈˈe i to ratou iho?

◻ Eaha te tahi mau huru maitai o te Atua e peehia ra e te feia e paturu ra i te faatereraa teotaratia?

[Hohoˈa i te api 17]

Ua tuu Solomona i te hanahana o te Atua na mua ˈˈe i to ˈna iho

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono