VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/9 api 16-18
  • Eaha te inoraa ia imi i te moni?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te inoraa ia imi i te moni?
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te “parare-uˈana-raa o te nounou taoˈa”
  • “E mârô e ia rahi te taoˈa”
  • ‘Te toparaa i roto i te ino rahi’
  • Te iteraa i te aifaito
  • O te moni anei te tumu o te mau ino atoa nei?
    Te pahono ra te Bibilia
  • E nafea ia haapao i ta orua moni?
    E nehenehe to utuafare e oaoa
  • Te moni—To outou tavini papu
    A ara mai na! 1988
  • Eaha te ino o te hereraa i te moni?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/9 api 16-18

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Eaha te inoraa ia imi i te moni?

“O TE moni mau â te mea faufaa roa ˈˈe i te ao nei.” O ta te taata papai hautiraa teata Beretane ïa, o George Bernard Shaw, i parau. O to outou manaˈo atoa anei? Peneiaˈe, e manaˈo outou mai ia Tanya, 17 matahiti to ˈna, o te parau ra e: “Aita vau e hinaaro ra e ia monihia vau, ia fanaˈo noa râ vau i te moni ma te au.” Te faariro atoa ra te taurearea ra o Avian i te moni, eiaha mai te mea faufaa roa ˈˈe i te ao nei, mai te hoê râ ravea faufaa ia naeahia te tahi mau tapao. Te na ô ra oia e: “E titauhia te moni no te mau mea ta ˈu e hinaaro, mai te ahu e te faurao.”

Ua ite anei outou e te reira atoa te manaˈo o te Bibilia? I roto i te Koheleta 7:12, te na ôhia ra e “e haapuraa tei te moni.” Ua faataahia te veve mai te “hoê enemi rahi o te oaoa o te taata.” E e nehenehe te fanaˈoraa i te moni ma te au e paruru ia outou—i roto i te tahi aˈe faito—i te mau fifi ta te veve e faatupu pinepine nei. E nehenehe atoa te moni e paruru ia outou i te mau ati manaˈo-ore-hia. “Te parau ra te Bibilia e ‘e taime e e tupuraa manaˈo-ore-hia tei roohia ia tatou paatoa,’” o ta te tamahine ra o Phyllis ïa e parau ra. “Aita roa ˈtu tatou i ite e afea tatou e roohia ˈi i te ati, no reira, e tia ia tatou ia tuu i te moni i te hiti.” (Koheleta 9:11, MN) E noa ˈtu e e au ra e mea faufaa te moni no outou i teie nei, e nehenehe râ oia e hauti i te hoê tiaraa faufaa roa ˈtu â i roto i to outou oraraa a muri aˈe.

Te “parare-uˈana-raa o te nounou taoˈa”

Tera râ, e mea tano e mea maitai ia tapitapi rii no te fanaˈoraa i te moni ma te au, area no te tahi mau taurearea ra, ua riro te moni ei tapitapiraa rahi. I te aniraahia i hau atu i te 160 000 taurearea e, “Eaha ta outou e hinaaro rahi roa ˈˈe i roto i te oraraa?,” ua pahono mai e 22 % o ratou e, “Ia monihia.”

Eita e ore e ua faatupuhia teie hiaai i te moni e te mea o ta te vea ra Newsweek i pii te “parare-uˈana-raa o te nounou taoˈa” na te ao nei. “E taata nounou taoˈa roa vau e e hoo vau i te mau mea numera hoê,” o ta Martin ïa, 18 matahiti to ˈna, e parau ra. “Te tiaturi papu nei au e ia noaa mai te mea numera hoê, e tia ia aufau rahi. No reira, e haamâuˈa vau e rave rahi moni no te hoo mai i te mau mea o ta ˈu e hinaaro.” E ere o Martin anaˈe te taurearea e ‘haamâuˈa nei e rave rahi moni.’ Te tapao ra te vea ra U.S.News & World Report e: “I te matahiti i mairi aˈenei, e rave rahi moni ta te mau taurearea mai te 12 matahiti e tae atu i te 19 matahiti [i te mau Hau Amui no Marite] i haamâuˈa i te hoohoo-haere-raa, 109 miria dala Marite tei pau, te hoê ïa maraaraa e 38 % i nia i te matahiti 1990 ra.”

Tera râ, nohea mai te moni a te mau taurearea no te hoo mai i taua mau ahu apî atoa ra, te mau pehe uira, e te mau taoˈa hauti roro uira? Ia au i te vea ra U.S.News & World Report: “Fatata te afaraa o te mau taurearea atoa mai te 16 matahiti e tae atu i te 19 matahiti, e rave ratou i te ohipa ma te afa taime.” Ia aifaito anaˈe, e nehenehe te hoê ohipa i muri aˈe i te haapiiraa e horoa mai i te mau faahopearaa maitatai, mai te haapiiraa i te hoê taurearea ia amo i te hopoia. Tera râ, ua faarahi roa te tahi mau taurearea i roto i teie tuhaa. Te faaite ra te vea ra Newsweek e: “Te ite ra te mau taote i te pae feruriraa e te mau orometua haapii i te teimaharaa i nia i te mau taurearea [e rave ra i te ohipa]. Mea iti to ratou taime no te rave i te ohipa haapiiraa, e te mau orometua haapii e mataitai tamau ra hoi i te mau tamarii haapii paruparu e tutava ra i te vai ara noa, te faaiti pinepine nei ïa ratou ma te peapea hoi i te mau faito e titauhia no te manuïa.”

Noa ˈtu râ, mea iti te mau taurearea rave ohipa, e farii ra i te faarue i ta ratou imiraa moni. “E mea faufaa te haapiiraa,” o ta te taurearea tamahine ra o Vanessa ïa e parau ra, “tera râ, e mea faufaa atoa te moni. Eita te ohipa haapiiraa e horoa mai i te moni.” Eaha te faufaaraa o te imiraa i te moni no outou? O te imi-rahi-raa i te moni anei ta outou tapao matamua i roto i te oraraa?

“E mârô e ia rahi te taoˈa”

Te tuatapapa ra te Bibilia i teie mau uiraa. Ua papai te aposetolo o Paulo e: “Area te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati, e te marei, e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra, e te pohe mure ore. O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te [“faaroo,” MN] nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.”—Timoteo 1, 6:9, 10.

Papu maitai e ua ite o Paulo e eaha ta ˈna e parau ra. Na mua ˈˈe oia i riro mai ai ei Kerisetiano, e raatira faaroo oia tei matauhia mai “te mau Pharisea,” o ta te Bibilia e faataa ra mai te feia “nounou taoˈa.” (Luka 16:14) Tera râ, aita te aposetolo i faahapa i te imiraa i te moni iho. Ua faaara râ oia i te feia “e mârô e ia rahi te taoˈa” aore ra, mai ta te tahi atu tatararaa e parau ra, i te feia e “haamau i to ratou mafatu i nia i te faufaa rahi.” (Phillips) Tera râ, eaha te inoraa rahi ia na reira?

Mai ta Paulo i faataa no nia i teie mau taata, “e roohia ïa [ratou] i te ati, e te marei.” Te horoa ra te Maseli 28:20 i te hoê â manaˈo e na ô ra e: “O tei ru râ i te haaputu i ta ˈna taoˈa ia rahi eita e ore te hara.” Ma te manaˈo e aita i navai ta ratou taoˈa, ua eiâ te tahi mau taurearea.

Parau mau, eita te rahiraa o te mau taurearea e manaˈo e eiâ. Tera râ, te rave ra paha te tahi mau taurearea i te haerea atâta. Te tapao ra te vea ra Christianity Today e: “Te manaˈo nei te tahi mau taata aravihi e ua riro te hautiraa pere rahi roa ei peu e maraa oioi roa ˈˈe ra i rotopu i te mau taurearea.” I te hoê vahi i Marite, “fatata e 90 % o te mau taurearea tei hoo mai i te mau titeti taviriraa, tei opanihia hoi e te ture, i te matahiti hopea o ta ratou haapiiraa tuarua.” Te rave ra te tahi mau taurearea i te mau ohipa iino roa ˈtu â. “E mea fifi ia ite mai i te mau ohipa e au,” o ta Matthew ïa, 16 matahiti, e parau ra. “No reira, te noaa maira te rahiraa o ta ˈu moni na roto i te tauiraa e te hooraa ˈtu i te mau taoˈa. . . . I te tahi mau taime, e hoo atu [na] vau i te [raau taero].”

‘Te toparaa i roto i te ino rahi’

Parau mau, e nehenehe te hoê taata e fanaˈo i te hoê huru tiamâraa ia noaa mai ta ˈna moni. Tera râ, mai ta Paulo e faataa ra, i te pae hopea, e nehenehe te titauraa i te moni e faariro i te hoê taata ei tîtî no ‘te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi, e te pohe.’ Oia, i te taime outou e faaterehia ˈi e te nounou moni, e nehenehe atoa te nounou taoˈa, te pohehae haapohe, e te tahi atu mau hinaaro tia ore, e faatere ia outou. (A faaau e te Kolosa 3:5.) Ua tapao te hoê tumu parau i roto i te vea ra ’Teen e e nehenehe te tahi mau taurearea e faahinaaro roa i te pereoo e te ahu o te tahi atu mau taurearea, “e e riro ïa ratou i te peapea roa.” I te tahi taime, “e faarahi” teie huru hiaai “i te au-ore-raa ia ˈna iho,” o ta te tumu parau ïa e tapao faahou ra, “e eita ta te hoê taurearea e nehenehe e manaˈo i te tahi mea, maoti râ i te mea e aita ta ˈna.”

No reira, a tapao e eita noa te nounou taoˈa e turai i te hoê taata ia ‘roohia i te ati,’ oia atoa râ, ia ‘topa i roto i te ino rahi, e te pohe.’ Te parau ra te taata tatara Bibilia ra o Albert Barnes e: “E au mai te hoê pahi i parari, te tomo ra oia e te mau mea atoa i nia iho. Ua mou roa. Ua ino roa te oaoa, te haerea tura, te roo maitai, e te nephe.”—A faaau e te Timoteo 1, 1:19.

No reira, ua tano maitai to Paulo parauraa e “o te nounou moni [maamaa] hoi te tumu o te mau ino atoa nei.” Ei faahopearaa, e rave rahi tei ‘taa ê roa i te faaroo i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.’ E rave anaˈe na i te hiˈoraa o te hoê taurearea o ta tatou e pii o Rory. I te 12raa o to ˈna matahiti, ua haamata oia i te pere. “E imiraa moni teie ma te ore e rave i te ohipa,” o ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. Aita i maoro, ua topa oia i roto i te tarahu e mau hanere dala Marite e aita oia i tâuˈa faahou i to ˈna mau hoa, to ˈna utuafare, e ta ˈna ohipa haapiiraa. “Ua tamata vau i te faaore,” o ta ˈna ïa e faˈi ra, tera râ, ua hema noa oia. Ua tamau noa oia i te ‘patiatia pupu roa ia ˈna iho i te oto e rave rahi’ e tae noa ˈtu i to ˈna imiraa i te tauturu i te 19raa o to ˈna matahiti. No reira, e ere i te parau faarahi i to te taata papai ra o Douglas Kennedy piiraa i te titauraa i te moni, i roto i ta ˈna buka ra Te tapaparaa ia Mamona (Beretane), “te hoê tupuraa mauiui.”

Te iteraa i te aifaito

No reira, e tano maitai te aˈoraa a Solomona i teie mahana, mai i te mau senekele i mahemo e: “Eiaha e faahope i te puai i te taoˈa ia rahi; eiaha e tiaturi i to oe iho paari. E tiatonu â oe i to oe mata i te taoˈa ra e aita nei ïa? te rave nei hoi te reira i te pererau, e te maue ê nei mai te aeto i nia i te raˈi ra.” (Maseli 23:4, 5) Eita te mau faufaa materia e vai maoro, no reira, e mea maamaa ia titau i te faufaa ei fa matamua na outou i roto i te oraraa. “Aita vau e hinaaro ra e tafifi i roto i te mau tapao materia,” o ta te hoê ïa taurearea tamahine kerisetiano ra o Maureen e parau ra. “Ua ite noa vau e,” o ta ˈna ïa e parau ra, “e e erehia vau i to ˈu huru pae varua mai te peu e e tapitapi roa vau no te imi-noa-raa i te moni.”

Parau mau, e titauhia te moni. E nehenehe outou e haamâha i to outou iho mau hinaaro maoti te hoê moni ohipa e au—e e tauturu atoa ia vetahi ê i te pae materia i te tahi mau taime e nehenehe. (Ephesia 4:28) A haapii i te rohi ia nehenehe outou e fanaˈo i te moni ma te haerea tia. A haapii atoa e nafea ia tarani, ia faanaho, e ia faaohipa i ta outou moni ma te paari. Eiaha roa ˈtu râ e faariro i te moni ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i te oraraa. A tamata i te tapea i te manaˈo aifaito tei faahitihia e te taata papai o te Maseli 30:8, o tei pure e: “Eiaha e tuuhia mai te veve e te taoˈa rahi ia ˈu nei.” Na roto i te tuuraa i te mau faufaa pae varua i nia i te parahiraa matamua, e nehenehe ïa outou e fanaˈo i te taoˈa maitai roa ˈˈe. Mai ta te Maseli 10:22 e parau ra, “na Iehova te maitai i taoˈahia te taoˈa; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.”

[Hohoˈa i te api 17]

Te hinaaro nei e rave rahi mau taurearea i te moni, no te tataˈu atu e to ratou mau hoa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono