Te hoê nunaa i haapiihia i te here
TE HERE, e huru poihere ïa i niuhia i nia i te haafaahiahiaraa, te aroha, aore ra te mau faufaa amui. E taairaa mahanahana te here. E mea miimii ore oia, e ore oia e taiva, e tapitapi oia ma te aroha no te maitairaa o vetahi ê. Te patoi nei te here i te feii. Te taata i turaihia e te feii, e pau roa ïa oia i to ˈna iho inoino; te taata i turaihia e te here, e feruri ïa oia ia vetahi ê.
Te here aore ra te feii—na te aha e faatere ra i to outou oraraa? E ere ïa i te uiraa faufaa ore, no te mea ua taaihia to outou oraraa mure ore i nia i te pahonoraa. Noa ˈtu e te ora nei ratou i roto i te hoê ao i haapiihia i te feii, e mau mirioni taata o te haapii nei i te here. Te na reira nei ratou na roto i te ahuraa i te huru taata apî. Eita ratou e paraparau noa; e tutava râ ratou i te faaohipa i te here.
Mai te peu e ua haere aˈena outou i te hoê putuputuraa a te mau Ite no Iehova, peneiaˈe ua putapû roa outou i te mea o ta outou i ite i reira. Noa ˈtu eaha to ratou nunaa, te tahoêhia nei te mau Ite no Iehova i roto i te haamoriraa. Ua riro mau ratou ei fetii taeae na te ao nei. E nehenehe e itehia i roto i ta ratou mau amuiraa e i ta ratou mau tairururaa, hau atu râ, i roto i ta ratou e pii nei te mau fetii o te Betela. E mau pǔpǔ Ite tei horoa noa ia ratou, o te ora e o te ohipa amui nei, mai te hoê utuafare, no te hamaniraa e no te opereraa i te mau papai Bibilia. I roto i te fenua tataitahi, te tiaau nei vetahi i te ohipa e ravehia ra e te mau Ite no Iehova i reira. E ere i te ohipa nainai, no te mea te tiaauhia nei—tae mai i te matahiti 1997—hau atu i te 82 000 amuiraa i roto e 233 fenua. No te rave i teie nei ohipa, hau atu i te 16 000 taata e tavini nei i roto i te mau fetii o te Betela na te ao nei, e tae noa ˈtu i te pu rahi e i roto i te mau fare a te amaa nainai aˈe i roto 103 fenua.
I roto i te rahiraa o te mau fetii o te Betela, te pae rahi o te mau melo, e mau tivila ïa no te fenua tei reira te amaa. E ere râ o ratou anaˈe. I roto i te tahi mau fetii o te Betela, ua rau te nunaa, te opu fetii, aore ra te pǔpǔ taata e ua rau atoa ta ratou haapaoraa na mua ˈˈe. Ei hiˈoraa, i roto i te fetii o te Betela no Selters, i Helemani, te tahoê nei fatata 1 200 melo, tau 30 nunaa taata e taiohia ra. Eaha te mea e nehenehe ai ratou e ora, e rave i te ohipa, e e haamori amui ma te hau e te autahoê, i te hoê vahi aita roa ˈtu e feiiraa? Te pee ra ïa ratou i te aˈoraa a te Bibilia i roto i te Kolosa 3:14 (MN), e na ô ra e:
“A ahu ia outou iho i te here”
Aita hoê taata i fanauhia mai e te ahu i nia ia ˈna, aore ra eita oia e tapoˈihia i te ahu na roto noa i te paraparauraa. Te oomoraa i te ahu, oia ïa te raveraa i te mau faaotiraa papu e i muri iho te tutavaraa no te faaohiparaa i teie mau faaotiraa. Oia atoa, aita hoê taata e fanauhia mai ma te ahuhia i te here. Eita atoa e navai ia paraparau noa. E titauhia te tutavaraa.
Mea rahi te tuhaa e ravehia e te ahu. E paruru oia i te tino, e tapoˈi oia i te mau vahi au ore aore ra te tahi mau hapa o te tino, e i roto i te tahi faito, e faaite oia i te huru mau o te hoê taata. Hoê â huru no te here. Ua riro oia ei parururaa no te mea na te here i te mau faaueraa tumu tia e i te mau amuimuiraa e au, e turai ia tatou ia haapae i te mau amuimuiraa aore ra i te mau vahi atâta. E paruru oia i te mau taairaa i rotopu i te taata, o te tia hoi ia tatou ia poihere. Te taata e here to ˈna, e here-atoa-hia mai oia, e te taata o te ore e haamauiui ia vetahi ê, eita atoa ïa oia e haamauiuihia mai.
Te tapoˈi atoa nei te here i te mau tuhaa au ore roa ˈˈe o to tatou huru taata, o te haapeapea ˈtu paha ia vetahi ê. Eita anei tatou e haamoe ohie aˈe i te mau hape haihai a te feia aroha i ta te feia teoteo, faaoru, haapao noa ia ratou iho, e tei erehia i te here?
Te feia e ahu nei ia ratou iho i te here, te faaite nei ïa ratou i te haviti mau o te huru e au i to te Mesia ra. E haviti rapaeau noa te nehenehe o te tino, area te nehenehe i te pae varua ra, te puohu nei oia i te huru taata taatoa. Ua matau paha outou i te tahi feia ta outou e manaˈo nei e mea haviti, eiaha no to ratou huru rapaeau, no to ratou râ huru taata mahanahana mau. I te tahi aˈe pae, ua farerei aˈena paha tatou i te mau vahine purotu mau aore ra i te mau tane haviti, ua moe taue râ to ratou nehenehe i to tatou iteraa i to ratou huru mau. Auê te au e ia parahi i rotopu i te feia o tei ahu ia ratou iho i te here!
Ia monohia te feii e te here
Ua haapapuhia e e nehenehe te feii e monohia e te here na roto i te hoê fafaraa manaˈo i ravehia i te matahiti 1994 ra i nia 145 958 Ite no Iehova i Helemani.
I roto i tera aore ra tera faito, ua riro te inu-hua-raa i te ava, te raveraa i te raau taero, te ohipa ino, te pereraa moni, e te haerea au ore aore ra haavî uˈana, ei mau tapao no te miimii, o te faatupu ohie noa i te feii. Tera râ, e 38,7 % o te feia i uiuihia o tei parau e, no te pee i te mau ture teitei a te Bibilia e turuhia nei e te mau Ite, ua tia ia ratou ia faaore hoê o teie mau fifi aore ra hau atu. Na te here i te Atua e i ta ˈna mau ture tia i te pae no te haerea, i turai ia ratou ia na reira. Ua pûpû mai te mau Ite no Iehova i te tauturu ma te here, e pinepine i te taata taitahi. I roto i na matahiti e pae i mairi aˈenei (1992-1996), 1 616 894 taata i roto e 233 fenua o tei tauturuhia ia taui, ma te faaore i te feii i te here upootia ra.
Na roto i te faaohiparaa i te here miimii ore i roto i to ratou faaipoiporaa, te fanaˈo nei te mau Ite no Iehova i te mau taairaa papu. I roto i te tahi mau fenua, hoê faaipoiporaa i nia i te piti aore ra i te toru o te hope nei na roto i te faataaraa. Tera râ, ua faaite mai te fafaraa manaˈo i faahitihia i nia ˈtu e, e 4,9 % anaˈe o te mau Ite o tei faataa aore ra o tei faataa ê i to ratou hoa. Eiaha atoa ia moehia e, i roto i teie numera, e rave rahi o tei faataa na mua ˈˈe i to ratou riroraa mai ei Ite no Iehova.
I te mea e e Orometua Rahi te Atua no te here, e te haapii nei oia i to ˈna mau eˈa i te feia e here nei ia ˈna, te faatae nei te mau Ite no Iehova i to ratou here ia ˈna na mua roa ˈˈe. Taa ê atu i te tahi atu mau taata, tei “hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua,” te tuu nei te mau Ite no Iehova i te Atua i nia i te parahiraa matamua. (Timoteo 2, 3:4) Taa ê atu i te mau eˈa o teie nei ao ture ore, te horoa nei te Ite i te faito au noa 17,5 hora i te hebedoma tataitahi no te mau ohipa faaroo. E feruriraa pae varua mau â to te mau Ite. No reira ratou e oaoa ˈi. Ua parau o Iesu e: “E ao to tei ite i to ratou mau hinaaro i te pae varua, no ratou hoi te basileia o te mau raˈi ra.”—Mataio 5:3, MN.
Te na ô ra te taata i papai i te Salamo 118 e, eita te tavini mau a te Atua e mǎtaˈu i te taata. “Tei pihaiiho Iehova ia ˈu ra, e ore au e mǎtaˈu; eaha ta te taata ia rave mai ia ˈu ra?” (Irava 6) Na te tiaturi taatoa i te Atua e faaore i te hoê o te mau tumu o te riri e o te mǎtaˈu i te tahi atu mau taata.
I te mea e ua ite te Kerisetiano e e “faaoromairaa roa, e te rahi hoi i te faaherehere, e te parau mau” to te Atua, e tutava ïa oia i te faaore roa i te hae i roto i to ˈna oraraa, te reira hoi te tahi atu tumu e tupu ai te riri. Ia faatupu oia i te mau hotu o te varua o te Atua, mai te mǎrû e te hitahita ore, e tauturu te reira ia ˈna ia naeahia i taua fa nei.—Salamo 86:15; Galatia 5:22, 23.
E taata haehaa te Kerisetiano mau e eita oia e haafaahiahia rahi roa ia ˈna iho. (Roma 12:3) Te faatupu nei oia i te here i roto i to ˈna mau taairaa e o vetahi ê. Taa ê atu i te riri, “eita [te here] e riri vave; eita e manaˈo ino ia vetahi ê.”—Korinetia 1, 13:5.
Oia mau, e nehenehe te mǎtaˈu, te hae, aore ra te manaˈoraa e ua faainohia mai oia, e turai i te taata ia feii. Tera râ, e upootia te here, na roto i te faaoreraa i te tumu o te feii. Oia mau, o te here te mana puai roa ˈˈe i te ao nei, no te mea “e here te Atua.”—Ioane 1, 4:8, MN.
Fatata roa te riri i te ore roa
I te mea e aita roa ˈtu e vai ra i roto i te huru o te Atua ra o Iehova, eita te miimii e te feii e vai e a muri noa ˈtu. E tia mau â ia faaorehia, ia monohia e te here, o te vai e a muri noa ˈtu. Mai te peu e te hiaai ra outou i te hoê ao aita e feii faahou, tei î râ i te here, a vaiiho i te mau Ite no Iehova ia faataa mai ia outou na roto i te Bibilia i te mau titauraa e anihia ra no te ora ˈtu i roto i taua ao ra.
Oia mau, e tano ia aniani tatou tataitahi e, ‘Eaha te huru e faatere ra i to ˈu nei oraraa, te here aore ra te feii?’ E ere noa i te hoê uiraa faufaa ore. Te taata te tupaipai ra to ˈna mafatu no te enemi o te Atua, e atua feii, eita ïa oia e tupaipai maoro. Te taata râ te tupaipai ra to ˈna mafatu no Iehova, te Atua here, e tupaipai ïa e a muri noa ˈtu!—Ioane 1, 2:15-17.
[Hohoˈa i te api 10]
I teie mahana atoa, e nehenehe te taata e ahu ia ratou iho i te here