Te faatere nei Iehova—Na roto i te hau teotaratia
“E vai arii mai â Iehova e a muri noa ˈtu.”—SALAMO 146:10.
1, 2. (a) No te aha te mau tutavaraa taata no te faatere i ore ai e manuïa? (b) Eaha te faatereraa hoê roa o tei manuïa?
MAI te tau o Nimeroda mai â, ua tamata te taata e rave rau mau ravea no te faatere i te totaiete taata. Ua tamatahia te faatereraa haavî, te faatereraa huiarii, te faatereraa a te hoê pǔpǔ iti taata teitei, e te mau faatereraa demotaratia huru rau. Ua vaiiho noa Iehova i teie mau faatereraa atoa. Oia mau, i te mea e o te Atua te Pu mau o te mana atoa, i roto i te hoê auraa, na ˈna i tuu i te mau faatere taa ê i nia i to ratou mau tiaraa taotiahia. (Roma 13:1) Noa ˈtu râ, aita te mau tutavaraa atoa a te taata i manuïa. Aita hoê faatere taata o tei faatupu i te hoê totaiete vai maoro, te aueue ore, e te tia. Mea pinepine roa hoi, ‘ua faatere te taata i te taata no to ˈna ra ati.’—Koheleta 8:9.
2 E maere anei tatou? Eita! Aita te taata tia ore i hamanihia no te faatere ia ˈna iho. “E ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) No reira ïa, i roto i te aamu taatoa o te taata, hoê noa huru faatereraa o tei manuïa mau. Teihea ïa? Te hau teotaratia i raro aˈe i te mana o te Atua ra o Iehova. I roto i te reo Heleni a te Bibilia, te auraa o te parau ra “hau teotaratia” oia hoi te hoê faatereraa [kraʹtos] na te Atua [the·osʹ]. Te vai ra anei te hoê faatereraa hau aˈe i te maitai maoti râ ta te Atua iho o Iehova?—Salamo 146:10.
3. Eaha vetahi mau hiˈoraa no te hau teotaratia i vai na i nia i te fenua nei i mutaa ihora?
3 Ua faatere te hau teotaratia no te hoê taime poto i Edene, e tae roa ˈtu i to Adamu raua o Eva orureraa ia Iehova. (Genese 3:1-6, 23) I te tau o Aberahama, e au ra e ua tupu te hoê hau teotaratia i te oire no Salema, e o Melehizedeka te arii-tahuˈa. (Genese 14:18-20; Hebera 7:1-3) Teie râ, ua haamauhia te hau teotaratia matamua i nia i te hoê nunaa i raro aˈe i te Atua ra o Iehova, i roto i te medebara no Sinai i te senekele 16 hou to tatou nei tau. Mea nafea hoi te reira i te tupuraa? E mea nafea te faanahoraa o taua faatereraa teotaratia ra?
Te haamauraahia te hau teotaratia
4. Mea nafea to Iehova haamauraa i te nunaa teotaratia no Iseraela?
4 I te matahiti 1513 hou to tatou nei tau, ua faaora mai o Iehova i te mau ati Iseraela i te faatîtîraa i Aiphiti e ua haamou oia i te mau nuu a Pharao e tapapa ra ia ratou i te Miti Uteute. I muri aˈe, ua aratai aˈera oia i te mau ati Iseraela i te Mouˈa ra o Sinai. A puhapa ˈi ratou i raro i taua mouˈa ra, ua parau atura te Atua ia ratou na roto i te arai o Mose e: “Ua ite outou i ta ˈu i rave i to Aiphiti ra, e ua maraa outou ia ˈu na nia i te pererau aeto ra, e ua hopoi mai ia outou i ǒ nei ia ˈu iho nei. E tena na, ia faaroo mau mai outou i tau reo, e ia haapao maite i ta ˈu ra faufaa, e riro ïa outou ei taoˈa here rahi na ˈu i te mau taata atoa ra.” Ua pahono aˈera te mau ati Iseraela e: “Te mau parau atoa ta Iehova i parau, e rave ïa matou.” (Exodo 19:4, 5, 8) Ua fafauhia ˈtura te hoê faufaa, e mea na reira te haamauraahia te nunaa teotaratia ra o Iseraela.—Deuteronomi 26:18, 19.
5. No te aha e nehenehe ai e parau e na Iehova i faatere ia Iseraela?
5 Mea nafea râ o Iseraela i te faatereraahia e Iehova, inaha eita oia e itehia e te mata taata? (Exodo 33:20) Na Iehova i horoa mai i te mau ture e te autahuˈaraa a te nunaa. Te feia o tei auraro i te mau ture e o tei haamori ia au i te mau faanahoraa i tufahia mai e te Atua, ua tavini ïa ratou i te Faatere teotaratia Rahi, o Iehova. Hau atu, te vai ra i te tahuˈa rahi ra te Urima e te Tumima, ta te Atua ra o Iehova i faaohipa no te aratai i te mau tau tupuraa ru. (Exodo 28:29, 30) Hau atu, ua riro te feia paari aravihi ei mau tia no Iehova i roto i te faatereraa teotaratia e ua ara ratou e ia haapaohia te Ture a te Atua. Mai te peu e e tuatapapa tatou i te aamu o vetahi o teie mau taata, e papu aˈe ïa ia tatou e mea nafea te taata ia auraro i te faatereraa a te Atua.
Te mana i raro aˈe i te hau teotaratia
6. No te aha e e titauraa teimaha na te mau taata ia faaohipa i te mana i roto i te hoê hau teotaratia, e eaha te mau huru taata tei titauhia no teie hopoia?
6 E haamaitairaa rahi to te feia e tiaraa mana to ratou i Iseraela, tera râ, e titauraa teimaha atoa no ratou ia tapea i to ratou aifaitoraa. E tia ia ratou ia ara noa ia ore ratou ia haafaufaa rahi aˈe ia ratou iho i te haamoˈaraa i te iˈoa o Iehova. Ua tano atoa te faaiteraa faauruahia e “e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa” no te mau ati Iseraela mai te toea o te huitaata nei. Ua ruperupe o Iseraela i te taime noa e haamanaˈo ai te feia paari e ua riro o Iseraela ei hau teotaratia e e tia ia ratou ia rave i te hinaaro o Iehova, eiaha râ to ratou iho. I muri noa ˈˈe i te haamauraahia o Iseraela, ua faataa maitai te metua tane hoovai o Mose, o Ietero, e eaha te huru o teie mau taata, oia hoi, e “taata itoito . . . , i tei mǎtaˈu i te Atua ra; ei taata haapao maitai anaˈe, e te nounou ore i te taoˈa.”—Exodo 18:21.
7. Mea nafea to Mose riroraa ei hiˈoraa maitai roa o te hoê taata o tei faaohipa i te mana i raro aˈe i te Atua ra o Iehova?
7 O Mose te taata matamua o tei faaohipa i te mana teitei i Iseraela. Ua riro oia ei hiˈoraa maitai no te hoê taata mana teotaratia. Parau mau, i te hoê taime ua faura mai to ˈna paruparu taata. Teie râ, ua turui noa o Mose i nia ia Iehova. I te taime a faahitihia ˈi te mau uiraa o tei ore i faatitiaifarohia na mua ˈtu, ua imi oia i te aratairaa a Iehova. (A faaau e te Numera 15:32-36.) Mea nafea to Mose patoiraa i te faahemaraa e faaohipa i to ˈna tiaraa teitei no te faahanahana ia ˈna iho? Inaha, noa ˈtu e ua aratai oia i te hoê nunaa e mau mirioni taata, ua riro oia ei ‘taata haehaa roa ˈˈe i te taata atoa o te ao atoa nei.’ (Numera 12:3) Aita oia i imi i te tiaraa no ˈna iho tera râ ua tapitapi oia no te hanahana o te Atua. (Exodo 32:7-14) E mea puai te faaroo o Mose. Ma te faahiti ia ˈna hou oia a riro mai ai ei aratai o te nunaa, ua parau te aposetolo Paulo e: “Itoito maite atura oia i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra.” (Hebera 11:27) Papu maitai, aita roa o Mose i haamoe e o Iehova te Faatere mau o te nunaa. (Salamo 90:1, 2) Auê ïa hiˈoraa nehenehe mau no tatou i teie mahana!
8. Eaha te faaueraa ta Iehova i horoa ia Iosua, e no te aha e mea anaanatae te reira?
8 I te taime a riro ai te haapaoraa ia Iseraela ei hopoia teimaha roa no Mose anaˈe, ua tuu aˈera Iehova i to ˈna varua i nia e 70 taata paari o te turu mai ia ˈna no te tavana i te nunaa. (Numera 11:16-25) I te mau matahiti i muri iho, e fanaˈo ïa te oire tataitahi i ta ˈna iho mau taata paari. (A faaau e te Deuteronomi 19:12; 22:15-18; 25:7-9.) I muri aˈe i te poheraa o Mose, ua faatoroa o Iehova ia Iosua ei aratai no te nunaa. Te taa ra ia tatou e maoti teie nei haamaitairaa, e mea rahi te ohipa a Iosua. Noa ˈtu râ, ua parau atu o Iehova ia ˈna e eiaha roa ˈtu e moehia ia ˈna te hoê mea: “Eiaha te buka ture na ia taa ê atu i roto i to vaha, ia haamanaˈo maite oe i te reira i te rui e te ao, ia haapao hua oe i tei papai-atoa-hia i roto ra.” (Iosua 1:8) A tapao na e noa ˈtu e ua tavini o Iosua hau atu i te 40 matahiti, mea titauhia e ia tamau noa oia i te taio i te Ture. E tia atoa ia tatou ia tuatapapa i te Bibilia e ia faaapî noa i to tatou feruriraa no nia i te mau ture e te mau faaueraa tumu a Iehova—noa ˈtu eaha te maororaa to tatou taviniraa aore ra eaha te rahiraa hopoia e vai ra ia tatou nei.—Salamo 119:111, 112.
9. Eaha te ohipa i tupu i Iseraela i te tau o te mau tavana?
9 E rave rahi mau tavana o tei tia mai i muri aˈe ia Iosua. Ma te peapea râ, i te tau o te mau tavana, “ua rave [pinepine] ihora te tamarii a Iseraela i te ino i mua i te mata o Iehova.” (Te mau tavana 2:11) No nia i te tau o te mau tavana, te na ô ra te papai e: “Aore o Iseraela arii i te reira ra anotau: rave atura te taata atoa i tei au ia ˈna ihora.” (Te mau tavana 21:25) Na te taata tataitahi i faaoti i to ˈna haerea e ta ˈna haamoriraa, e te faaite ra te aamu e e rave rahi mau ati Iseraela o tei rave i te mau faaotiraa iino. Ua topa ratou i roto i te haamoriraa idolo e i te tahi mau taime ua rave ratou i te mau ohipa hairiiri mau. (Te mau tavana 19:25-30) Area vetahi ra, ua faaite ïa ratou i te faaroo nehenehe mau.—Hebera 11:32-38.
10. Mea nafea te faatereraa i Iseraela i te taui-roa-raa i te tau o Samuela, e eaha tei noaa mai?
10 I roto i te oraraa o te tavana hopea, o Samuela, ua feaa o Iseraela no nia i te faatereraa. Faahemahia e te mau nunaa enemi e haaati ra ia ratou, tei faatere-pauroa-hia e te mau arii, ua manaˈo aˈera te mau ati Iseraela e te titau atoa ra ratou i te hoê arii. Ua moehia hoi ia ratou e te vai ra to ratou Arii, e tei raro aˈe ratou i te hoê faatereraa teotaratia. Ua parau o Iehova ia Samuela e: “E ere hoi o oe ta ratou i faarue, ua faarue râ ratou ia ˈu, eiaha vau ei arii i nia iho ia ratou.” (Samuela 1, 8:7) Te faahaamanaˈo ra to ratou hiˈoraa ia tatou e mea ohie roa ia erehia tatou i to tatou manaˈo pae varua e ia faahemahia e te ao e haaati ra ia tatou.—A faaau e te Korinetia 1, 2:14-16.
11. (a) Noa ˈtu te tauiraa o te faatereraa, no te aha e nehenehe ai e parau e ua riro noâ o Iseraela ei hau teotaratia i raro aˈe i te mau arii? (b) Eaha te faaueraa ta Iehova i horoa i te mau arii no Iseraela, e no teihea tumu?
11 Noa ˈtu râ, ua farii o Iehova i te aniraa a te mau ati Iseraela e ua maiti ihora oia i ta ratou nau arii matamua e piti, o Saula e o Davida. Ua tamau noa o Iseraela i te riro ei hau teotaratia, faaterehia e Iehova. Ia haamanaˈo noa ta ˈna mau arii i te reira, ua titauhia te arii tataitahi ia hamani i ta ˈna iho hohoˈa o te Ture e ia taio i te mau mahana atoa, “ia mǎtaˈu oia i to ˈna ra Atua ia Iehova, e ia haapao i te mau parau atoa o teie nei ture, e teie nei mau haapaoraa ia ravehia. Ia ore ia teitei to ˈna aau i to ˈna ra mau taeae.” (Deuteronomi 17:19, 20) Oia mau, ua hinaaro o Iehova e ia ore te feia e mana to ratou i roto i ta ˈna hau teotaratia ia faateitei ia ratou iho e ia pee maite ta ratou mau ohipa i ta ˈna Ture.
12. Eaha te hiˈoraa haapao maitai ta te Arii ra o Davida i horoa?
12 E faaroo faahiahia mau to te Arii ra o Davida i roto ia Iehova, e ua fafau te Atua e e riro oia ei metua no te hoê reni arii o te vai e a muri noa ˈtu. (Samuela 2, 7:16; Te mau arii 1, 9:5; Salamo 89:29) E tia mau â ia pee i te auraro haehaa o Davida. Ua parau oia e: “[E] oaoa te arii i te puai no oe, e Iehova; e oaoa rahi oia i te ora na oe ra.” (Salamo 21:1) Noa ˈtu e ua hapa o Davida i te tahi mau taime no te paruparu o te tino, ua tamau noa oia i te turui i nia i te puai o Iehova, eiaha i nia i to ˈna iho.
Te mau ohipa e te mau haerea e ere i te mea teotaratia
13, 14. Eaha vetahi mau ohipa tuea ore e te faanahoraa teotaratia tei ravehia e te mau arii i mono mai ia Davida?
13 Aita te mau aratai Iseraela atoa i riro mai ia Mose e o Davida. E rave rahi o tei faaite i te faatura ore faufau i te faanahoraa teotaratia, ma te faatia i te haamoriraa hape i Iseraela. Ua tae atoa vetahi o te mau arii haapao maitai i te ohipa ma te ore e pee i te faanahoraa teotaratia i te tahi mau taime. Te mea peapea roa, o te hiˈoraa ïa o Solomona, o tei fanaˈo hoi i te paari e te ruperupe rahi. (Te mau arii 1, 4:25, 29) Teie râ, ma te haapao ore i te ture a Iehova, ua faaipoipo oia e rave rahi mau vahine e ua faatia oia i te haamoriraa idolo i Iseraela. Inaha hoi, e mea haavî te faatereraa a Solomona i roto i to ˈna mau matahiti hopea.—Deuteronomi 17:14-17; Te mau arii 1, 11:1-8; 12:4.
14 Ua faataehia mai ia Rehoboama ra, te tamaiti a Solomona, te aniraa e ia faahuru mama mai oia i te zugo a to ˈna mau taata. Maoti i te faatitiaifaro i te mau ohipa ma te mǎrû, ua faahepo aˈera oia i to ˈna mana ma te haavî—e ua erehia oia e 10 o na opu e 12. (Paraleipomeno 2, 10:4-17) O Ieroboama te arii matamua o te basileia o na opu hoê ahuru o tei faataa ê mai ia ratou. No te haapapu e eita to ˈna basileia e apiti faahou atu i to ˈna nunaa tapiri, ua haamau aˈera oia i te haamoriraa o te kafa. Peneiaˈe e huru raveraa maramarama teie ia au i te hoê hiˈoraa politita, tera râ, ua faaite te reira i te vahavaha tahaa no te hau teotaratia. (Te mau arii 1, 12:26-30) I muri iho, i te hopea o to ˈna oraraa maoro ma te taviniraa haapao maitai, ua vaiiho te Arii ra o Asa i te teoteo ia porao i to ˈna aamu. Ua hamani ino oia i te peropheta o tei haere mai ia ˈna ra e te aˈoraa no ǒ mai ia Iehova ra. (Paraleipomeno 2, 16:7-11) Oia mau, e titau atoa te feia mea maoro to ratou taviniraa i te mau aˈoraa.
Te hopea o te hoê faatereraa teotaratia
15. I to Iesu parahiraa mai i nia i te fenua, mea nafea te mau raatira ati Iuda oreraa i riro ei mau tia mana i roto i te hau teotaratia?
15 I to Iesu Mesia parahiraa mai i nia i te fenua, e hau teotaratia noâ o Iseraela. Te vahi peapea râ, e rave rahi o to ˈna mau taata paari faatoroahia o tei erehia i te feruriraa pae varua. Aita roa ratou i faatupu noa ˈˈe i te haehaa o ta Mose i faaite na. Ua haapapu o Iesu i to ratou tia ore i te pae varua i to ˈna parauraa e: “Te parahi nei te mau papai parau e te mau Pharisea i te parahiraa o Mose; e teie nei, e haapao outou e e rave i ta ratou e parau mai ia outou: eiaha râ outou e pee ia ratou; o te parau hoi ta ratou, aita râ i haapao.”—Mataio 23:2, 3.
16. Mea nafea to te mau raatira ati Iuda o te senekele matamua faaiteraa e aita ratou i faatura i te hau teotaratia?
16 I muri aˈe i to ratou tuuraa ˈtu ia Iesu ia Ponotio Pilato ra, ua faaite te mau raatira ati Iuda e ua atea ê roa ratou i te auraroraa teotaratia. Ua uiui o Pilato ia Iesu e ua faaoti aˈera oia e aita ta ˈna e hapa. Ma te afai atu ia Iesu i rapae i mua i te mau ati Iuda, ua parau atura o Pilato e: “A hiˈo mai na i to outou Arii.” I to te mau ati Iuda piiraa e ia haapohehia o Iesu, ua ani atura o Pilato e: “E [patiti] atu hoi au i to outou Arii?” Ua pahono maira te mau tahuˈa rahi e: “Aita o matou Arii, maori râ o Kaisara anaˈe ra.” (Ioane 19:14, 15) Ua farii ratou ia Kaisara ei arii, eiaha râ ia Iesu, ‘o tei haere mai ma te iˈoa o Iehova’!—Mataio 21:9.
17. No te aha aita te nunaa Iseraela i te pae tino i riro faahou ei nunaa teotaratia?
17 I to ratou patoiraa ia Iesu, ua patoi ïa te mau ati Iuda i te hau teotaratia, inaha o ˈna te taata matamua i roto i te mau faanahoraa teotaratia no a muri aˈe. O Iesu te tamaiti arii a Davida o te faatere e a muri noa ˈtu. (Isaia 9:6, 7; Luka 1:33; 3:23, 31) I reira, aita ˈtura o Iseraela i te pae tino i riro faahou ei nunaa maitihia a te Atua.—Roma 9:31-33.
Te hoê hau teotaratia apî
18. Eaha te hau teotaratia apî o tei haamauhia i te senekele matamua? A faataa mai na.
18 I to te Atua faarueraa ia Iseraela i te pae tino, e ere ïa te hopea o te hau teotaratia i nia i te fenua. Na roto ia Iesu Mesia, ua haamau Iehova i te hoê hau teotaratia apî. O te amuiraa kerisetiano faatavaihia ïa, o tei riro mau hoi ei nunaa apî. (Petero 1, 2:9) Ua pii te aposetolo Paulo ia ˈna ‘te Iseraela o te Atua,’ e i te pae hopea e ravehia mai to ˈna mau melo “no roto i te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa e te mau fenua atoa.” (Galatia 6:16; Apokalupo 5:9, 10) Noa ˈtu e ua auraro ratou i te mau faatereraa taata e mana ra i te vahi o ta ratou e faaea ra, ua faatere-mau-hia te mau melo o teie faatereraa teotaratia apî e te Atua. (Petero 1, 2:13, 14, 17) I muri noa ˈˈe i te haamauraahia te hau teotaratia apî, ua tamata te mau faatere o te Iseraela i te pae tino i te faahepo i te tahi mau pǐpǐ ia faaea i te auraro i te faaueraa o ta Iesu i horoa mai ia ratou. Ta ratou pahonoraa? “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” (Ohipa 5:29) E huru hiˈoraa teotaratia mau teie!
19. Ua riro te amuiraa kerisetiano o te senekele matamua ei hau teotaratia i roto i teihea auraa?
19 Eaha râ te huru faanahoraa o te hau teotaratia apî? Te vai ra te hoê Arii, o Iesu Mesia, o te tia ra no te Faatere teotaratia Rahi, te Atua ra o Iehova. (Kolosa 1:13) Noa ˈtu e eita te Arii e ite-mata-hia i nia i te raˈi, i te hiˈoraa o to ˈna mau taata, te faatere mau ra oia, e ua aratai ta ˈna mau parau i to ratou oraraa. I te pae no te aratairaa ite-mata-hia, ua faatoroahia te mau taata paari aravihi i te pae varua. I Ierusalema, ua ohipa te hoê pǔpǔ o teie mau huru taata ei tino aratai. Ei mau tia no teie tino te vai ra te mau matahiapo ratere, mai ia Paulo, Timoteo, e o Tito. E ua haapaohia te amuiraa tataitahi e te hoê tino feia paari, oia hoi te mau matahiapo. (Tito 1:5) Ia tupu anaˈe te hoê peapea fifi mau, e titau atu te mau matahiapo i te tino aratai aore ra i te hoê o to ˈna mau tia, mai ia Paulo. (A faaau e te Ohipa 15:2; Korinetia 1, 7:1; 8:1; 12:1.) Hau atu, ua hauti te mau melo tataitahi o te amuiraa i te hoê tuhaa na roto i te tururaa i te faatereraa teotaratia. E hopoia ta te taata tataitahi i mua ia Iehova no te faaohipa i te mau faaueraa tumu a te mau Papai i roto i to ˈna oraraa.—Roma 14:4, 12.
20. Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te hau teotaratia i te tau i muri aˈe i te mau aposetolo?
20 Ua faaara o Paulo e i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, e fa mai te ohipa apotata, e tera mau te ohipa i tupu. (Tesalonia 2, 2:3) A mairi ai te tau, ua maraa te numera o te feia e parau ra e e mau kerisetiano ratou i nia i te mau mirioni e i muri iho i te mau hanere mirioni. Ua faatupu ratou e rave rau mau faatereraa faaroo taa ê, mai to te mau tiaraa, te mau toroa perepitero, e te mau ekalesia. Teie râ, aita te haerea aore ra te mau tiaturiraa o teie mau ekalesia i faahohoˈa noa ˈˈe i te faatereraa a Iehova. E ere ratou i te mau hau teotaratia!
21, 22. (a) Mea nafea to Iehova haamau-faahou-raa i te hau teotaratia i te tau hopea? (b) Eaha te mau uiraa no nia i te hau teotaratia o te pahonohia i mua nei?
21 I te tau o te hopea o teie faanahoraa o te mau mea, e tupu te hoê faataa-ê-raa i rotopu i te mau kerisetiano mau e te mau kerisetiano haavare. (Mataio 13:37-43) Ua tupu te reira i te matahiti 1919, te hoê matahiti faufaa roa i roto i te aamu o te hau teotaratia. I taua taime ra, ua tupu te parau tohu hanahana a te Isaia 66:8: “O vai tei faaroo aˈenei i te parau mai teie nei? o vai tei ite i te parau mai teie nei mau parau te huru? e fenua atoa anei te fanau mai i te mahana hoê? e fanau mai anei te fenua taatoa mai te amoraa mata nei?” Te pahonoraa i teie mau uiraa, o te hoê ïa e haruru maitai! I te matahiti 1919, ua vai faahou mai te amuiraa kerisetiano ei ‘nunaa’ faataa-ê-hia. Oia mau, ua fanauhia te hoê “fenua” teotaratia i te mahana hoê! A mairi noa ˈi te tau hopea, ua faatitiaifarohia te faanahonahoraa o teie nunaa apî no te faatuea maite ia ˈna i te hohoˈa o te senekele matamua. (Isaia 60:17) Tera râ, ua riro noâ oia ei hau teotaratia. Na roto i to ˈna haerea e ta ˈna mau tiaturiraa, ua pee maite noâ oia i te mau ture e te mau faaueraa tumu i faauruahia mai e te Atua i roto i te mau Papai. E ua auraro noâ oia i te Arii i faateronohia, o Iesu Mesia.—Salamo 45:17; 72:1, 2.
22 Te apiti ra anei outou i roto i teie hau teotaratia? E tiaraa mana anei to outou i roto? Mai te peu e e, ua ite anei outou e eaha te auraa ia ohipa ia au i te aveia teotaratia? Ua ite anei outou eaha te mau marei te tia ia ape? E tuatapapahia teie na uiraa hopea e piti i roto i te tumu parau i muri nei.
Nafea outou ia faataa mai?
◻ Eaha te hau teotaratia?
◻ Ua riro o Iseraela ei hau teotaratia i roto i teihea auraa?
◻ Eaha te faanahoraa ta Iehova i rave no te faahaamanaˈo i te mau arii e e hau teotaratia o Iseraela?
◻ Ua riro te amuiraa kerisetiano ei faatereraa teotaratia i roto i teihea auraa, e mea nafea to ˈna faanahoraahia?
◻ Eaha te faanahonahoraa teotaratia o tei haamauhia i to tatou nei tau?
[Hohoˈa i te api 12]
I mua ia Ponotio Pilato, ua farii te mau raatira ati Iuda ia Kaisara maoti i te Arii faatoroahia e Iehova ia au i te faanahoraa teotaratia