Ia vai noa outou ma te ino ore ei melo no te faanahonahoraa a te Atua
“Te iˈoa o Iehova ra, e pare etaeta ïa; te horo nei te parau-tia i reira e ua ora ihora.”—MASELI 18:10.
1. Ia au i te pure a Iesu, eaha te fifi ta te mau Kerisetiano e farerei nei?
HOU rii oia a pohe ai, ua pure Iesu i to ˈna Metua i te raˈi ra no ta ˈna mau pǐpǐ. Ma te haapeapea e te here, ua parau oia e: “Ua tuu atu vau i ta oe parau ia ratou, e te riri nei to te ao nei ia ratou, no te mea e ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao ra. Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia [“ratou no te taata ino ra,” MN].” (Ioane 17:14, 15) Ua ite Iesu e e riro te ao ei vahi atâta no te mau Kerisetiano. E faaite ratou i to ratou riri ia ratou na roto i te parauraa i te parau haavare no nia ia ratou e te hamani-ino-raa ia ratou. (Mataio 5:11, 12; 10:16, 17) E riro atoa ratou ei tumu no te haaviiviiraa.—Timoteo 2, 4:10; Ioane 1, 2:15, 16.
2. Ihea te mau Kerisetiano e nehenehe ai e ite mai i te hoê vahi pae varua ino ore?
2 O te feia i atea ê i te Atua e tei raro aˈe i te mana a Satani te mau melo o te ao e riri i te mau Kerisetiano. (Ioane 1, 5:19) Mea rahi roa ˈtu â teie nei ao i te amuiraa kerisetiano, e mea puai roa ˈtu â Satani iho i te mau taata atoa. No reira, e haamǎtaˈuraa mau te riri o to te ao nei. Ihea te mau pǐpǐ a Iesu e ite mai ai i te ino ore pae varua? Ua horoa mai te hoê tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Titema 1922 (Beretane) i te pahonoraa e: “Tei roto tatou i teie nei i te mahana ino. Te aro ra te faanahonahoraa a Satani i te faanahonahoraa a te Atua. E aroraa uˈana mau teie.” I roto i teie tamaˈi, o te faanahonahoraa a te Atua te vahi ino ore i te pae varua. Aita te parau ra “faanahonahoraa” i roto i te Bibilia, e i te mau matahiti 1920 ra, e parau apî te parau ra “faanahonahoraa a te Atua.” Eaha ïa teie faanahonahoraa? E eaha te paruru ta te reira e horoa mai?
Te faanahonahoraa a Iehova
3, 4. (a) Ia au i te hoê titionare e Te Pare Tiairaa, eaha te hoê faanahonahoraa? (b) Na roto i teihea auraa e nehenehe ai te mau Ite no Iehova no te ao atoa nei e parauhia e faanahonahoraa?
3 Te hoê faanahonahoraa, o “te hoê ïa tino i faanahohia,” ia au i te hoê titionare (Concise Oxford Dictionary). Ia au i te reira, te taa ra ia tatou e, no te mea ua faanaho te mau aposetolo i te mau Kerisetiano o te senekele matamua ei mau amuiraa no tera e tera vahi i raro aˈe i te tiaauraa a te hoê tino aratai i Ierusalema, mea tano iho â ïa ia parau e e faanahonahoraa taua “hui taeae” ra. (Petero 1, 2:17) Hoê â te huru faanahonahoraa a te mau Ite no Iehova i teie mahana. Ua haapapuhia te tahoêraa o te tino no te senekele matamua na roto i “te mau ô taata,” mai te “mau tiai mamoe e te feia ite i te haapii.” Ua ratere te tahi pae o ratou mai te hoê amuiraa i te tahi atu amuiraa, area te toea ra, e mau matahiapo ïa i roto i te mau amuiraa. (Ephesia 4:8, 11, 12, MN; Ohipa 20:28) E haapapu “te mau ô” mai teie i te tahoêraa o te mau Ite no Iehova i teie mahana.
4 Ua parau Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 1922 (Beretane) no nia i te parau ra “faanahonahoraa” e: “Te hoê faanahonahoraa, o te hoê ïa taatiraa taata, o te faatupuraa i te hoê tabula i faanahohia ta ratou fa.” Ua faataa faahou Te Pare Tiairaa e te parauraa e e faanahonahoraa te mau Ite no Iehova, eita ïa e faariro ia ratou ei “pǔpǔ faaroo amahamaha ia au i te auraa e faaohipahia ra no te reira parau, teie noa râ te auraa e te tutava nei te Feia Haapii Bibilia [oia hoi te mau Ite no Iehova] i te faatupu i te opuaraa a te Atua ia au i ta te Fatu e rave nei i te mau mea atoa, ma te nahonaho maitai.” (Korinetia 1, 14:33) Ua faaite te aposetolo Paulo e te rave atoa ra te mau Kerisetiano i to ˈna tau i te ohipa ma te nahonaho maitai. Ua faaau oia i te mau Kerisetiano faatavaihia i te tino taata, e rave rahi hoi melo, o te rave tataitahi i ta ˈna iho tuhaa ia nehenehe te tino ia ohipa ma te tano maitai. (Korinetia 1, 12:12-26) E faahohoˈaraa maitai roa teie no te hoê faanahonahoraa! No te aha te mau Kerisetiano i faanahohia ˈi? No te faatupu i “te opuaraa a te Atua,” no te haapao i to Iehova hinaaro.
5. Eaha te faanahonahoraa iteahia a te Atua?
5 Ua tohu te Bibilia e e tahoê maite te mau Kerisetiano mau i teie mahana, e e aratai-paatoa-hia ratou i roto i te hoê “fenua” ei hoê “nunaa, MN,” i reira ratou e “anaana maite” ai “mai te mau tiarǎma o te ao nei.” (Isaia 66:8; Philipi 2:15) I teie mahana, ua hau atu i te pae mirioni e te afa te mau taata i roto i teie “nunaa” i faanahohia. (Isaia 60:8-10, 22) Teie râ, e ere te reira anaˈe te faanahonahoraa a te Atua. Tei roto atoa te mau melahi.
6. Na roto i te auraa aano roa ˈˈe, o vai to roto i te faanahonahoraa a te Atua?
6 E rave rahi hiˈoraa no te mau melahi e rave amui ra i te ohipa e te mau taata e tavini ra i te Atua. (Genese 28:12; Daniela 10:12-14; 12:1; Hebera 1:13, 14; Apokalupo 14:14-16) Ma te tano maitai, ua parau Te Pare Tiairaa no Atopa 1925 (Farani) e: “E melo te mau melahi moˈa atoa no te faanahonahoraa a te Atua.” Ua parau faahou te reira e: “Te upoo o te faanahonahoraa a te Atua, o te Fatu ra ïa o Iesu Mesia ma te puai e te mana atoa.” (Mataio 28:18) No reira, ia au i te auraa aano roa ˈˈe, i roto i te faanahonahoraa a te Atua, te vai ra te taatoaraa o to te raˈi e to te fenua nei e rave amui ra i te hinaaro o te Atua. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia.) E haamaitairaa faahiahia mau te riroraa ei melo no teie faanahonahoraa! Mea oaoa roa ia feruri atea i te taime i reira te mau mea ora atoa, to te raˈi e to te fenua nei, e faanahohia ˈi no te arue i te Atua ra o Iehova ma te tahoê maite! (Apokalupo 5:13, 14) Eaha râ te paruru ta te faanahonahoraa a te Atua e horoa mai i teie mahana?
Paruruhia i roto i te faanahonahoraa a te Atua—Nafea?
7. Nafea te faanahonahoraa a te Atua e paruru ai ia tatou?
7 E nehenehe te faanahonahoraa a te Atua e paruru ia tatou ia Satani e ta ˈna mau ravea aravihi. (Ephesia 6:11) E faahepo, e hamani ino e e faahema Satani i te feia haamori ia Iehova ma te hoê noa fa i roto i te feruriraa: te haafariu-ê-raa ia ratou i ‘te eˈatia maitai ia haere ratou.’ (Isaia 48:17; a faaau e te Mataio 4:1-11.) Eita ta tatou e nehenehe e apee i taua mau aroraa atoa ra i roto i teie faanahoraa o te mau mea. Teie râ, e haapuai e e paruru to tatou mau taairaa fatata e te Atua e ta ˈna faanahonahoraa e e tauturu te reira ia tatou ia faaea noa i nia i “te eˈatia.” Ei faahopearaa, eita tatou e haamoe i to tatou tiaturiraa.
8. Nafea te faanahonahoraa itea-ore-hia a Iehova e tauturu ai i ta ˈna mau tavini no te fenua nei?
8 Nafea te faanahonahoraa a te Atua e horoa ˈi i teie paruru? Na mua roa, e fanaˈo tatou i te tauturu hape ore a te mau tavini varua a Iehova. I to Iesu faateimaha-roa-raahia, ua tavinihia oia e te hoê melahi. (Luka 22:43) I to ˈna haamǎtaˈuraahia i te pohe, ua faaora-semeio-hia Petero e te hoê melahi. (Ohipa 12:6-11) Noa ˈtu e aita e semeio mai teie i teie mahana, ua tǎpǔhia i te nunaa o Iehova e e tauturuhia ratou e te mau melahi i roto i ta ratou ohipa pororaa. (Apokalupo 14:6, 7) Mea pinepine ratou i te fanaˈo i te puai hau ê i tei au noa ia farerei ratou i te fifi. (Korinetia 2, 4:7) Hau atu â, ua ite maite ratou e “te patia nei te melahi a Iehova i te puhapa e ati noa ˈˈe i te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e ua faaora ia ratou.”—Salamo 34:7.
9, 10. No te aha e nehenehe ai e parau e “te iˈoa o Iehova ra, e pare etaeta ïa,” e eaha te taairaa i rotopu i teie manaˈo tumu e te taatoaraa o te faanahonahoraa a te Atua?
9 E paruru atoa te faanahonahoraa iteahia a Iehova. Nafea? I roto i te Maseli 18:10, te taio nei tatou e: “Te iˈoa o Iehova ra, e pare etaeta ïa; te horo nei te parau-tia i reira e ua ora ihora.” E ere ïa te auraa e e noaa te paruru ia faahiti tamau noa tatou i te iˈoa o te Atua. E ere, to tatou hororaa i roto i te iˈoa o te Atua, te tuuraa ïa i to tatou tiaturiraa i nia ia Iehova iho. (Salamo 20:1; 122:4) Teie te auraa, e paturu i to ˈna mana arii, e haapao i ta ˈna mau ture e mau faaueraa tumu, e e faaohipa i te faaroo i nia i ta ˈna mau tǎpǔ. (Salamo 8:1-9; Isaia 50:10; Hebera 11:6) E titau-atoa-hia ia haamori ia Iehova anaˈe. O te feia anaˈe e haamori ia Iehova mai teie te nehenehe e parau mai te papai salamo ra e: “Te oaoa nei to matou aau ia [Iehova]; te tiaturi nei hoi matou i to ˈna ra iˈoa moˈa.”—Salamo 33:21; 124:8.
10 I teie nei, te parau nei te mau taata atoa i roto i te faanahonahoraa iteahia a te Atua mai ia Mika ra e: “E haere râ tatou ma te iˈoa o Iehova, o to tatou ïa Atua e a muri noa ˈtu.” (Mika 4:5) Ua haaputuputuhia te faanahonahoraa no teie tau apî i pihai iho i ‘te Iseraela o te Atua,’ o te parauhia i roto i te Bibilia “te hoê nunaa no to ˈna ra iˈoa.” (Galatia 6:16; Ohipa 15:14, MN; Isaia 43:6, 7; Petero 1, 2:17) No reira, te riroraa ei melo no te faanahonahoraa a Iehova, te riroraa ïa ei melo no te hoê nunaa e imi ra e e fanaˈo ra i te paruru i roto i te iˈoa o te Atua.
11. Na roto i teihea mau ravea taa ê e horoa ˈi te faanahonahoraa a Iehova i te paruru na ta ˈna mau melo?
11 Hau atu â, ua riro te faanahonahoraa a te Atua ei totaiete taata e faaroo to ratou, te hoê taatiraa hoa faaroo o te patu e te faaitoito te tahi i te tahi. (Maseli 13:20; Roma 1:12) O te hoê vahi teie i reira te mau tiai mamoe kerisetiano e aupuru ai i te mau mamoe, e faaitoito ai i tei maˈihia e tei hepohepo, e e imi ai i te ora no te feia i hiˈa. (Isaia 32:1, 2; Petero 1, 5:2-4) E horoa “te tavini haapao maitai e te paari” i te “maa i te hora mau ra” na roto i te faanahonahoraa. (Mataio 24:45) E horoa mai taua “tavini” ra, oia hoi te mau Kerisetiano faatavaihia, i te mau mea pae varua maitai roa ˈˈe—te ite papu no roto mai i te Bibilia o te nehenehe e aratai i te ora mure ore. (Ioane 17:3) Auaa te aratairaa a te “tavini,” te tauturuhia ra te mau Kerisetiano ia haapao i te mau ture morare teitei e ia ‘paari ratou mai te ophi ra, e te hapa ore mai te uuairao ra’ i roto i te mau mea atâta e haaati ra ia ratou. (Mataio 10:16) E te tauturuhia ra ratou ia “rahi â te rave i te ohipa a te Fatu,” o te riro hoi ei paruru maitai roa.—Korinetia 1, 15:58.
O vai te mau melo no te faanahonahoraa a te Atua?
12. O vai te mau melo no te faanahonahoraa a te Atua i nia i te raˈi?
12 No te mea e au teie paruru i te mau melo no te faanahonahoraa a te Atua, o vai ïa ratou? I te pae o te faanahonahoraa i nia i te raˈi, aita e feaaraa no nia i te pahonoraa i teie uiraa. Aita faahou o Satani e ta ˈna mau melahi i nia i te raˈi. I te tahi aˈe pae, tei reira noa râ te mau melahi haapao maitai “i te tairururaa rahi ra.” Ua ite te aposetolo Ioane e i te mau mahana hopea, tei pihai iho roa “te . . . Arenio,” te mau kerubi (“na mea ora e maha”) e “te mau melahi e rave rahi” i te terono o te Atua. Te vai atoa ra ia ratou ra na matahiapo e 24—e faahohoˈa ra i taua mau Kerisetiano faatavaihia ra i ô aˈena i roto i to ratou tufaraa hanahana i nia i te raˈi. (Hebera 12:22, 23; Apokalupo 5:6, 11; 12:7-12) Ma te papu maitai, e mau melo anaˈe ratou pauroa no te faanahonahoraa a te Atua. I rotopu râ i te taata, e ere ïa i te mea taa maitai mai teie.
13. Nafea to Iesu faaiteraa o vai te mau melo no te faanahonahoraa a te Atua e o vai e ere?
13 Ua parau Iesu no vetahi o te faahua ei pǐpǐ no ˈna e: “E rave rahi te parau mai ia ˈu ia tae i taua mahana ra, E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou ma to oe iˈoa, e ua tatai i te mau demoni i to oe iˈoa, e ua rave i te semeio e rave rahi i to oe iˈoa? O ta ˈu ïa e parau atu, Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.” (Mataio 7:22, 23) Mai te peu e e taata rave parau ino te hoê taata, e ere roa ˈtu oia i te hoê melo no te faanahonahoraa a te Atua, noa ˈtu eaha ta ˈna e parau e noa ˈtu ihea oia e haere ai e haamori. Ua faaite atoa Iesu nafea e itehia mai ai te hoê taata e melo oia no te faanahonahoraa a te Atua. Ua parau oia e: “E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra.”—Mataio 7:21.
14. Eaha te mau tuhaa o te hinaaro o te Atua tei faaitehia mai e mea titauhia i te mau melo no te faanahonahoraa a te Atua?
14 No reira, no te riro ei melo no te faanahonahoraa a te Atua—o “te basileia ra o te ao” hoi te tuhaa faufaa roa ˈˈe—e tia ia haapao i te hinaaro o te Atua. Eaha to ˈna hinaaro? Ua faaite Paulo i te hoê tuhaa faufaa roa o te reira i te na ôraa e: ‘[To te Atua] hinaaro, ia ora ïa te taata atoa, e ia noaa te ite [“papu,” MN] i te parau mau.’ (Timoteo 1, 2:4) Ia imi mau te hoê taata ia noaa ia ˈna te ite papu no roto mai i te Bibilia, ia faaohipa oia i te reira i roto i to ˈna oraraa, e ia opere oia i te reira na “te taata atoa,” te haapao ra ïa oia i te hinaaro o te Atua. (Mataio 28:19, 20; Roma 10:13-15) O te hinaaro atoa o te Atua ia faaamuhia e ia aupuruhia te mau mamoe a Iehova. (Ioane 21:15-17) E tuhaa faufaa roa ta te mau putuputuraa kerisetiano i te reira paeau. Mai te peu e e taime to te hoê taata no te haere i te mau putuputuraa e eita oia e haapao i te reira, e nehenehe oia e haafifi i to ˈna parahiraa i roto i te faanahonahoraa a te Atua.—Hebera 10:23-25.
Te auhoaraa e teie nei ao
15. Eaha te faaararaa ta Iakobo i horoa i te mau amuiraa no to ˈna tau?
15 Fatata e 30 matahiti i muri aˈe i to Iesu poheraa, ua faaite mai o Iakobo, te taeae o Iesu, i te tahi mau tumu o te nehenehe e haafifi i te parahiraa o te hoê taata i roto i te faanahonahoraa a te Atua. Ua papai oia e: “E te mau faaturi vahine, aore outou i ite e, o te hinaaro i teie nei ao, o taua au ore ïa i te Atua ra? E teie nei, o tei titau e ei taua oia no teie nei ao, ua taa maite ïa oia, e e enemi ïa no te Atua.” (Iakobo 4:4) Papu maitai, e ere te hoê enemi o te Atua i te hoê melo no ta ˈna faanahonahoraa. Eaha ïa te auhoaraa e teie nei ao? Ua faataahia e e rave rau te huru, mai te atuaturaa i te mau amuimuiraa ino aore ra te ôraa ˈtu i roto. Hau atu â, te onoono ra Iakobo i nia i te hoê ohipa taa maitai—te mau huru feruriraa hape o te aratai i te haerea tia ore.
16. Eaha tei parauhia i roto i te mau irava na mua ˈˈe i te faaararaa a Iakobo e o te faahoa i teie nei ao, e riro ïa ei enemi no te Atua?
16 I roto i te Iakobo 4:1-3, te taio nei tatou e: “Nohea te tamaˈi e te mârô i roto ia outou na? e ere anei no ǒ na no to outou hinaaro tia ore ra, o tei tamaˈi noa i roto i to outou tino na? Te nounou na outou, e aore â i noaa: te taparahi na outou i te taata, e te titau hua na, e aita i noaa ta outou e titau na: te tamaˈi na, te aro na, e aita, no te mea aore outou i ani. Te ani ra hoi outou, e aore a outou i noaa, no te mea te hapa na ta outou aniraa, ia pau i te puhurahia e outou i to outou hinaaro tia ore ra.” I muri aˈe i to ˈna papairaa i teie mau parau to Iakobo faaararaa no nia i te auhoaraa e teie nei ao.
17. Na roto i teihea auraa e vai ai “te tamaˈi” e “te mârô” i roto i te amuiraa kerisetiano no te senekele matamua?
17 E mau senekele i muri aˈe a pohe ai Iakobo, ua faatupu te mau Kerisetiano haavare i te tamaˈi e ua taparahi pohe ratou te tahi i te tahi i te auraa pae tino. Teie râ, te papai ra Iakobo i te mau melo no ‘te Iseraela o te Atua’ no te senekele matamua, mau ‘tahuˈa e arii’ i nia i te raˈi no a muri aˈe. (Apokalupo 20:6) Aita ratou i taparahi pohe te tahi i te tahi i roto i te mau tamaˈi pae tino. No te aha ïa Iakobo i faahiti ai i teie mau mea i rotopu i te mau Kerisetiano? Inaha, ua parau te aposetolo Ioane e e taparahi taata te hoê taata e riri i to ˈna taeae. Ua faahiti Paulo i te feii e te tairoiro i roto i te mau amuiraa mai “te tamaˈi” e “te mârô.” (Tito 3:9; Timoteo 2, 2:14; Ioane 1, 3:15-17) Ia au i te reira, te manaˈo ra Iakobo i te oreraa e here i te mau hoa kerisetiano. I rotopu ia ratou iho, te ohipa ra te mau Kerisetiano ia au i ta te ao e rave pinepine nei te tahi i te tahi.
18. Eaha te nehenehe e aratai i te mau ohipa e te mau manaˈo hohonu here ore i rotopu i te mau Kerisetiano?
18 No te aha teie mau mea i tupu ai i roto i te mau amuiraa kerisetiano? O te mau huru feruriraa hape te tumu, mai te nounou e te “hinaaro tia ore.” E nehenehe atoa te teoteo, te pohehae e te nounou tiaraa e haafifi i te here i te mau hoa kerisetiano i roto i te amuiraa. (Iakobo 3:6, 14) E faariro teie mau huru feruriraa i te hoê taata ei hoa no teie nei ao e inaha, ei enemi no te Atua. Aita e taata mai te reira to ˈna huru feruriraa e nehenehe e tiaturi e e vai noa oia ei melo no te faanahonahoraa a te Atua.
19. (a) O vai te nehenehe e pari-na-mua-hia mai te peu e te haamata ra te huru feruriraa hape i roto i te mafatu o te hoê Kerisetiano? (b) Nafea te hoê Kerisetiano e nehenehe ai e faaruru i te huru feruriraa hape?
19 O vai ta tatou e nehenehe e pari mai te peu e te haamata ra te mau huru feruriraa hape i roto i to tatou mafatu? O Satani? I te hoê faito, e. Oia “te arii mana o te reva nei” o teie nei ao, i reira teie mau huru feruriraa i parare roa ˈi. (Ephesia 2:1, 2; Tito 2:12) Mea pinepine râ, no roto mai te mau aˈa o te huru feruriraa hape i to tatou iho tino hara. I muri aˈe i to ˈna faaararaa no nia i te auhoaraa e teie nei ao, ua papai Iakobo e: “Te manaˈo na outou e, e haavare ta te parau i papaihia ra? E faatupu anei te [v]arua e parahi i roto ia tatou nei i te feii?” (Iakobo 4:5) Te vai ra i roto ia tatou pauroa te hoê mea e turai ra ia tatou ia rave i te mea hape. (Genese 8:21; Roma 7:18-20) E nehenehe râ e aro i te reira ia faˈi tatou i to tatou mau paruparu e ia tiaturi tatou i te tauturu a Iehova no te faaruru i te reira. Te parau ra Iakobo e: “E horoa mai . . . [te Atua] i te maitai e ia rahi mai â [i te mea e turai ra ia tatou ia feii].” (Iakobo 4:6) Auaa te tauturu a te varua moˈa o te Atua e te tauturu a te mau taeae kerisetiano haapao maitai, e na roto i te faufaa o te tusia taraehara o Iesu, eita te mau Kerisetiano haapao maitai e pohe roa i te mau paruparu o to ratou tino. (Roma 7:24, 25) Te vai noa ra ratou ma te ino ore i roto i te faanahonahoraa a te Atua, ei mau hoa no te Atua eiaha no teie nei ao.
20. Eaha te mau haamaitairaa faahiahia mau ta te mau melo no te faanahonahoraa a te Atua e fanaˈo?
20 Te tǎpǔ nei te Bibilia e: “E horoa mai Iehova i te puai no to ˈna ra taata; e haamaitai mai Iehova i to ˈna taata i te tuuraa mai i te hau ra.” (Salamo 29:11) Mai te peu e e melo mau tatou no te “nunaa” o Iehova no teie tau apî, ta ˈna faanahonahoraa iteahia, e tufa tatou i te puai e e fanaˈo tatou i te hau ta ˈna e horoa maira i to ˈna nunaa ei haamaitairaa. Parau mau, mea rahi roa ˈtu â te ao a Satani i te faanahonahoraa iteahia a Iehova, e mea puai roa ˈtu â Satani ia tatou. O Iehova râ te Mana hope. Eita roa ˈtu to ˈna puai ohipa e pohe. Te tahoê atoa maira ta ˈna mau melahi puai ia tatou i roto i te taviniraa i te Atua. No reira, noa ˈtu te riri ta tatou e farerei nei, e nehenehe tatou e mau papu noa. Mai ia Iesu, e nehenehe te re o teie nei ao e riro ia tatou.—Ioane 16:33; Ioane 1, 4:4.
E nehenehe anei ta outou e faataa?
◻ Eaha te faanahonahoraa iteahia a te Atua?
◻ Nafea te faanahonahoraa a te Atua e horoa ˈi i te paruru?
◻ O vai te mau melo no te faanahonahoraa a te Atua?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai eiaha e riro mai ei mau hoa no teie nei ao?
[Tumu parau tarenihia i te api 9]
Eaha te faanahonahoraa a te Atua?
I roto i te mau papai a te mau Ite no Iehova, te faaohipahia ra te parau ra “faanahonahoraa a te Atua” i roto e toru huru.
1 Te faanahonahoraa itea-ore-hia a Iehova i nia i te raˈi o te mau mea ora varua haapao maitai te mau melo. O ratou te parauhia ra te “Ierusalema no nia” i roto i te Bibilia.—Galatia 4:26.
2 Te faanahonahoraa taata iteahia a Iehova. I teie mahana, o te toea faatavaihia ïa e te feia rahi roa.
3 Te faanahonahoraa a Iehova no te ao taatoa. I teie mahana, o te faanahonahoraa ïa a Iehova i nia i te raˈi e ta ˈna mau tamaiti faaamu faatavaihia i te fenua nei, tei nia i te raˈi to ratou tiaturiraa. Ia tae i te hoê mahana, tei roto atoa te mau taata tia roa o te fenua nei.
[Hohoˈa i te api 10]
Te horoahia maira te maa pae varua maitai roa ˈˈe na roto i te faanahonahoraa a Iehova