VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/9 api 12-15
  • O Kilimanjaro—Te tapoˈi o Afirika

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O Kilimanjaro—Te tapoˈi o Afirika
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te “tapoˈi” o Afirika
  • To ˈna mau tupuai mouˈa teitei
  • E ohipa faahiahia na te natura
  • Te paiumaraa i nia ia “Kili”
  • Te mau animala paiuma aravihi o te mau mato
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te Peho rahi no Rift
    A ara mai na! 1997
  • Te mouˈa otahi Cervin
    A ara mai na! 1996
A ara mai na! 1997
g97 8/9 api 12-15

O Kilimanjaro—Te tapoˈi o Afirika

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I KENYA

TAU 150 matahiti noa i teie nei, aita te rahiraa o te fenua i ropu ia Afirika i tapaohia i nia i te mau hohoˈa fenua. No te ao i haaati na ia Afirika, ua riro teie fenua rahi ei vahi hiˈopoa-ore-hia e te maere. I rotopu i te mau aamu e rave rahi no Afirika Hitia o te râ mai, hoê o tei faahitimahuta roa i to Europa. O te parau ïa i faatiahia e te mau mitionare Helemani ra o Johannes Rebmann e o Johann L. Krapf, i te matahiti 1848 ra, e ua ite raua i pihai iho i te reni ropu o te fenua, i te hoê mouˈa teitei roa i uouohia to ˈna tupuai i te hiona.

Ua haafeaa te aamu no nia i te hoê mouˈa i tapoˈihia i te hiona i Afirika veavea, i te manaˈo e ua faaooo-atoa-hia. Teie râ, ua faaara te mau faatiaraa no nia i te hoê mouˈa rahi, i te hinaaro e ite e te anaanatae o te feia teotarafia e te feia hiˈopoa fenua, e i muri iho, ua haapapu maira ratou e e parau mau iho â ta taua nau mitionare ra. Te vai mau ra te hoê mouˈa auahi i tapoˈihia i te hiona i Afirika Hitia o te râ, o Kilimanjaro te iˈoa. Ua manaˈo vetahi mau nunaa e to ˈna auraa, o “Mouˈa Teitei” ïa.

Te “tapoˈi” o Afirika

I teie nei tau, ua tui te roo o te mouˈa rahi o Kilimanjaro no to ˈna haviti maere mau e to ˈna teitei rahi. Mea varavara ia ite i te mau hohoˈa faahiahia e te putapû mai te hoê nǎnǎ elefani amu aihere e na roto atura i te mau mahora mǎrô e te repo puehu no Afirika, e i te atea ê, te mouˈa “Kili” hanahana ra i tapoˈihia i te hiona.

O Kilimanjaro te mouˈa teitei roa ˈˈe i te fenua rahi no Afirika, e tei roto oia i te mau mouˈa auahi e vai taoto noa ra, tei rahi roa ˈˈe i te ao nei. Tei Tanzania oia, i te pae apatoa noa o te reni ropu o te fenua, i pihai iho i te otia o Kenya. I ǒ nei, ua tutuha te fenua hau atu i te maha miria metera tuea taoˈa mouˈa auahi, e na te reira i hamani i teie mouˈa tei roto to ˈna mau tupuai i te ata.

No te mea e aita ˈtu mea na te hiti ia ˈna, na te reira i faarahi atu â i to ˈna teitei. O ˈna anaˈe te mouˈa rahi i to ˈna vahi, te tia ra oia i te teiteiraa e 5 895 metera, i ropu i te fenua aihere pǎpǎmǎrô a te Masai, e vai ra tau 900 metera i nia ˈˈe i te faito o te miti! Eita e maerehia i te mea e ua piihia o Kilimanjaro i te tahi mau taime, te tapoˈi o Afirika.

Ua pii-atoa-hia o Kilimanjaro, “Mouˈa o te mau pǔpǔ ratere,” no te mea, mai te hoê mori aratai uouo e anaana noa ra, e nehenehe to ˈna mau vahi e to ˈna mau pape toetoe paari rahi, e itehia mai tau hanere kilometera te atearaa na te mau pae atoa. I te mau senekele i mairi, ua aratai pinepine to ˈna tupuai hiona i te mau pǔpǔ ratere o tei tere atu na roto i te mau vahi ano i ropu ia Afirika, ma te faauta i te ivori, te auro, e te feia faatîtîhia.

To ˈna mau tupuai mouˈa teitei

E piti tupuai mouˈa auahi to Kilimanjaro. O Kibo te tupuai mouˈa auahi matamua; ua tapoˈihia to ˈna auvaha mouˈa menemene maitai e te haviti mau, i te pape toetoe paari e te hiona mure ore. I te pae hitia o te râ, te tia ra te piti o te tupuai mouˈa, o Mawenzi, i te teiteiraa e 5 354 metera, e o te piti ïa o te tupuai mouˈa teitei roa ˈˈe i Afirika, i muri aˈe ia Kibo. Taa ê atu i te mau pae topa mǎrû noa o Kibo, e mouˈa taratara e te tarai-nehenehe-hia o Mawenzi, e to ˈna mau mato atâta e te topa tarere i te mau pae atoa. Ua tuatihia na tupuai mouˈa ra o Kibo e o Mawenzi i te teiteiraa e 4 600 metera na roto i te hoê mahora pahee aano e te ofafai. I te pae tooa o te râ o Kibo, te vai ra o Shira, e mau toetoea paparari ïa o te hoê mouˈa auahi tahito e mea maoro to ˈna pauraa i te mataˈi e te pape, e i teie nei, ua riro oia ei mahora aihere haviti mau e 4 000 metera i nia ˈˈe i te faito o te miti.

E ohipa faahiahia na te natura

Ua vahihia te mau mea ora no Kilimanjaro ia au i te teiteiraa, te ûa, e te raau tupu. Ua tapoˈihia te mau pae mouˈa i raro roa i te mau ururaau heeuri no te pae rua ma, i reira te mau nǎnǎ elefani e te puaatoro no Cape e hahaere ai. E rave rau mau huru urî taata o te faaea ra i roto i te mau amaa raau teitei roa, e i te tahi mau taime, e nehenehe te ratere e ite atu i te tahi mau huru antilope mamahu o te mau mouˈa, o te moe ohie noa i roto i te mau uruaihere purupuru maitai.

I nia ˈtu i te ururaau, o te uruaihere ïa. Ua vehîhia te mau tumu raau tahito roa, tei fefe i te mataˈi puai e te roaraa o te tau, i te mau rimu tautau e au i te huruhuru taa hinahina roroa o te mau tane ruhiruhia. I ǒ nei, te mahora ra te pae mouˈa, e te ruperupe ra te aihere teitei. E anoi noa te mau uruaihere purupuru e te mau pupâ tiare peni unauna o te faanehenehe nei i te hohoˈa o te fenua.

I nia ˈtu â i te mau tumu raau, e fa mai te fenua aihere. E monohia te mau tumu raau i te mau tiare huru ê roa i piihia séneçon teitei, e naeahia e 4 metera, e te mau lobélie, e au i te chou aore ra i te artichaut rarahi. Na te hiti o te mau ofai e te mau mato e faura mai, te tupu nei te mau tiare parauhia mure ore, e au i te aihere papaa, e mea mǎrô oia ia tapeahia, e na te reira e horoa ra i te tahi peni i teie fenua marehurehu.

I nia ˈtu â, i nia ˈˈe i te fenua aihere, o te tuhaa ïa o te mau raau tupu teitei. Mea pohe te huru peni o taua vahi ra, e uteute maereere pao e te marehurehu. Mea iti roa te mau raau tupu e aa i roto i teie repo mǎrô e te hotu ore. I teie nei vahi na tupuai mouˈa rahi e piti, o Kibo e o Mawenzi, e tuati ai na roto i te hoê eˈa fenua aano, oia te hoê medebara teitei, mǎrô e te ofafai. E naeahia te mau anuvera i te mau faito teitei roa e raro roa, e maraa i nia i te 38 teteri i te ao e e topa i te faito toetoe roa i te po.

E inaha, e tapae roa ˈtu tatou i nia i te tupuai mouˈa. I ǒ nei, mea toetoe e te mâ maitai te mataˈi. I nia i te ninamu pao o te raˈi, e motu maitai te uouo e te mâ o te mau vahi pape toetoe paari rahi e te repo ereere o te mouˈa. Mea varavara aˈe te mataˈi e ua erehia i te afaraa o te mataˈi ora e vai nei i te faito o te miti. I nia i te tupuai parahurahu o Kibo, te vai ra te auvaha o te mouˈa auahi, menemene maitai e 2,5 kilometera te tiametera. I roto i te auvaha, i ropu mau i te mouˈa, te vai ra te hoê apoo rehu rahi tei hau atu i te 300 metera te aano e 120 metera te hohonu i roto roa i te arapoa o te mouˈa auahi. Te mâˈi mǎrû noa maira te mau auauahi gopheri veavea mai roto mai i te mau apoo auauahi i roto roa i te mataˈi toetoe, ei tapao e te pihaahaa noa râ teie mouˈa auahi rahi e vai taoto noa ra.

No te teitei e no te rahi o Kilimanjaro, na ˈna iho e hamani nei i to ˈna ahuaraˈi. E puhi mai te mataˈi haumi na te Moana Inidia mai i ropu i te fenua, e na nia oia i te mau fenua haehaa pǎpǎmǎrô, e û mai ai i nia i te mouˈa, i reira, e maraa oia no te paari i muri iho e topa mai ai te ûa. No reira te mau pae mouˈa raro roa e hotu maitai ai no te tanuraa i te taofe e te maa o te faaamu nei i te mau taata e ora ra na te hiti i te mouˈa.

Te paiumaraa i nia ia “Kili”

E tiaturi na te mau taata i faaea na na pihai iho ia Kilimanjaro e, te ora nei te mau varua iino i nia i to ˈna mau pae, e e haamauiui ratou i te taata atoa e tamata noa ˈtu i te paiuma i nia i to ˈna tupuai hiona. Na teie aamu i tapea i te mau taata tumu ia tamata i te paiuma ˈtu. I te matahiti 1889 roa to e piti feia hiˈopoa fenua Helemani paiumaraa i teie mouˈa e ua taahi raua i nia i te vahi teitei roa ˈˈe i Afirika. I te matahiti 1912 noa te paiumaraahia te piti o te tupuai mouˈa, o Mawenzi, mea fifi roa ˈˈe hoi ia paiuma.

I teie nei mahana, e nehenehe te taata atoa mea pautuutu maitai e paiuma i nia i te mouˈa Kilimanjaro, e mea au roa na te feia e ratere nei i Afirika Hitia o te râ. Ua faanahonaho maitai te feia haapao i te aua no Tanzania i te mau ravea no te feia e opua ra e paiuma i nia i teie mouˈa. E nehenehe e tarahu i te ahu e te mau materia. Te vai atoa ra te feia amo tauihaa e te feia aratai aravihi, e e rave rahi mau hotela maitatai roa e vai nei mai te omuaraa e tae atu i te hopea o te hoê tere paiumaraa i nia i te mouˈa. I nia i te mouˈa, te vai ra te tahi mau fare nainai patu-maitai-hia i te mau teiteiraa taa ê, ia nehenehe te taata paiuma e taoto e e faafaaea.

Ia ite mata roa ˈtu oe i te mouˈa Kilimanjaro, e putapû roa oe e e turaihia oe ia feruri. E ohie noa oe i te farii i teie mau parau no nia i te Atua e: “O tei haamau i te mau mouˈa ra i to ˈna ra puai.” (Salamo 65:6) Oia, ei mouˈa otahi e te teitei roa ˈˈe i Afirika, ua riro o Kilimanjaro ei tapao faahiahia e haapapu ra i te puai o te Poiete Rahi.

[Hohoˈa fenua i te api 14]

(Hiˈo i te papai)

AFIRIKA

Kenya

KILIMANJARO

Tanzania

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono