Te uiui nei te mau taurearea . . .
E haere anei au i te mau hautiraa upaupa rock?
Te tae mai ra te hoê pǔpǔ tuiroo i roto i to oe oire. Te hoohoo-oioi-hia ra te mau titeti, no reira e tia ia oe ia rave i te faaotiraa i teie nei. E haere anei oe?
E MEA maitai te hoê upaupa au i roto i te hoê huru tupuraa tano. Inaha, ua poiete te Atua ra o Iehova ia tatou e te aravihi e haafaahiahia i te upaupa, te au nei o ˈna e faaroo e rave rau huru upaupa.
I rotopu i te mau taurearea i teie mahana, e maiti-rahi-hia te upaupa rock i roto i te taatoaraa o te mau upaupa. E rave rahi o te faaroo nei i te reira i te rahiraa o te taime i roto i te hautiraa upaupa. Tera râ, i roto i te tahi atu mau ohipa, te faahuehueraa e te haerea taehae i te mau hautiraa upaupa rock, te vai ra te mau uiraa faufaa roa no te mau taurearea e mǎtaˈu ra i te Atua. Eaha te tupu ra i roto i te mau hautiraa upaupa rock? E manaˈo maitai anei ia haere i te hoê?
A faaroo i te huru o te upaupa
E hiˈopoa anaˈe na mua i te upaupa iho. E nehenehe te upaupa e faatupu—e e faaara—i te mau manaˈo horuhoru rahi. I te mau tau bibilia, ua faataˈi pinepine te nunaa a te Atua i te upaupa no te faaite i to ratou here i te Atua. (Salamo 149:3; 150:4) Ua faataˈi-atoa-hia te upaupa no te faaite i te oaoa, te ieie, e te peapea. (Genese 31:27; Te mau tavana 11:34; Samuela 1, 18:6, 7; Mataio 9:23, 24) Tera noa râ, e ere te mau upaupa atoa i te mea maitai noa i te mau tau bibilia atoa. E tiaraa atoa to te upaupa taehae, e te hairiiri o tei turai i te tahi mau ati Iseraela ia rave i te hara i to te nunaa puhaparaa i te Mouˈa no Sinai.—Exodo 32:1-6, 17, 18, 25.
Ma te parau mau, te faaitoito nei te rahiraa o te mau upaupa rock—i te peu tia ore i te pae taatiraa, te raau taero, te orureraa hau, te peu hiˈohiˈo. E ere râ ïa te auraa e tia ia oe ia haapae roa i te upaupa, te parau nei râ te Bibilia i te mau kerisetiano ia “itea ia [ratou] te mea au i te Fatu ra.” (Ephesia 5:10) No reira e tia ia oe ia maiti e ia hiˈopoa maitai i te upaupa.a
Nafea ta oe maitiraa i te upaupa ia mana i nia ia oe? Te faaoaoa ra anei te reira ia oe, te tamǎrû ra, aore ra te faahau ra anei te reira ia oe? Aore ra te faatupu ra oia i te riri i nia ia oe, te orureraa hau, aore ra te hepohepo? Te haamanaˈo ra te hoê tane kerisetiano i Danemata i te mau mahana e ua au roa o ˈna i te upaupa heavy metal, te hoê huru upaupa rock. Teie ta ˈna e parau ra: “E faaroo vau i te reira a rave noa ˈi au i te ohipa. E ia hape anaˈe au, e riri au e e tuparari au i te ohipa o ta ˈu e rave ra e e taora vau no te riri rahi!” Teie ta te tahi atu taurearea tamaroa e faˈi ra: “E mea faaroo roa vau i te mau upaupa rap e te heavy metal o tei faahanahana i te taatiraa o te tino e te hoê huru oraraa no teie nei ao. Ua ô roa teie upaupa i roto i to ˈu feruriraa, e te faahopearaa o te hiaai-uˈana-raa ïa i te mau ohipa o ta ratou i himene.” I teie nei ia faatupu noa ˈtu te hoê noa pehe i teie huru i nia ia oe, a haamanaˈo i te mana o te hoê oraraa navenave!
E hiˈo atoa: eaha te huru taˈiraa o te upaupa? Auaˈa, ua rau te maitiraa a te mau taata i roto i teie tuhaa. E aita te Bibilia e haapae ra ma te manaˈo tia i te upaupa puai. Inaha, i te avariraahia te hiero a Solomona, e 120 anaˈe tahuˈa tei faaoto i te pu! (Paraleipomeno 2, 5:12) E mea papu e mea puai te pu! Tera râ, te vai ra te hoê taa-ê-raa rahi i rotopu i te hoê himene arueraa puai i te Atua e te upaupa rock maniania. I roto i teie tupuraa hopea, e haapuai-pinepine-hia te taˈi no te faahuehue i te mau taata ma te hoê huru ieie taehae. Te faahapa nei râ te Bibilia i te mau “oroa maamaa,” aore ra “te mau arearearaa taehae.” (Galatia 5:21; Byington) No to oe faatura i to oe tino, e haapae oe i te faaroo i te upaupa e taˈi puai roa o te nehenehe e faaino i to oe tariˈa.—Roma 12:1.
Te faaitehia ra te tahi atu manaˈo o te tia ia hiˈopoahia i roto i te Ioba 12:11. Teie ta te Bibilia e ani ra: “E ere anei na te tariˈa nei e faaroo i te huru o te parau, mai te vaha atoa nei e tamata i te huru o ta ˈna maa?” Ia au i te reira, e tia ia oe ia “faaroo” i te mau parau o te himene! Teie ta te hoê taurearea kerisetiano e faˈi ra: “Ua tamata vau i te faaroo i te mau parau o te tahi mau himene o ta ˈu i au, e ua maere au e eita e tano no te hoê kerisetiano ia faaroo i te reira. Ua taa ia ˈu e e tia ia ˈu ia haapae roa i taua upaupa ra.” (Korinetia 1, 14:20; Ephesia 5:3, 4) Ia ite atoa oe e, e rave rahi taata o te faatupu nei i te mau hautiraa upaupa no te faatietie i ta ratou mau pehe apî roa—e mea taa ê roa te tumu parau e to ta ratou mau upaupa tahito, peneiaˈe e mea maitai aˈe.
Hau atu, e tia ia oe ia papu e aita e manaˈo demoni i roto i te upaupa—te reira hoi te ohipa rahi roa i roto i te mau upaupa heavy metal. E mea matau-rahi-hia te mau pǔpǔ heavy metal na roto i to ratou faaneheneheraa ia ratou iho e ta ratou mau pehe e te mau taipe demoni e te mau ohipa a Satani. (Iakobo 3:15) Eita te Atua e mauruuru ia haere noa ˈtu tatou i te hoê hautiraa upaupa a teie huru pǔpǔ, o te faaue maira ia tatou ia “patoi atu i te diabolo”!—Iakobo 4:7.
Aita e hitahita ore
Eaha te ohipa e tupu i roto i te hautiraa upaupa iho? Ua haere te hoê potii ra o Stacey te iˈoa na muri iho i to ˈna mau hoa no te mataitai i te hoê pǔpǔ o ta ratou i manaˈo e mau upaupa maitai ta ratou. I te ropuraa râ o te hautiraa upaupa, ua rave te taata himene te raatira iho o te pǔpǔ i te hoê faaineineraa e ua titau manihini i te feia i putuputu ia apiti mai no te tamata i te tauaparau atu i te ao varua! E parau hauti noa anei teie? Peneiaˈe. No te mea râ e te faahapa ra te Bibilia i te peu hiˈohiˈo i roto e rave rau huru, ua faarue atu o Stacey e to ˈna mau hoa i taua vahi ra.—Levitiko 19:31; Deuteronomi 18:10-13; Apokalupo 22:15.
Ua farerei atoa te tahi atu mau taurearea kerisetiano i teie mau tupuraa mauiui, i te hoê taime eita e ite-maitai-hia te peu hiˈohiˈo i roto i te mau hautiraa upaupa rock, e mea matauhia râ te haerea hitahita. I te hoê hautiraa upaupa ua faatupu te pǔpǔ i te faahuehueraa o tei haapepe e 60 taata e hau atu i te 200 000 dala marite haamâuˈaraa! I te tahi atu hautiraa upaupa atoa, e toru taurearea tei pohe. Parau mau, aita te rahiraa o te mau hautiraa upaupa rock e faaoti ra na roto i te faahuehueraa, te mau pepe, aore ra te pohe. E tia râ ia haapao maitai. Te parau ra te Maseli 22:3 e: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora; te haere noa ra râ te ite ore e pohe atura.”
Ia manaˈo noa ˈtu oe e haere i te hoê hautiraa upaupa, a ani na mua i te mau haamaramaramaraa tano. Ua matauhia anei te pǔpǔ no te faatupu i te haerea hitahita? Teihea huru taata ta te pǔpǔ e huti ra? (Korinetia 1, 15:33) Eaha te faito ava e te raau taero e faaohipahia ra? E eaha te huru o te piha iho o te hautiraa upaupa? Aita anei i tupu te mau fifi i te pae vai-maitai-raa i mutaa ihora? Mea nafea te faanahoraahia te mau parahiraa? Ia ore te mau parahiraa e tapaohia, e mea papu e rahi te mau taata e pepe.
E mea rahi roa te raau taero e te ava i te mau hautiraa upaupa rock. “Aita te mau taata i haere mai no te upaupa,” o ta hoê ïa taurearea kerisetiano tei erehia i te tiaturiraa i parau, e ua haere oia i to ˈna apîraa ra i te hoê hautiraa upaupa a te hoê pǔpǔ rock tahito. “Ua haere mai ratou no te raau taero.” Ua faaoti oia e teie ta ˈna hautiraa upaupa rock hopea. Teie atoa ta te hoê potii kerisetiano i parau e: “Te haamanaˈo ra vau i te haereraa i te hoê hautiraa upaupa a te hoê pǔpǔ ‘apî’. E mea hairiiri mau! Ua puhipuhi te mau taata i te marijuana. E mea faufau te paraparau, e ua riro e rave rahi mai te feia haamori ia Satani ra no to ratou huru ahuraa.” I te mau vahi atoa e ua opanihia te raau taero e te ava, e mea matauhia e ua taero aˈena te rahiraa i tae mai. Te tuea ra anei te haereraa i teie huru oroa e te faaueraa a te Bibilia ia “haapae tatou i te paieti ore, e te hinaaro i teie nei ao, e ia parahi tatou ma te haapao maitai”?—Tito 2:12.
Te mana o te mau mea e haaati ra
E manaˈo paha oe, e aita e faufaa ia haapeapea oe no nia i te huru o te feia e haaati ra ia oe i te mea hoi aita oe iho e apiti ra i roto i te faahuehueraa. Teie râ, te mana ra te mau mea e haaati ra i nia ia oe. I roto i te Ephesia 2:2, te faahiti ra te Bibilia no nia i “te arii mana o te reva nei, te varua e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore ra.” A tapao e e “varua,” aore ra e huru feruriraa rahi to teie nei ao. Tei te vahi atoa te reira, o te parare oioi mai te mataˈi ra te huru. A hiˈopoa atoa râ e e “mana arii” to teie huru feruriraa, aore ra haerea—te mana o te faataui i to oe mau manaˈo, mau manaˈo hohonu, e te haerea—mai te peu e e faau atu oe i te reira! Eita oe e nehenehe e huti noa i teie mataˈi puai ma te fifi ore.
I roto i te rahiraa o te mau tupuraa te taai-rahi-hia ra te mau hautiraa upaupa rock i te ao o te mau varua. E nehenehe te hoê taata e arato-ohie-hia i roto i te hoê huru taehae o te aano noa ra—aore ra i roto i te tutuôraa e te faahuehueraa o tei riro mai te haamoriraa a te feia hauti upaupa. Te patoi nei teie huru putapû uˈana i te haamoriraa o te tia ia faahoˈihia i te Atua. Te tuea ra te reira i te haamoriraa idolo, te hoê ohipa tei faautuahia ma te maramarama i roto i te mau Papai. (Korinetia 1, 10:14; Ioane 1, 5:21) Te hinaaro ra anei oe e tamata i te reira?
E nehenehe e parauhia e te vai ra te mau ohipa atâta i roto i te rahiraa hautiraa upaupa rock o te faaere i te hoê taata i te mau haamaitairaa ma te haere atu e faaroo ia ratou. Parau mau, na to oe nau metua e rave i te faaotiraa hopea e mai te peu e e haere anei oe aore ra eita i te hoê hautiraa upaupa taa ê. Mai te peu râ e e tiamâraa to oe no te faaoti, a maiti ïa ma te paari. E rave rahi atu â mau ravea maitatai no te faaoaoa ia ˈna iho e o te ore e faatupu i te mau fifi o te mau hautiraa upaupa rock.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te mau tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea . . .” no nia i te upaupa i roto i te mau vea A ara mai na! 8 no febuare, e te 8 no mati 1993.
[Hohoˈa i te api 24]
E mea matauhia te ava, te raau taero, e te haerea taehae i te mau hautiraa upaupa rock