A haapapu e te tuu ra outou i te mau mea faufaa i te parahiraa matamua!
E po putuputuraa teie, e ohipa râ ta outou. Eaha ta outou e tuu i te parahiraa matamua?
E TANE e e metua tane outou. A fatata ˈi te hoê mahana ohipa roa e te rohirohi i te hope, e haere to outou mau manaˈo i nia i te putuputuraa a te amuiraa i faataahia no te ahiahi. Ia faarue oioi outou i te ohipa, e navai noa to outou taime no te hopu i te pape, te taui i te ahu e te amu vitiviti noa i te maa hou a haere ai i te putuputuraa. E inaha, te haere maira ta outou paoti ohipa e ani ia outou ia rave i te hora hau. E tǎpǔ oia e e aufau maitai oia ia outou. Te hinaaro ra hoi outou i te moni.
Aore ra e vahine e e metua vahine outou. A tunu ai outou i te maa no te ahiahi, ite atura to outou mata i te hoê pueraa ahu aita i aurihia, te vai ra te tahi e hinaarohia no ananahi aˈe. E ui outou ia outou iho, ‘Mai te peu e e haere au i te putuputuraa i teie ahiahi, eaha ïa te taime e auri ai au?’ No te mea ua itea mai ia outou te hoê ohipa ma te taime taatoa, te ite ra outou e mea fifi roa ia haapao i te mau ohipa o te fare a rave atoa ˈi i te ohipa imiraa moni.
Aore ra e tamarii haapii outou. I roto i to outou piha, ua î roa ta outou iri papairaa i te ohipa haapiiraa. Ua horoa-aˈena-hia te rahiraa e mea huru maoro aˈenei, ua vaiiho noa râ outou i te reira no te poipoi aˈe, e i teie nei, te titau-oioi-hia ra te tahi pae. Te hinaaro ra outou e ani i to outou mau metua ia nehenehe outou ia faaea i te fare eiaha ia haere i te putuputuraa no te faaoti i ta outou ohipa haapiiraa.
Eaha ta outou e tuu i te parahiraa matamua: te hora hau, te auriraa ahu, te ohipa haapiiraa aore ra te putuputuraa a te amuiraa? Eaha te auraa i te pae varua e tuu i te mau mea faufaa i te parahiraa matamua? Eaha te manaˈo o Iehova?
Eaha te tia ia tuu i te parahiraa matamua?
Maa taime rii i muri aˈe a horoahia ˈi na Ture Ahuru i te mau ati Iseraela, ua itea mai te hoê taata te ohi ra i te raau i te Sabati. E ohipa opani-etaeta-hia te reira e te Ture. (Numera 15:32-34; Deuteronomi 5:12-15) Nafea outou ia hiˈo i teie tupuraa? E faatia anei outou i taua taata ra, ma te haaferuri e, inaha, aita hoi oia e rave ra i te ohipa no te tapea i te hoê huru oraraa faatate no te horoa râ i te mau mea hinaarohia na to ˈna utuafare? E haaferuri anei outou e e rave rahi atu â mau taime i roto i te matahiti no te haapao i te Sabati e e nehenehe e faaore-ohie-noa-hia to ˈna mairiraa i te hoê taime, peneiaˈe no te mea aita taua taata ra i haamau aˈena i ta ˈna tabula ohipa?
Ua hiˈo Iehova i te tupuraa ma te manaˈo paari aˈe. Te parau ra te Bibilia e, “Ua parau maira Iehova ia Mose, E taparahi-pohe-roa-hia taua taata ra.” (Numera 15:35) No te aha Iehova i haapeapea rahi ai no nia i ta taua taata ra i rave?
E ono mahana ta te nunaa no te ohi i te raau e oia atoa no te haapao i to ratou hinaaro i te pae o te maa, te ahu e te nohoraa. E tia ia ratou ia pûpû i te hituraa o te mahana no to ratou mau hinaaro pae varua. E ere i te mea hape te ohiraa i te raau, mea hape râ te faaohiparaa i te taime tei tia ia faataahia no te haamori ia Iehova, no te rave i te reira. Noa ˈtu e aita te mau Kerisetiano i raro aˈe i te Ture a Mose, aita anei teie ohipa hape e haapii maira ia faataa maitai tatou eaha te mea faufaa roa ˈˈe i teie mahana?—Philipi 1:10.
I muri aˈe i to ratou faaearaa e 40 matahiti i roto i te medebara, te faaineine ra te mau ati Iseraela i te tomo i roto i te Fenua Tǎpǔhia. Ua fiu roa te tahi pae i te amuraa i te mâna i horoahia e te Atua i roto i te medebara e ma te feaa ore, te ru ra ratou ia taui ta ratou maa. No te tauturu ia ratou ia tapea i te hoê hiˈoraa tano a tomo ai ratou i roto i te fenua “e pihaa noa mai te û e te meli,” ua faahaamanaˈo Iehova ia ratou e: “E ere o te pane anaˈe ra te mea e ora ˈi te taata nei, o te mau mea atoa râ i haapaohia e Iehova ra, e ora te taata i te reira.”—Exodo 3:8; Deuteronomi 8:3.
E tia i te mau ati Iseraela ia rohi no “te û e te meli.” E tia ia pohe te mau nuu ia ratou, ia patu i te mau fare, ia tanu i te mau faaapu. Noa ˈtu â râ, ua faaue Iehova i te nunaa ia faataa i te taime i te mau mahana atoa no te feruri hohonu i nia i te mau tumu parau pae varua. E tia atoa ia ratou ia rave i te taime no te haapii i te mau eˈa o te Atua i ta ratou mau tamarii. Ua parau Iehova e: “E haapii hoi outou i ta outou mau tamarii i [ta ˈu mau ture], i te paraparauraa i te reira ia parahi noa oe i roto i to fare, e ia haere noa oe na te eˈatia; e ia taoto oe i raro, e ia tia hoi oe i nia.”—Deuteronomi 11:19.
E toru taime i roto i te matahiti, e titauhia te mau tane ati Iseraela atoa e te mau taata atoa i farii i ta ratou haapaoraa i roto i taua fenua ra ia tia i mua ia Iehova. I to ratou feruriraa e e maitaihia te taatoaraa o te utuafare i te pae varua i teie mau oroa, e rave rahi mau upoo utuafare tei faanaho e ia haere ta ratou vahine e ta ratou mau tamarii na muri ia ratou. Na vai râ ïa e paruru i to ratou fare e ta ratou mau faaapu i te mau enemi ia haere te utuafare? Ua tǎpǔ Iehova e: “E ore roa hoi te hoê e titau mai i to oe fenua ia haere oe i nia i mua i te aro o to Atua ra o Iehova, e e toru haerea i te matahiti hoê ra.” (Exodo 34:24) Mea titauhia i te mau ati Iseraela te faaroo no te tiaturi e ia tuu ratou i te mau maitai pae varua i te parahiraa matamua, eita ratou e erehia i te pae materia. Ua faaite anei Iehova e e parau mau ta ˈna mau parau? Ua na reira mau oia!
A tamau i te tuu i te Basileia i te parahiraa matamua
Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te tuu i te mau faufaa pae varua na mua ˈˈe i te mau mea ê atoa. I roto i te Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua faaara oia i te feia e faaroo ra ia ˈna e: “Eiaha outou e tapitapi noa, a na ô ai ra, Eaha ta matou ia amu? e, Eaha ta matou ia inu? e Eaha to matou ahu ia ahu? E mata na . . . i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea [titauhia i te pae materia] ra ia outou.” (Mataio 6:31, 33) Aita i maoro i muri aˈe i to Iesu pohe, ua pee te mau Kerisetiano no bapetizo-noa-hia ˈtura i teie faaararaa. E rave rahi i roto ia ratou e mau ati Iuda aore ra e mau taata i farii i te haapaoraa ati Iuda tei ratere i Ierusalema no te oroa Penetekose i te matahiti 33 T.T. Tei ǒ ratou a tupu ai te hoê ohipa manaˈo-ore-hia. Ua faaroo e ua farii ratou i te parau apî maitai no nia ia Iesu Mesia. No to ratou hinaaro rahi e haapii hau atu â no nia i to ratou faaroo apî, ua faaea rii ratou i Ierusalema. Te ore atura ta ratou maa, tei te piti râ o te parahiraa te mau maitai materia. Ua itea mai ia ratou te Mesia! Ua opere to ratou mau taeae kerisetiano i ta ratou mau mea materia na ratou ia nehenehe te taatoaraa ia tamau i te “mau papu maite . . . i ta te mau aposetolo i haapii ra . . . e te pureraa hoi.”—Ohipa 2:42.
Ia maoro rii, ua haamoe te tahi mau Kerisetiano e mea titauhia te amui-tamau-raa i roto i te mau putuputuraa. (Hebera 10:23-25) Peneiaˈe ua riro mai ratou ei feia nounou taoˈa, i te faarueraa i te mau ohipa pae varua a tamata ˈi i te haapapu i te maitai i te pae materia no ratou iho e no to ratou mau utuafare. I muri aˈe i to ˈna aˈoraa i to ˈna mau taeae eiaha e faarue i te mau putuputuraa, ua papai te aposetolo Paulo e: “Ei parahiraa nounou taoˈa ore to outou, ia mauruuru i ta outou i noaa ra; o te Atua iho hoi tei parau mai e, E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.”—Hebera 13:5.
Ua tano maitai te taime o te faaararaa a Paulo. Fatata e pae matahiti i muri aˈe a papai ai Paulo i ta ˈna rata i te mau Hebera, te haaati ra te nuu Roma a Cestius Gallus ia Ierusalema. Ua haamanaˈo aˈera te mau Kerisetiano haapao maitai i te faaararaa a Iesu: “Ia hiˈo . . . outou i [te reira,] . . . to nia iho i te fare eiaha oia e pou na roto i te fare, eiaha atoa e tomo e hopoi ai i te tahi taoˈa i rapae i taua fare no ˈna ra: e te taata i roto i te aua ra, eiaha atoa e hoˈi mai a rave ai i to ˈna ahu.” (Mareko 13:14-16) Ua ite ratou e e ere tei te maitai o ta ratou ohipa aore ra tei te rahi o ta ratou mau taoˈa materia to ratou ora, tei to ratou râ faaroo i te mau faaueraa a Iesu. Te feia i haafaufaa i te aˈoraa a Paulo e i tuu i te mau maitai pae varua i te parahiraa matamua, aita ïa ratou i feaa i te manaˈoraa e mea ohie aˈe ia vaiiho i te fare, te ohipa, te ahu e te mau taoˈa ta ratou i poihere e ia horo ê i nia i te mau mouˈa, taa ê roa ˈtu i te feia i ore i tiamâ i te nounou moni.
Nafea te tahi pae e tuu ai i te mau mea faufaa i te parahiraa matamua i teie mahana
E haafaufaa te mau Kerisetiano haapao maitai i teie mahana i te putuputu-tamau-raa e to ratou mau taeae e e rave rahi teie e haapae nei i te tahi mau mea no te haere i te mau putuputuraa. I roto i te tahi mau oire, e mau ohipa tapǔpǔ anaˈe te noaa mai. E ani te hoê taeae e na ˈna e mono i to ˈna mau hoa rave ohipa i te mau po Mahana maa, ta te rahiraa o te taata o to ˈna oire e au aˈe i te rave no te arearearaa, ia farii ratou i te rave i ta ˈna tuhaa i te mau po putuputuraa. E haere te tahi mau taeae e ohipa tapǔpǔ ta ratou i te mau putuputuraa i roto i te hoê amuiraa fatata mai te peu e e haafifi ta ratou ohipa ia haere ratou i ta ratou iho. I te na reiraraa, fatata roa eita roa ˈtu ratou e mairi i te hoê putuputuraa. Ua ite oioi mai te hoê vahine no anaanatae noa maira i Kanada i te faufaa o te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia e te Putuputuraa no te Taviniraa, aita râ e tano ra ta ˈna tabula ohipa e te mau putuputuraa. No reira, ua aufau oia i te hoê hoa rave ohipa ia rave oia i ta ˈna tuhaa ia vata oia no te haere i taua mau putuputuraa faufaa mau ra.
E rave rahi mau taata e maˈi tupu tamau to ratou, mea varavara roa ia mairi ratou i te hoê putuputuraa. E faaroo ratou i te porotarama i te fare na roto i te hoê niuniu paraparau i tamauhia aore ra te hoê ripene ia ore ta ratou e nehenehe e haere mai i te Piha no te Basileia. E nehenehe ratou e haapopouhia no to ratou faaiteraa e te haafaufaa ra ratou i te mau faanahoraa pae varua ta Iehova i rave na roto i te “tavini haapao maitai e te paari”! (Mataio 24:45) E oaoa mau te mau Kerisetiano e utuutu ra i to ratou mau metua paari ia parau te hoê taeae aore ra tuahine e e faaea mai oia i pihai iho i te metua ia nehenehe te feia utuutu e haere i te hoê putuputuraa a te amuiraa.
A haamau aˈena i te tabula ohipa!
E tauturu te mau metua i ite i to ratou iho mau hinaaro pae varua i ta ratou mau tamarii ia haafaufaa i te mau putuputuraa Kerisetiano. Mea pinepine, e hinaaro ratou ia rave ta ratou mau tamarii i ta ratou ohipa haapiiraa i te taime a horohia ˈi eiaha râ ia vaiiho noa e ia pue noa ˈtu. I te mau ahiahi putuputuraa, e rave te mau tamarii i ta ratou ohipa haapiiraa i to ratou iho â taeraa mai i te fare mai te fare haapiiraa mai. Eita ratou e vaiiho e ia haafifi te mau faaanaanataeraa e te tahi atu â mau ohipa i te mau putuputuraa a te amuiraa.
Ei tane e ei metua tane, te tuu ra anei outou i te mau putuputuraa i te parahiraa matamua? Ei vahine e ei metua vahine, te tamata ra anei outou i te haamau i te tabula no ta outou mau hopoia ia vatahia outou no te mau putuputuraa? Ei taurearea, te tabula ra anei outou i ta outou ohipa haapiiraa ia au i te mau putuputuraa aore ra i te mau putuputuraa ia au i ta outou ohipa haapiiraa?
Ua riro te hoê putuputuraa a te amuiraa ei faanahoraa î i te here no ǒ mai ia Iehova ra. E tia ia ravehia te mau tutavaraa atoa no te fanaˈo i teie faanahoraa. E haamaitai rahi mai Iehova ia outou ia tuu outou i te mau mea faufaa i te parahiraa matamua!