VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/12 api 28-32
  • Tuhaa 10: Auê hoi e, teie te faatereraa tia roa!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Tuhaa 10: Auê hoi e, teie te faatereraa tia roa!
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te maimiraa i te faatereraa maitatai
  • Eaha ïa huru faatereraa teotaratia?
  • Mau hohoˈa haavare o te hau teotaratia
  • Fatata roa te faatereraa tia roa i te tupu
  • A vai fatata roa i te faatereraa teotaratia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Te faatere nei Iehova—Na roto i te hau teotaratia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Te mau tiai e te mau mamoe i roto i te hoê hau teotaratia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • E faatiahia te huru faatereraa a Iehova!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/12 api 28-32

Te faatereraa taata nei te taime hiˈopoaraa

Tuhaa 10: Auê hoi e, teie te faatereraa tia roa!

Te hau teotaratia: [no ǒ mai i te Atua ra] no roto mai i te parau heleni ra “the·osʹ” (atua) e “kraʹtos” (te hoê faatereraa); oia hoi, te hoê hau na roto i te aratairaa aore ra te faatereraa a te Atua, i te tahi mau taime, na roto i te arai o te mau tia.

MAI TE peu e e nehenehe ta outou e hoo mai i te hoê hei arapoa hamanihia e te mau poe mau haviti roa aore ra te hoê tapea taiamani, e maiti anei outou i te hoê taoˈa haavare maoti hoi i te taoˈa mau? Eita paha ïa, aore ra ua vare paha outou i to outou tiaturiraa e ua hoo mai outou i te taoˈa faahiahia roa ˈˈe e vai ra.

I te pae no te mau faatereraa, e mau hanere mirioni feia o tei vare roa i to ratou tiaturiraa e ua maiti ratou i te mea maitai roa ˈˈe e vai ra. Inaha hoi, ua toe noa mai te taoˈa haavare. Eita iho â ïa e maerehia i te mea e aita ratou e taa faahou ra e nafea ra, ua inoino roa ratou e ua erehia ratou i te tahi mea.

Te maimiraa i te faatereraa maitatai

Ua papai o William Ralph Inge, tavana perepitero a te Ekalesia no Beretane i St. Paul’s Cathedral, Lonedona, i te matahiti 1922 ra e: “Te hoê faatereraa maitai, tera te haamaitairaa faahiahia roa ˈˈe a te taata nei, tera râ, aita hoê nunaa i fanaˈo aˈenei i te reira.” No te aha?

E noaa mai te hoê tuhaa o te pahonoraa i roto i te mau parau a John F. Kennedy, 35raa o te peretiteni o te Fenua Marite. “Aita te hoê faatereraa i hau atu i te mau taata e vai ra i roto ia ˈna”, o ta ˈna ïa i parau. Noa ˈtu te aravihi rahi o te hoê taata politita, e taata tia ore iho â oia, e no reira, eita iho â te mau huru faatereraa atoa ta te taata e haamau e manuïa.

Ua tano mau â te taata beretane papai hautiraa teata o te senekele XVII i to ˈna papairaa e: “Te taata e faatere noa ˈtu ia vetahi ê, e tia na mua ia ˈna ia faatere ia ˈna iho.” Teie râ, o vai te taata tia ore o te nehenehe mau â e faatere ia ˈna iho? Oia mau, aita i noaa i te hoê noa ˈˈe taata politita i te ite e te paari e titauhia no te haavî i te mau ohipa e te mau huru tupuraa, e no te faatupu i to ˈna iho oaoa e to ˈna iho maitai, eaha ˈtu pai ïa no te oaoaraa e te maitai o te mau mirioni taata. E noa ˈtu e e nehenehe ta ˈna e rave i te mau opuaraa tano maitai, e erehia ïa o ˈna i te mana no te faatupu i ta ˈna i opua.

Ma te faˈi i te fifi, teie ta te taata papai buka marite ra o Brooks Atkinson, i papai i te matahiti 1951 ra: “Te titau nei tatou i te mau aito rahi no te faatere mai ia tatou — mea rahi te ohipa e mea ru mau â te titauraa i te haavaraa paari. Teie râ hoi,” o ta ˈna ïa i parau, “aita e aito rahi.” I teie mahana, e maha ahuru matahiti i muri aˈe, aitâ i itehia ˈtura te mau aito rahi.

Inaha, aita roa ˈtu te Atua i opua e na te mau taata iho e faatere ia ratou. No te fanaˈo i te hoê faatereraa tia roa, te titau nei te mau taata i te tahi mea hau atu â i te hoê hau e faaterehia e te mau aito rahi. Te titau nei ratou i te faatereraa teotaratia, oia hoi te hau e faaterehia e te Atua.

Eaha ïa huru faatereraa teotaratia?

Te hau teotaratia, o te huru faatereraa ïa i vai na i Edene ra, i reira to te Atua tuuraa ˈtu i te tane e te vahine matamua. Ei Arii parau-tia, ua faatere na te Atua i te omuaraa ra i te mau ohipa e ua faaohipa atoa i te mana.

I to te taata tuatapapa aamu ati Iuda ra o Flavius Josèphe faatupuraa no te taime matamua i te parau heleni ra i hurihia na roto i te parau ra “hau teotaratia” fatata e 19 senekele i teie nei, ua faaohipa oia i teie parau no te faahaamanaˈo i te nunaa tahito no Iseraela. Ua tano maitai te reira faahitiraa no te mea ua riro o Iseraela i taua tau ra ei nunaa maitihia e te Atua. Na te Atua mau â e faatere na ia ˈna, noa ˈtu e ua faaohipahia teie mana faatere e te mau tia i nia i te fenua nei. — Deuteronomi 7:6; Paraleipomeno 1, 29:23.

I to te parau ra “hau teotaratia” faaôraahia ˈtu i roto i te tahi atu mau reo, ua taotia-noa-hia to ˈna auraa i te omuaraa ra ia au i ta Josèphe i faaoti. I muri iho râ, ua rave mai oia i te tahi atu mau auraa. Ia au i te Buka parau paari a te haapaoraa (beretane), “ua faaohipa-rahi-hia oia no te faataa i te parau no nia ia Aiphiti a te mau pharao, te Iseraela tahito, te amuiraa faaroo kerisetiano no te Anotau Ropu, te haapaoraa a Kalavino, te haapaoraa mahometa, e te haapaoraa a te Bouddha no Tibet.”

Ua parau te taata tuatapapa aamu o W. L. Warren e te vai ra “i roto i te faatereraa hui arii no Beretane te tahi tuhaa o te hau arii teotaratia — oia hoi, te arii ei mauhaa rahi i roto i te opuaraa a te Atua no te faanaho i te ao nei, te arii ei tia no te Atua e ei faatupu i te haavaraa.” Te faataa ra o Dewey Wallace, Jr., no te Fare haapiiraa tuatoru George Washington, e i te tau apî, ua faaohipa-atoa-hia teie parau mai te hoê faataaraa no “te tahitohito faaite i nia i te mau nunaa faaterehia e te mau upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano.”

No te mea e ua rau te huru o te mau auraa o teie parau, te fariihia ra ïa e rave rahi mau huru hau teotaratia. Teihea roa ta tatou e titau ra?

Mau hohoˈa haavare o te hau teotaratia

Na Nimeroda i haamau i te faatereraa taata matamua i tapaohia i roto i te aamu te tahi tau 4 000 matahiti i teie nei. Ua faatoroa teie hina a Noa ia ˈna iho ei arii e ua riro maira, ia au i te faataaraa a te Bibilia, ‘ei taata rahi haharu patoi ia Iehova.’ (Genese 10:8, 9). I to ˈna raveraa mai i te tiaraa faatere patoi ia Iehova, ua faariro aˈera o Nimeroda ia ˈna ei atua politita. E na nia i teie tiaraa, ua noaa aˈera ia ˈna i te turu a te patoi rahi o te Atua ra, oia hoi te atua haavare ra o te Diabolo ra o Satani. (Korinetia 2, 4:4.) No reira, ua riro te faatereraa a Nimeroda ei hohoˈa haavare o te hau teotaratia mau.

I muri aˈe to te feia e ora na i roto i te hau emepera a Nimeroda haapurararaahia na nia i te fenua nei, ua tamau noâ te taata i te faahua parau e e hau teotaratia ta ratou mau faatereraa, oia hoi no ǒ mai to ratou mana i te atua aore ra te mau atua o ta ratou e haamori ra. (Genese 11:1-9.) No reira, ua faaohipahia ˈtura te parau ra “Hau teotaratia”, ia au i te Buka parau paari a te haapaoraa, “no te faataa i teie tuhaa matamua o te huru oraraa o te nunaa tahito no te pae hitia o te râ i reira aita e faataa-ê-raa i rotopu i te haapaoraa e te hau.”

I roto i te tahi mau nunaa, mai ia Aiphiti i raro aˈe i te mana a te mau Pharao ra, e tiaturihia na e ua riro te arii ei tane na te tahi ruahine rahi aore ra ei tamaiti na te hoê atua. Area te tahi atu mau nunaa ra, aita ratou e faataa rahi ra i te parau e ua noaa i te arii i te mau huru atua e e huaai oia na te Atua, teie râ, te faahiti ra ratou e ua maitihia o ˈna e te Atua. I te tau o Heleni a Alesanedero e i muri iho, ua faarirohia te arii mai te hoê atua, o ta te buka ra Te aamu o te tatararaa politita (beretane) ïa e faataa ra, “no te mea e faatupu oia i te au-maite-raa i roto i ta ˈna basileia mai te Atua e faatupu ra i te au-maite-raa i roto i te ao nei.” Te na ô faahou ra teie buka aamu e: “Te vai ra i roto ia ˈna te tahi huru atua aore e vai ra i roto i te taata au noa e, te taata aore e tia ia ˈna, e rave hape noa ˈtu i teie tiaraa teitei ma te ore e fariihia mai e te raˈi ra, e roohia ïa oia i te ati.”

Ua tae roa ˈtu teie manaˈo e e huru atua te arii i roto i te tau i parauhia te tau kerisetiano. I muri aˈe to te mau opu helemani tahito fariiraa i te haapaoraa katolika, ua maraa ˈtura te hanahana o te arii. Ia faakorona-anaˈe-hia oia e te ekalesia, te auraa ïa e na te Atua iho i maiti i teie arii no te faatere. Ia au i teie huru tupuraa, ua parare aˈera te haapiiraa parauhia te mana arii no ǒ mai i te Atua ra.

Na mua ˈtu i te tau “kerisetiano”, ua horoa atoa te mau Kaisara no Roma i te tahi tapao teotaratia i ta ratou faatereraa na roto i te titauraa i te tiaraa atua. I mua i te aro a to Roma ra, ua tuea noa te faatereraa taata i te faatereraa a te atua, ma te faariro i ta ratou faatereraa, ia au i te huru raveraa a Nimeroda, ei hohoˈa haavare o te hau teotaratia. No reira, i to te mau ekalesiatiko ati Iuda o te senekele I o to tatou nei tau, patoiraa ˈtu ia Iesu ei Arii e faatoroahia, ma te parau e: “Aita o matou Arii, maori râ o Kaisara anaˈe ra”, te faaite ra ïa ratou i to ratou hinaaro i te hoê hohoˈa haavare o te hau teotaratia maoti hoi i te hau mau ta Iesu e faaite ra. — Ioane 19:15.

I te mea e mea teitei roa ˈˈe te hau teotaratia e faaterehia e Iehova i te tahi atu huru faatereraa, eita iho â ïa e maerehia e ua tamata o Satani i te anoi atoa i te tahi o to ˈna mau tuhaa i roto i ta ˈna mau hohoˈa haavare ravehia e te taata nei — teie râ, aita roa ˈtu oia i manuïa. Ua topa pauroa teie mau hau teotaratia haavare ma te ore e tapae i te faito teitei i opuahia. I roto i te tupuraa mau, aita hoê o ratou i riro ei faatereraa na te Atua aore ra na to ˈna mau tia. Ua riro râ ratou ei mau hohoˈa haavare paruparu mau o te taoˈa mau, te mau tapao o te faatereraa tia ore a te taata nei i raro aˈe i te mana a te hoê atua haavare.

Ma te tano maitai, te pii ra te Bibilia i teie atua “te arii o teie nei ao” e “te atua o teie nei ao”. (Ioane 12:31; 14:30; Korinetia 2, 4:4.) No reira oia e nehenehe ai e pûpû atu “i te mau basileia atoa i te ao nei e to ratou hinuhinu” ia Iesu, te hoê faahemaraa ta Iesu i patoi etaeta ˈtu (Mataio 4:8-10). Ua ite maitai oia e na te Atua hoê roa, o Iehova, e faatere ra i te hau teotaratia mau, e no reira aita o Iesu i vare na roto i te fariiraa i te hoê taoˈa haavare hamanihia e te taata o te ore roa ˈtu e nehenehe e faatupu ma te tia roa i te mau huru maitatai o te Atua e itehia ra i roto i te taoˈa mau.

Fatata roa te faatereraa tia roa i te tupu

Tau matahiti i teie nei, teie te faaotiraa a Hugh Brogan no te Fare haapiiraa tuatoru no Essex: “Mai te peu e e titau te taata, teie animala politita, i te faaora ia ˈna iho e to ˈna mau nunaa, eita ïa e tia ia ˈna ia faaea i te maimi i te mau huru faatereraa apî no te faatitiaifaro i te mau huru fifi atoa o to ˈna ra tau.” Mai te tau mai â o Nimeroda, ua na reira noâ te mau taata, ma te na nia iho noa i te tamata i te mau huru faatereraa apî no te faaruru i te mau titauraa o taua anotau ra. Teie râ, ehia rahiraa taime e titauhia ra no te haapapu e eita roa ˈtu te faatereraa a te taata e manuïa?

Mea oaoa roa ia ite e, i te matahiti 1914, ua naeahia te taime no te faaau i te tamataraa faufaa ore i te pae no te faatereraa taata e te Basileia Mesia a Iehova i haamauhia i te raˈi ra!a Mai te matahiti 1914 mai â, te ora ra te mau faatereraa taata nei, noa ˈtu e te mau maite noa ra ratou i te ora, i to ratou tau hopea. (Daniela 7:12) Te ora nei tatou i te anotau ta te Bibilia e faataa ra mai te “anotau hopea” (Timoteo 2, 3:1-5). Mea maramarama maitai te poroi i papaihia i nia i te patu e tohu ra i te haamouraa e fatata mai nei i nia i te faatereraa taata nei e no reira, eita te reira e mahere i te taata. Eita paha teie poroi e tâuˈahia, tera râ, eita e nehenehe e faaore i te faautuaraa.

Ua faahohoˈahia te faatereraa teotaratia a te Basileia Mesia a Iehova i roto i te Bibilia, i te pene 2 a Daniela, mai te hoê ofai ‘tei ore i ootihia i te rima’ e “ua tiaia ˈtura taua ofai ra i taua tii ra [te taipe o te faatereraa taata nei] i te avae auri e te araea, e parari roa aˈera.” Oia hoi te auraa, fatata roa te Basileia o te Atua i haamauhia ra i te tairi i te mau huru faatereraa tia ore atoa a te taata nei, ia huˈahuˈa roa. I roto i teihea faito? Te pahono ra te Bibilia e: “Parari atoa ˈtura te auri, e te araea, e te veo, e te ario, e te auro, riro atura mai te ota i te mau vahi papairaa auhune ra; puehu ê atura i te mataˈi, e aita ˈtura e vairaa.” — Daniela 2:34, 35.

Mai te peu e e faahuˈahuˈa-roa-hia te mau faatereraa ino a te taata nei e aita ˈtura e vairaa faahou, mea papu maitai ïa e e faaruru te mau paruru o te faatereraa taata nei i te anotau fifi. E rave rahi mirioni taata, e farii nei i teie parau, e ite ra i te paari ia tatara mai ratou i to ratou tiaturi i te faatereraa tia ore a te taata nei e tuu atu ai i nia i te tahi mea maitai aˈe. O te faatereraa anaˈe a te Atua ra o Iehova, te Poiete o te ao atoa nei, te nehenehe e faatitiaifaro i te mau fifi i tupu na roto i te mau tausani matahiti to te taata faatereraa ma te hape mau e ma te haapao ore. Na te hau teotaratia mau anaˈe e haamâha i te mau hinaaro o to tatou nei tau.

Te tiaturi nei o A ara mai na! e ua nanaˈo roa na tuhaa e hoê ahuru o te mau tumu parau ra “Te faatereraa taata nei — Te taime hiˈopoaraa” i roto ia outou i te faufaaraa ia rave i ta outou iho maitiraa no nia i te faatereraa. E hau atu â, te tiaturi nei matou e e tauturu te reira ia outou ia rave i te hoê faaotiraa paari. Ua faitohia te faatereraa taata nei i nia i te faito e aita i tia. Eaha ïa ta outou e maiti? Te hohoˈa haavare faufaa ore aore ra te taoˈa mau? Te faatereraa taata anei aore ra te faatereraa a te Atua mau ra o Iehova? — Daniela 2:44; Mataio 6:10.

[Nota i raro i te api]

a Ei haapapuraa e ua haamauhia te Basileia o te Atua i te matahiti 1914 e ua ô atu te ao nei i roto i to ˈna mau mahana hopea mai taua matahiti mai â ra, a hiˈo i te mau pene 16 e te 18 o te buka ra E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, neneihia i te matahiti 1984 [na roto i te reo tahiti] na te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Tumu parau tarenihia i te api 30]

Eaha ta te Faatereraa Teotaratia a Iehova e rave

◆ E horoa faahou atu oia na te feia ruhiruhia paruparu roa i te puai o te apîraa ra. — Ioba 33:25.

◆ E faariro oia i te mau tamaˈi ei ohipa no mutaa ihora. — Salamo 46:9; Isaia 9:7.

◆ E horoa mai oia na te mau utuafare tataitahi i te hoê vahi nohoraa maitatai roa. — Isaia 65:21.

◆ E faaora oia i te feia maˈi e te feia huma. — Isaia 33:24; 35:5, 6.

◆ E faatia faahou mai oia i te feia pohe. — Isaia 25:8; Ohipa 24:15; Apokalupo 20:13.

◆ E tamâ oia i te fenua nei i te mau ohipa tia ore atoa, te mau peu viivii i te pae taatiraa e te ohipa taparahi taata. — Maseli 2:21, 22.

◆ E horoa mai i te maa navai maitai no te mau taata atoa. — Salamo 72:16; Isaia 25:6.

◆ E faatupu faahou o ˈna i te mau auraa hau i rotopu i te mau taata e te mau animala. — Isaia 11:6-9; Ezekiela 34:25.

◆ E horoa o ˈna na te taata tataitahi te hoê ohipa au mau e te hoona atoa. — Isaia 65:22, 23.

◆ E faariro oia i te fenua nei ei paradaiso rahi. — Isaia 35:1, 6, 7; Luka 23:43.

E ere teie mau parau i te mau parau tǎpǔ faufaa ore a te feia politita; e mau parau teie i tǎpǔhia mai e te Atua, e ‘e ore e tia i te Atua ia haavare.’ — Hebera 6:18.

[Hohoˈa i te api 31]

E nehenehe atoa outou e fanaˈo i te mau haamaitairaa mure ore o te faatereraa tia roa!

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono