VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/12 api 20-22
  • Eaha mau na te ohipa e tupu a muri aˈe

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha mau na te ohipa e tupu a muri aˈe
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E ore roa e tupu
  • Te haereraa e faaea i roto i te reva teitei?
  • Te ohipa e tupu a muri aˈe no te fetii taata nei
  • Te mau ohipa apî mau e iteahia mai i te pae ite aivanaa
  • Ite aivanaa feruri-noa-hia—E hiˈo anaˈe i to ˈna huru i teie tau
    A ara mai na! 1995
  • Ite aivanaa feruri-noa-hia—Te tuiraa to ˈna roo
    A ara mai na! 1995
  • Te faaroo e to outou oraraa no a muri aˈe
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Te hoê pu otahi o te paari hau aˈe
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/12 api 20-22

Eaha mau na te ohipa e tupu a muri aˈe

E RAVE rahi mau taata mea au na ratou te ite aivanaa feruri-noa-hia, e feruriraa maimi haere, e hinaaro e taui i te totaiete taata nei, e e anaanatae rahi to ratou i te tau no a muri aˈe. Mea rahi te parau a te Bibilia no nia i te tau no a muri aˈe, tera râ, e mea taa ê roa te faataaraa a te Bibilia no nia i te ohipa e roohia i te taata i te mau tuatapaparaa a te feia papai aamu ite aivanaa feruri-noa-hia.

Te pûpû nei te ite aivanaa feruri-noa-hia e rave rahi mau tatararaa taa ê no nia i te huru o te tau no a muri aˈe. E haamau anei râ outou i to outou ora i nia i te reira? E niu outou i ta outou maitiraa i nia i te aha? Eita pauroa teie mau aamu, aore ra mau tereraa ohipa i opuahia, e nehenehe e riro ei parau mau. Inaha, i te mea e e anoi mai te taatoaraa o teie mau aamu i te mea feruri-noa-hia, e nehenehe anei outou e parau ma te tiaturi e te vai ra hoê i rotopu ia ratou o te faaite ra i te parau mau? Mea tano aˈe ia parau e aita hoê i riro ei parau mau.

E ore roa e tupu

I teie nei iho, e rave rahi mau aamu ite aivanaa feruri-noa-hia o tei ore roa i tupu. Mea nafea hoi? I te mea hoi e aita teie mau aamu o tei faataa e nafea te ite aivanaa ia aratai i te hoê oraraa nunaa maitai aˈe i nia i te fenua nei, i tupu. Maoti hoi i te hoê oraraa nunaa maitai atu, e mea taa ê roa te huru tupuraa i teie mahana. Te tapao ra te taata papai no Helemani ra o Karl Michael Armer e: “Ua hemo roa tatou i te tau a muri aˈe.” Te faahiti ra oia i “te mau haamǎtaˈuraa o te pohe atomi na te ao atoa nei, te mau ati i nia i te natura, te poia, te veve, te mau fifi i te pae no te ito, [e] te ohipa totovaraa i turuhia e te hau.”

Oia hoi te auraa, aita te tau a muri aˈe no te fenua e no te fetii taata nei i faataahia i roto e rave rahi mau aamu ite aivanaa feruri-noa-hia e haere ra i to ratou tupuraa. Maoti râ, a ino noa ˈi te mau huru tupuraa i nia i te fenua nei, e aveia ê roa te ravehia ra e te taata nei. Noa ˈtu te mau haereraa i mua i te pae ite aivanaa aore ra i te pae o te mau ravea aravihi, na te ao nei, te faaruru rahi atu nei te totaiete taata i te taparahiraa taata, te haavîraa uˈana, te veve, te feiiraa i rotopu i te mau nunaa, e te manuïa-ore-raa o te utuafare.

Ua faarahi atoa ˈtu te mau tutavaraa i te pae ite aivanaa i te mau ati o te taata. A hiˈo na vetahi mau hiˈoraa: te haaviiviiraa te mau taoˈa chimiques i ta tatou mataˈi, ta tatou pape, e ta tatou maa; te ati i tupu i Bhopal i te fenua Inidia, i reira ua haaparare te hoê ati i roto i te hoê fare hamaniraa taoˈa i te mǎhu taero, e e 2 000 taata o tei pohe e e 200 000 o tei pepe; te taheraa te pu o te hoê matini atomi i Tchernobyl, i te fenua Ukraine, o tei haapohe e rave rahi mau taata e o tei haamaraa i te numera o te mau mariri ai taata e vetahi atu mau maˈi i nia i te hoê tuhaa fenua rahi.

Te haereraa e faaea i roto i te reva teitei?

Te pûpû nei e rave rahi mau aamu ite aivanaa feruri-noa-hia no nia i te tau a muri aˈe i te hoê hororaa i te mau fifi o te oraraa e te manuïa-ore-raa o te mau opuaraa a te taata i nia i te fenua nei, i roto i te tahi atu tuhaa. Te afai nei ratou i te taata anaanatae i roto i te mau aamu feruri-noa-hia na te reva teitei. E mau tumu parau matauhia te mau taata o te tere na roto i te mau pahi reva no te haere e faaea i nia i te mau palaneta ê e vetahi atu mau vahi o te ao o te reva. Te turai nei te reira e rave rahi mau taata ia manaˈo mai teie taata o tei papai atu i te taata pia i te hoê vea no New York e: “Tei roto te ora o te huitaata nei i te maimi-haere-raa na te reva teitei.”

Parau mau, te tamau noa nei te maimi-haere-raa na te reva teitei maoti te mau tere a te mau pahi reva na te hiti fenua e te tonoraa i te mau taoˈa no te heheu i te reva teitei. Eaha râ no te oraraa i roto i te reva teitei? Noa ˈtu e te faahitihitihia ra te parau no te tere-maoro-raa te taata na roto i te reva teitei, aita e ravehia ra i teie nei te mau opuaraa no te haere e faaea i nia i te avaˈe aore ra i te tahi atu palaneta tapiri mai—eita ïa e faahitihia te tahi atu mau anairaa fetia. Oia mau, e ere te haereraa ˈtu e faaea i roto i te reva teitei na roto i te mau tutavaraa taata nei i te tiaturiraa papu no te tau e fatata mai nei. E no te moni rahi o te mau porotarama e ravehia nei e te mau nunaa e rave rau i te pae no te reva teitei, te faanuuhia ˈtu nei aore ra te vaiihohia nei.

Te mea mau râ, oia hoi te ohipa e tupu no te huitaata nei a muri aˈe, e no outou iho, e ere ïa to roto i te tahi tere na te reva teitei e opuahia e te taata. Tei nia to outou oraraa no a muri aˈe i te fenua nei. E e ere na te mau aivanaa, te mau faatereraa taata, aore ra te feia papai aamu, e faataa mai i teie oraraa no a muri aˈe. No te aha tatou e papu ai?

No te mea e na te Poiete o te fenua, te Atua ra o Iehova, e faataa mai i te ohipa e tupu a muri aˈe. E aita hoê aamu ite aivanaa feruri-noa-hia e nehenehe e faaauhia i te mau parau tǎpǔ i vauvauhia mai i roto i te Bibilia. I roto i teie buka—te Parau faauruahia a te Atua, o ta ˈna i faatae mai i te huitaata nei—te faaite maira oia eaha te ohipa e tupu a muri aˈe no te mau taata. (Timoteo 2, 3:16, 17; Petero 2, 1:20, 21) Eaha ta ˈna e parau ra?

Te ohipa e tupu a muri aˈe no te fetii taata nei

Te faataa papu ra te Parau a te Atua i te opuaraa a te Poiete e faaapî roa i te totaiete taata nei na roto i te arai o te hoê faatereraa apî i roto i te rima o Iesu Mesia. I roto i te Bibilia, te piihia ra teie faatereraa no te raˈi, te Basileia o te Atua.—Mataio 6:9, 10.

No nia i taua Basileia ra, te na ô ra te parau tohu i faauruahia mai a te Daniela 2:44 e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [e vai nei i teie mahana], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia [no teie nei tau] ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”

Ma te faauruahia mai e te puai ohipa a te Atua ra, ua papai atoa te aposetolo Petero no nia i te oraraa no a muri aˈe i nia i te fenua nei i raro aˈe i te Basileia a te Atua. Te na ô ra oia e: “Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî [te Basileia no te raˈi a te Atua] e te fenua apî [te hoê totaiete taata apî i raro aˈe i taua Basileia ra] ta [te Atua] i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.”—Petero 2, 3:13.

Eaha te huru o te oraraa no te feia o te fanaˈo i te oraraa i nia i te fenua i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia no te raˈi a te Atua? Teie ta te Poiete i tǎpǔ mai: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra. E ua parau maira tei parahi i nia iho i te terono ra, Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei. E ua parau maira oia ia ˈu, A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.”—Apokalupo 21:4, 5.

E mea faahiahia mau te oraraa no a muri aˈe o ta te Poiete e tǎpǔ maira. E mea taa ê roa i te mau aamu tumu ore a te feia papai aamu ite aivanaa feruri-noa-hia aore ra a te mau aivanaa, e mau aamu o te pinepine hoi i te faahiti i te mau taata e te mau tupuraa huru ê e ere hoi i te mea mau. Te tuu nei te mau kerisetiano mau i to ratou tiaturiraa i roto i te mau parau tǎpǔ papu a te Atua no te tau a muri aˈe. Te rave hau atu nei râ ratou. Te haamau nei ratou i to ratou oraraa taatoa i nia i teie mau parau tǎpǔ.

No te aha ratou e na reira ˈi ma te tiaturi papu? No te mea ua ite ratou ia au i te Parau a te Atua e ‘e ore teie tiai e faahaama mai,’ inaha ‘e ore e tia i te Atua ia haavare.’ Inaha, ‘aore roa te Atua e haavare.’ (Roma 5:5; Tito 1:2; Hebera 6:18) Mai ta Iosua, e tavini na te Atua, i parau i mutaa ihora e: “Aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou, aore roa te hoê i toe.”—Iosua 23:14.

Te faahohoˈa ra te rahiraa o te mau aamu ite aivanaa feruri-noa-hia i te mau huru manaˈo o teie faanahoraa tahito ino. Mea nafea ïa? Ua haamata te ite aivanaa feruri-noa-hia i te hoê tau parauhia tau maramarama, i to te mau taata e rave rahi patoiraa i te mana matauhia e to ratou tiaturiraa e e manuïa te taata i te faanaho i to ˈna iho oraraa no a muri aˈe. Ua faahapa ratou ma te tano hoi i te haapaoraa no teie nei ao ei tumu no te mau ati a te totaiete taata nei, tera râ, ua patoi atoa ratou i te parau mau no nia i te vai-mau-raa o te Atua e ta ˈna opuaraa. Ua inoino roa ratou i te tereraa o te mau ohipa e ua imi atura i te tahi atu mau manaˈo.

Teie râ, e otia to te mau manaˈo taata nei, noa ˈtu e mea feruri-maitai-hia. Te na ô ra to tatou Poiete e: “Mai te raˈi nei hoi e teitei rahi to ˈna i to te fenua; oia atoa to ˈu ra haerea, e teitei ïa i to outou haerea, e to ˈu ra mau manaˈo i to outou ra mau manaˈo.”—Isaia 55:9.

Te mau ohipa apî mau e iteahia mai i te pae ite aivanaa

I roto i te ao apî a te Atua, e haamâhahia te poihâ matauhia o te huitaata nei no te ite i roto i te tahi faito na roto i te maimiraa mau i te pae ite aivanaa. Aita hoi e faufaa ia feruri i te tahi mau aamu, no te mea e huti e e haapii te ohipa mau i te feruriraa na roto i te hoê ravea maitai e te parau mau.

E rave rahi o te taa i reira i te huru o te aivanaa tuiroo ra o Isaac Newton i to ˈna faaauraa ia ˈna iho i “te hoê tamaiti iti e hauti ra i te pae tahatai, . . . a hohora ˈi te moana rahi o te parau mau ma te itea-ore-hia i mua [ia ˈna].” Ma te feaa ore, i roto i te ao apî a te Atua, e aratai Oia i te mau taata haapao maitai ia itea mai i tera ohipa apî i muri aˈe i te tahi.

Oia mau, e niu-taatoa-hia ïa te maimiraa i te pae ite aivanaa i nia i te parau mau, inaha o Iehova “te Atua parau mau.” Te titau nei oia ia tatou ia haapii ma te hiˈopoa i te fenua e faaeahia ra e te taata e oia atoa te ao o te mau animala. (Salamo 31:5; Ioba 12:7-9) E riro mau â te mau tutavaraa haavare ore i te pae ite aivanaa e arataihia e te Atua parau mau ei tuhaa anaanatae mau o te faanahoraa apî a te Atua. E inaha, te haamauruururaa no te mau ohipa apî atoa e hamanihia, e e itehia mai, e te mau haamaitairaa faahiahia atoa i roto i te oraraa o te taata e to ˈna faito oraraa, e faataehia ïa, eiaha i te tahi taata, i te Poiete râ o te ao o te reva, te Atua ra o Iehova.

I roto i tera ao apî e fatata oioi maira, e faahanahana te mau taata auraro atoa i te Atua no to ˈna aupuru e ta ˈna aratairaa î i te here. E tavini ratou ia ˈna ma te oaoa rahi e e na ô atu ratou ia ˈna, ia au i tei faataahia i roto i te Apokalupo 4:11 e: “E au te hanahana ia oe, e [Iehova], e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.”

[Hohoˈa i te api 21]

Tei nia te oraraa no a muri aˈe o te taata i te fenua nei

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono