Te Peho rahi no Rift
Na te papai vea a A ara mai na! i Kenya
E APOO aano roa teie, e no to ˈna rahi i nia i te fenua, e ite-roa-hia mai oia mai nia mai i te avaˈe! Te tarava ra oia mai te Peho no Ioridana mai i te pae apatoerau no Iseraela e tae roa ˈtu i raro i te fenua Mozambique—tau 6 400 kilometera te atea—fatata i nia i te roaraa o te fenua rahi no Afirika.
I te matahiti 1893 ra, ua rave te taata ihifenua no Ekosia ra o J. W. Gregory i te maimiraa huˈahuˈa matamua o teie ohipa natura maere. Ua itehia e Gregory e e ere na te pape e te mataˈi i heru i teie apoo aano, tera râ, “mea na roto i te hiˈaraa te mau mato i raro, a vai aueue ore noa ˈi te fenua tapiri.” (A faaau e te Salamo 104:8.) Ua pii oia i teie afaa rahi i nia i te fenua, te Peho rahi no Rift.
I teie mahana, aitâ te mau aivanaa e taa maitai roa ra e mea nafea to te mau puai i raro i te fenua hamaniraa i teie peho e tau tausani matahiti i teie nei. Noa ˈtu râ, e maere roa te hoê taata i te mau mea huru rau e nehenehe e itehia i roto i teie peho. I te tuhaa fenua Afirika o te Peho rahi no Rift, o te haamata i Etiopia, te vai ra te hoê o te mau vahi atâta roa ˈˈe o te fenua, oia hoi te Apoo no Danakil (matau-atoa-hia mai te Poro toru no Afar). Tei te pae Miti Uteute teie apoo miti rahi, e e medebara oia e tapoˈi ra 150 000 kilometera tuea. I ǒ nei, ua hiˈa te fenua 120 metera i raro aˈe i te faito miti. E nehenehe te anuvera e taea i te faito teitei roa e 54 teteri Celsius. Mai reira mai, e haere tia ˈtu te afaa i te mau mouˈa no Etiopia—i te hoê faito 1 800 metera haumǎrû i nia ˈˈe i te faito miti, e e taeahia te teitei o te mouˈa e 4 300 metera. Na te mau ururaau haumi e tapoˈi ra i te mau vahi pahee o teie mau mouˈa ruperupe, o te faaî ra hoi e rave rahi mau anavai i te pape, mai te Nile Ninamu. Ma te haere atu i te pae apatoa na roto i to ˈna mau amaa i te pae hitia o te râ, te tamau noa ra te afaa i te maraa e i te hiˈa ma te maere.
I te roaraa o te Peho rahi no Rift, te vai ra te mau mouˈa auahi, ua rau te hohoˈa e te faito, e oia atoa te mau afaa nainai o te amaha. I te pae tooa o te râ o te afaa, na roto i te mau ohipa a te mau mouˈa auahi, ua tia mai te mau anairaa mouˈa ra o Ruwenzori e Virunga o te tarava ra na te mau otia o te mau fenua Rwanda, Zaire, e Uganda. I nia i te tahi mau tupuai mouˈa, te ite-noa-hia ra te tahi mau ohipa veavea no roto mai i te fenua e, i te tahi mau taime, e tutuhahia mai te au auahi e te taheraa repo ura. Aita i atea roa i te pae hitia o te râ o te afaa, i te mea e mea teitei roa te mau tupuai mouˈa no tahito ra mai ia Kilimanjaro e te Mouˈa ra Kenya, e noa ˈtu te mahana puai i nia i te reni ropu o te fenua, e poˈi noa teie nau mouˈa i te hiona. Ua ite-atoa-hia te mau vai puna veavea e haapihaa noa ra i te au pape e te pape veavea roa i roto i te Peho no Rift, o te haapapu ra ïa e te arepurepu noa ra i raro aˈe roa i te fenua.
I te pae apatoa roa ˈtu â, i Tanzania, te vai ra te hoê fenua rahi papu na te hiti o te peho. Ua piihia oia siringet na roto i te reo Masaï, te auraa “mahora rahi.” Mea matauhia ˈˈe oia na roto i te iˈoa ra Fenua papu no Serengeti, e amu te mau nǎnǎ animala oviri rahi i to ˈna mau aihere e rave rahi. I ǒ nei te ratereraa rahi o te mau gnu e tupu ai—te hoê ïa ohipa maere mau!
Te mau roto o te Rift
Na te pae hitia o te râ o te Peho rahi no Rift i Afirika, te vai ra e rave rau mau roto o tei viivii i te mau taoˈa miti piihia carbonate de sodium. No roto mai teie mau taoˈa i te mau vahi mouˈa auahi, aore ra ua tahe atu i roto i te mau roto na roto i te mau ohipa a te mau mouˈa auahi i raro aˈe i te fenua. E mea maramara rii te pape o te tahi mau roto, mai te Roto Turkana i te pae apatoerau no Kenya. Haaatihia e te hoê medebara rahi e mau tausani kilometera tuea te aano, e rave mai te Roto Turkana i te tahi mau taime i te peni matie nehenehe, e o te vahi moo pape roa ˈˈe ïa i te ao nei. I te mea e ua î roa vetahi mau roto mai te Roto Magadi no Kenya e te Roto Natron no Tanzania i te miti, ua paari roa taua mau miti mai te hoê paa uouo ra. Eaha te tumu? Aita e vahi no te faahaere ê i te miti. Te pau nei te rahiraa o te pape na roto i te maˈîraa, e toe noa mai ai te pueraa miti. Mea iti roa te mau animala e nehenehe e ora i roto e na pihai iho i te mau pape maramara o te mau roto miti o te Peho no Rift. Hoê râ animala te nehenehe oia hoi te mau manu flamant tarona haviti o te rere nei na tera e tera roto miti, e amu ratou i te mau remu huˈa roa e tupu ra i roto i te mau pape avaava. E mau mirioni manu flamant o te putuputu ra i ǒ nei, e au roa ratou i te hoê roto pape tarona ra te huru.
Te ora atoa ra te hoê iˈa huˈa tei piihia tilapia grahami i roto i teie mau pape pohe. E ite-pinepine-hia teie iˈa o te ore e pohe i te pape maramara i pihai iho i te mau pihaa veavea i raro i te pape, e mea veavea roa te pape i reira e nehenehe te rima e paapaa. Tera râ, i reira teie iˈa huˈa e ora ˈi, e amu oia i te mau remu o te roto.
I roto noa i te tahi mau roto i te pae hitia o te râ o te afaa, e mea maaro te pape. O te Roto Naivasha, i Kenya, te hoê. Oia hoi 1 870 metera i nia ˈˈe i te faito miti, e i roto i to ˈna mau pape ateate e noho ai te mau iˈa huru rau atoa e tae noa ˈtu i te mau nǎnǎ puaa pape e taraˈi mahana ra. I te hiti o te roto, te ruperupe ra te mau gima matie e te mau raau e tupu i roto i te pape, o te farii ra hau atu i te 400 manu peni huru rau. O te Roto Naivasha te mea nehenehe roa ˈˈe ia mataitai, to mua oia i te mau tumu raau acacia rearea e te mau anairaa mouˈa e haaati ra.
I roto i te afaa, te vai ra te piti o te vahi pape maaro rahi roa ˈˈe i te ao nei, te Roto Victoria. E tae roa to ˈna mau pape i te mau hiti o te mau fenua Kenya, Uganda, e Tanzania, e o teie roto te hoê o te mau vai puna o te Anavai Nile. I te pae apatoa roa ˈtu â, te vai ra te Roto Tanganyika 1 440 metera te hohonu. O te piti ïa o te roto hohonu roa ˈˈe i te ao nei.
Te mau animala huru rau
E rave rau huru animala i te Peho no Rift i Afirika Hitia o te râ. Te mau puaatoro oviri, te mau girafe, te mau rhinoceros, e te mau elefani, o te tahi noa ïa teie o te mau animala ote û rarahi e overe haere ra na roto i te afaa oviri rahi e aita e otia. I te mau vahi mǎrô e te pape ore, e nehenehe e itehia te mau asini oviri toretore, te mau oryx, e te mau ione. Mea teitei ia ouˈa anaˈe te mau antilope ieie a horo ai ratou na nia i te mau vahi matie. E auau te mau mimi taehae mai te mimi tafetafeta e te mimi opatapata, i te mau animala i nia i te mahora o te mau vahi papu, e e faaroo-pinepine-hia te uuru o te liona rahi i te po. Te noho ra te mau urî taata gorille varavara o te mouˈa i nia roa i te anairaa mouˈa Virunga. I raro roa i te afaa, te overe mǎrû noa ra te mau nǎnǎ urî taata babouin na nia i te vahi taratara, a imi noa ˈi i te mau manumanu, te mau huero, e te mau pata patia. A rere noa ˈi ratou i nia roa, te faahee nei te mau aeto e te mau rehema puai e te mau pererau rarahi i te mau eˈa mataˈi veavea. Te noho ra te mau manu peni touraco, barbu, calao, e te mau manu parau taata i te vahi papu aihere taratara. Mea vitiviti te mau moo, e ua rau te hohoˈa, te faito, e te peni, ia nee, e au ra e te haere ra ratou na nia i te auahi.
Te feia ratere haere no Rift
E rave rahi opu fetii tiai animala e te ratere haere na te mau vahi e ere i te mea mǎrô roa, i te Peho no Rift i Afirika Hitia o te râ. E mau taata pautuutu ratou o te haere ma te hepohepo ore, o te hoê ïa huru taa ê o te feia ratere haere no Afirika. I te mau vahi e mea varavara te ûa ia topa mai, e pinepine te mau oire iti taatoa i te faanaho i ta ratou mau tauihaa e i te haere i te tahi atu vahi no ta ratou mau animala. Aita ta ratou e parau faatia tere aore ra e parau mana, te hahaere nei ratou na nia i te mau fenua aita e otia e e au ra e aita ratou e tâuˈa ra i te haereraa i mua i rapae e i te tahi atu mau huru oraraa. I roto i teie mau vahi atea, te haere mǎrû noa ra te oraraa. Na te hitiraa mai e te toparaa o te mahana e faataa ra i te taime. Te taata e mea rahi ta ˈna mau kamela, mau puaaniho, mau puaatoro, aore ra mau mamoe, aore ra mea rahi ta ˈna mau tamarii, e taata ona ïa oia.
Mea ohie roa, e mea aravihi râ te hamaniraa o to ratou mau fare. E haafefehia te mau amaa raau e e taamuamuhia no te hamani i te tahi hohoˈa aroaro fare menemene. I muri iho, e tapoˈihia te rapaeauraa i te aihere firihia, i te mau iri animala, aore ra te vari anoihia e te tutae puaatoro. Mea pinepine, te vai ra i roto i teie mau huru fare te hoê vahi tunuraa maa i nia i te auahi, te hoê aua iti no te mau animala rata, e te hoê roˈi peneiaˈe e iri animala noa. E î roa te fare i te au auahi no roto mai i te tahuraa, o te tiahi ïa i te raˈo e te naonao. E pinepine te hoê oire iti aore ra te hoê pǔpǔ utuafare i te faatia i to ratou mau fare tafare omenemene iti ma te haaati i te hoê vahi, e i rapaeau atu i te mau otia, e tanu ratou i te hoê aua amaa taratara, no te paruru i ta ratou mau animala rata i te mau animala taehae i te po.
I roto i te Peho rahi taatoa no Rift, ua itehia e rave rau huru taata, mea taa ê to ratou hohoˈa, to ratou reo, e ta ratou mau peu, ia au i to ratou mau opu fetii e to ratou vahi faaearaa. E rave rau atoa tiaturiraa faaroo. Ua farii vetahi i te faaroo Mahometa; area vetahi ra, e mau Kerisetiano tiaraa iˈoa noa ïa ratou. E rave rahi o te tiaturi ra i te mau haapiiraa tupapau e te parau ra ratou e te mau mea atoa aita ratou e taa ra, no ǒ mai ïa i te mau puai hau aˈe i to te taata. I teie iho nei mau matahiti, e rave rahi vahi atea tei matara no te farii i te mana no rapaeau mai na roto i te mau porotarama haapiiraa e te rapaauraa.
Eita ïa e maerehia e te tutava atoa ra te mau Ite no Iehova i te farerei i teie mau taata ratere haere pautuutu. Te tiaturi nei te mau Ite e faaite ia ratou i te parau tǎpǔ a te Bibilia no nia i te taime e ore roa ˈi te taata e imi i te ora i roto i te hoê fenua mǎrô. Te na ô ra te Bibilia e: “E rearea te medebara e te vahi pâpâmaro ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare ra.” (Isaia 35:1) I te hoê â taime, te vai noa ra te Peho rahi no Rift ei tapao faahiahia o te mau mea huru rau atoa i hamanihia e te Poiete, te Atua ra o Iehova.
[Hohoˈa fenua i te api 26]
(Hiˈo i te papai)
ISERAELA
AIPHITI
ARABIA SAUDI
Miti Uteute
YEMEN
Ooa no Aden
ERYTHREE
SUDAN
UGANDA
RWANDA
BURUNDI
ZAIRE
ZAMBIA
MALAWI
DJIBOUTI
ETIOPIA
SOMALIA
KENYA
TANZANIA
MOZAMBIQUE
[Faaiteraa i te tumu]
Mountain High Maps® Copyright © 1995 Digital Wisdom, Inc.
[Hohoˈa i te api 27]
I te Fenua papu no Serengeti, te tupu ra te hoê ohipa maere mau—te ratereraa rahi o te mau gnu
[Faaiteraa i te tumu]
Below: © Index Stock Photography and John Dominis, 1989
[Hohoˈa i te api 28, 29]
E mau mirioni manu flamant o te putuputu ra, e au roa ratou i te hoê roto pape tarona ra te huru
[Hohoˈa i te api 28, 29]
Te tufa ra te mau Ite no Iehova i te poroi a te Bibilia na te feia o te Peho no Rift