VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/4 api 19-24
  • A ara i te upaupa tia ore!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A ara i te upaupa tia ore!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaohipa-ino-raa i te upaupa
  • E tia ia ara
  • Te Rap—Upaupa orure hau
  • Te Heavy Metal—Taatiraa i te pae tino, haavîraa uˈana, e sataniraa
  • E ooti outou i ta outou i ueue
  • A vai ara noa
  • Eaha te ino o te upaupa ta ˈu e faaroo ra?
    A ara mai na! 1993
  • Nafea vau ia vaiiho i te pehe i nia i to ˈna parahiraa?
    A ara mai na! 1993
  • E faaanaanataeraa ino ore anei aore ra e haaviivii i te feruriraa?
    A ara mai na! 1993
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/4 api 19-24

A ara i te upaupa tia ore!

“E tena na, e ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.”—EPHESIA 5:15, 16.

1. No te aha e nehenehe ai e parau e ua riro te upaupa ei “ô no ǒ mai i te Atua ra”?

“UA RIRO te upaupa . . . ei ô no ǒ mai i te Atua ra.” O ta Lulu Rumsey Wiley ïa i papai i roto i ta ˈna buka Upaupa Bibilia (beretane). Mai te tau tahito mai â, ua farii te mau tane e te mau vahine mǎtaˈu i te Atua i teie manaˈo. Na roto i te upaupa, ua faaite te taata i to ˈna mau manaˈo hohonu roa ˈˈe—te oaoa, te oto, te riri, e te here. E tuhaa faufaa roa ïa to te upaupa i roto i te mau tau bibilia, e ua faahitihia oia i roto i te roaraa o teie buka moˈa.—Genese 4:21; Apokalupo 18:22.

2. Nafea te upaupa i te faaohiparaahia no te arue ia Iehova i te mau tau bibilia ra?

2 Ua naeahia te upaupa i to ˈna faito nehenehe roa ˈˈe ia hautihia oia i roto i te haamoriraa a Iehova.a Vetahi o te mau arueraa hanahana roa ˈˈe i faataehia ˈtu i te Atua ra o Iehova, ua papaihia na mua ˈˈe ia hautihia e te upaupa. “E haamaitai au i te iˈoa o te Atua i te himene,” o ta te papai salamo ra o Davida ïa i papai. (Salamo 69:30) Ua faaohipahia te upaupa i te taime moemoe ra ei apitiraa i te feruriraa ma te pure. “I te rui nei te haamanaˈo nei au i ta ˈu ra himene; te oreromoo nei tau aau e te imi hua nei tau varua,” o ta Asapha ïa i papai. (Salamo 77:6) I roto i te hiero o Iehova, ua faanahohia te upaupa i nia i te hoê faito rahi. (Paraleipomeno 1, 23:1-5; Paraleipomeno 2, 29:25, 26) I te tahi mau taime, ua faanahohia te mau nuu upaupa rarahi, mai i te avariraahia te hiero, i reira e 120 feia faaoto pu o tei faaohipahia. (Paraleipomeno 2, 5:12, 13) Aita e haapapuraa e eaha te taˈi o taua upaupa hanahana ra, teie râ ta te buka Te upaupa a te Bibilia (beretane) e faaite ra: “E ere i te mea fifi ia faataa i te huru o te upaupa o te Hiero i te mau taime faufaa ra . . . Mai te peu e e nehenehe tatou e faahohoˈa ia tatou i rotopu i taua tupuraa ra, eita e ore tatou i te roohia i te hoê manaˈo puai o te mǎtaˈu e te hanahana hau aˈe.”

Te faaohipa-ino-raa i te upaupa

3, 4. Mea nafea te ô o te upaupa i te faaohipa-hape-raahia e te nunaa o te Atua e te mau nunaa etene e haaati ra ia ˈna?

3 Aita noa râ te upaupa i faaohipahia no teie tumu teitei ra. I te mouˈa ra i Sinai, ua faaohipahia te upaupa no te faaitoito i te haamoriraa a te hoê idolo kafa auro. (Exodo 32:18) Ua taai-atoa-hia te upaupa i te tahi taime e te mau inuraa ava e tae noa ˈtu i te peu taiata. (Salamo 69:12; Isaia 23:15) Ua faahapa-atoa-hia te mau nunaa etene e haaati ra ia Iseraela i te faaohipa-ino-raa i teie ô no ǒ mai i te Atua ra. “I Phenicia e i Suria,” o ta Te Titionare a te taata tuatapapa no nia i te Bibilia (beretane) e parau ra, “fatata te upaupa atoa i au-roa-hia e te taata, te faahohoˈa ra ïa i te haamoriraa ia Ishtar, te arii vahine no te hoturaa. No reira, ua riro te mau himene au-roa-hia ei omuaraa no te mau oroa taiataraa.” E faaohipa atoa na te mau Heleni no tahito i te upaupa no te apiti i ta ratou mau “ori taatiraa tino” au-roa-hia e te taata.

4 Oia mau, e mana to te upaupa no te turai, no te faaara i te hinaaro, e no te faahema. Tau ahuru matahiti i teie nei, ua tae roa te buka a John Stainer Te upaupa a te Bibilia i te parau e: “Aita ˈtu peu aravihi o te faatupu nei i teie faahemaraa puai i nia i te huitaata nei i teie nei tau maoti râ te peu aravihi o te Upaupa.” Te tamau noa nei te upaupa i te faatupu i te hoê mana puai i teie mahana. No reira, e nehenehe te upaupa tia ore e riro ei atâtaraa mau no te mau taurearea e mǎtaˈu nei i te Atua.

E tia ia ara

5. (a) Eaha te tuhaa rahi ta te upaupa e hauti ra i roto i te oraraa o te mau taurearea e rave rahi? (b) Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te feia apî o te faaoaoa nei ia ratou?

5 Mai te peu e e taurearea outou, ua ite ïa outou e mea faufaa roa te upaupa—te mau huru upaupa pop iho â râ aore ra te rock—no te feia apî o to outou faito matahiti. Ua parauhia e ua riro te upaupa ei “tuhaa no te tino o te taurearea.” Te manaˈohia ra e i roto i ta ˈna e ono matahiti hopea i te fare haapiiraa, e faaroo te hoê taurearea faito au noa i te mau Hau amui no Marite hau atu i te maha hora upaupa rock i te mahana! Te faaite ra te reira i te ereraa i te aifaito. E ere i te mea ino ia fanaˈo i te tahi mea o ta outou e au aore ra o te faaoaoa ia outou. Papu maitai, eita o Iehova, te Poiete o te upaupa oaoa, e titau ra i te mau taurearea ia vai peapea noa e te paruparu. Inaha, te faaue ra oia i to ˈna nunaa e: “Ia rearea e ia oaoa ia Iehova, outou, e te feia parau-tia; e umere i te oaoa, outou, e te feia i tia te aau ra.” (Salamo 32:11) Te na ô ra ta ˈna Parau i te feia apî e: “A oaoa, e tena na taata apî, i to oe na apîraa, e ia rearea hoi to aau i to oe vai apîraa na.”—Koheleta 11:9.

6. (a) No te aha e tia ˈi i te mau taurearea ia ara i te upaupa o ta ratou e maiti? (b) No te aha e mea atâta aˈe te rahiraa o te upaupa no teie tau ia faaauhia i te upaupa o te mau ui na mua ˈtu?

6 Noa ˈtu râ, te vai ra te hoê tumu e tia ˈi ia outou ia ara i roto i ta outou maitiraa i te upaupa. Ua parau te aposetolo Paulo i roto i te Ephesia 5:15, 16 e: “E tena na, e ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.” E parau mai paha te tahi mau taurearea, mai teie tamahine apî e: “I to ratou apîraa ra, ua faaroo to matou metua i ta ratou upaupa. No te aha ïa eita ta matou e nehenehe e faaroo atoa i ta matou?” Te vai atoa ra paha te tahi mau huru au ore i roto i te upaupa e faaroohia na e to outou mau metua i to outou ra matahiti. Ia hiˈopoa-maite-hia, e rave rahi mau himene au-roa-hia e te taata o te faahiti nei i te mau parau rii haavarevare o te huna nei i te mau titauraa taiata. Teie râ, te mea o tei faahiti-huna-hia na mua ˈˈe, te faataa-papu-roa-hia nei i teie mahana. Te faataa ra te hoê taata papai e: “Te roohia nei te mau tamarii i te mau poroi tei faataa-papu-hia i nia i te hoê faito tei ore i itehia aˈenei i roto i to tatou nei ihotumu.”

Te Rap—Upaupa orure hau

7, 8. (a) Eaha te upaupa rap, e eaha te tumu oia e au-roa-hia ˈi? (b) Eaha te nehenehe e haapapu e te pee ra te hoê taata i te huru oraraa rap?

7 A rave na, ei hiˈoraa, i te uˈana rahi o te upaupa rap. Ia au i te vea Time, ua riro roa te rap ei “orureraa hau ite-papu-hia na te ao nei i te pae no te tairiraa o te pehe e mea au-roa-hia teie upaupa i Beresilia, Europa, Tapone, Rusia, e i te mau Hau amui no Marite. Mea pinepine aita roa e taˈi navenave, e paraparau-noa-hia te mau parau o te himene, eita râ e himenehia, ma te apitihia e te hoê tairiraa puai. O taua tairiraa ieie ra, o tei riro ei tumu matamua e hoo-rahi-hia ˈi te upaupa rap. “Ia faaroo anaˈe au i te upaupa rap,” o ta te hoê taurearea vahine Tapone ïa e parau ra, “e horuhoru-roa-hia vau, e ia ori anaˈe au, aita hoê aˈe mea e tapea ra ia ˈu.”

8 Te mau parau rap—mea pinepine o te hoê ïa anoiraa o te mau parau faufau haama ore e te huru paraparauraa na roto i te mau aroâ—te reira atoa ïa te tahi atu tumu e au-roa-hia ˈi te rap. Taa ê atu i te mau parau o te mau himene rock matauhia, e rave rahi hoi o te faahiti nei i te parau no te here i rotopu i te mau taurearea, e poroi hohonu aˈe to te mau parau a te upaupa rap. Te tiaoro nei vetahi mau pehe rap no te patoi i te parau-tia ore, te hiˈo-ino-raa i te feia iri ê, e te haerea hamani ino a te mau mutoi. I te tahi râ mau taime, te faahitihia ra te mau tuhaa himene na nia-iho-hia na roto i te mau parau faufau roa ˈˈe, e te hairiiri roa ˈˈe. E au atoa ra e ua riro te rap ei patoiraa i te mau peu matauhia i te pae no te mau ahu, te huru faanehenehe, e te morare i te pae no te taatiraa o te tino. Eita ïa e maerehia i te mea e ua riro te rap ei huru oraraa taa ê. E ite-papu-hia to ˈna mau taata na nia i ta ratou mau aparaa rima uˈana, te huru paraparauraa matauhia na roto i te mau aroâ, e to ratou ahu—piripou patiti rarahi roa, tiaa taaro teitei taamu-ore-hia te taura, te mau fǐfǐ piru, te mau taupoo a te feia hauti baseball, e te mau titia mata ereere.

9, 10. (a) Eaha te mau tumu te tia i te mau taurearea ia ara no te faataa mai te peu e “mea au” anei te upaupa rap e to ˈna huru oraraa “i te Fatu ra”? (b) Eaha ta vetahi mau taurearea kerisetiano i ore i ara?

9 I roto i te Ephesia 5:10, te faauehia ra te mau kerisetiano “ia itea ia [ratou] te mea au i te Fatu ra.” Ia hiˈohia te roo tei noaahia e te rap, te manaˈo ra anei outou e “e mea au i te Fatu ra” ia faaô atu outou i roto i teie ohipa? E hinaaro anei te hoê taurearea kerisetiano ia anoihia oia i roto i te hoê huru oraraa o te ore roa e fariihia nei e tae noa ˈtu e te feia e rave rahi o teie nei ao? A tapao na e mea nafea ta te hoê taata hiˈopoa faataaraa i te hoê hautiraa upaupa rap: “Ua tataˈu te feia himene rap ta vai tei hau aˈe i te hairiiri o te mau parau faufau e te faataa-papu-hia i te pae taatiraa o te tino. . . . Ua hauti roa mai te feia ori tane e te vahine i te mau taatiraa i te pae tino i nia i te tahua.” No nia iho â râ i te hoê ohipa faahitihia e te vea, ua parau te hoê o te feia faanaho i teie hautiraa upaupa e: “Fatata te mau parau atoa o ta ratou i faahiti, e mea (faufau) anaˈe ïa.”

10 Noa ˈtu râ, ua faarirohia te upaupa i hautihia i taua po ra mai te hoê faito au noa o te rap. Ua parau te taata faatere i te fare hautiraa upaupa e: “Te upaupa o ta outou e faaroo ra, e rap faito au noa ïa—hoê â huru e ta te mau taurearea e hoo nei i roto i te mau fare hooraa pehe.” Auê te peapea e ia ite e i rotopu i na hau atu i te 4 000 tiahapa taurearea o tei haere i taua hautiraa upaupa ra, te vai atoa ra vetahi mau Ite no Iehova! Aita vetahi i ara i te mea e o Satani “te arii mana o te reva nei.” Te faatere nei oia i “te varua [te huru feruriraa] e ohipa puai nei i teie nei i roto i te feia faaroo ore ra.” (Ephesia 2:2) I to vai pae ta outou e turu mai te peu e e faaô atu outou i roto i te upaupa rap aore ra te mau peu a te rap? Parau mau, mea iti aˈe paha te ino o te tahi mau himene rap. Teie râ, mea tano anei ia faatupu i te anaanatae rahi no te mau huru upaupa o te ofati nei i te mau ture kerisetiano?

Te Heavy Metal—Taatiraa i te pae tino, haavîraa uˈana, e sataniraa

11, 12. Eaha te upaupa heavy metal, e eaha te mau tuhaa atâta tei riro ei tapao no teie upaupa?

11 Te tahi atu huru upaupa au-roa-hia, o te heavy metal ïa. Ua hau atu te heavy metal i te hard rock faataˈi-puai-roa-hia. Te parau ra te hoê tumu parau i roto i te hoê vea i te pae rapaauraa (The Journal of the American Medical Association) e: “I roto i te upaupa heavy metal . . . te vai ra te hoê tairiraa haruru o te pehe e ua î roa oia i te mau parau o te faahanahana nei i te hiˈo-ino-raa, te hamani ino, te peu hairiiri i te pae taatiraa, e i te tahi mau taime te peu sataniraa.” Inaha, ia hiˈo-noa-hia te mau iˈoa o te tahi mau pǔpǔ hauti tuiroo roa ˈˈe, e itehia te faufau o teie huru upaupa. Te vai ra i roto te mau parau ra “raau taero,” “mauhaa tamaˈi,” e “pohe.” Teie râ, mea mǎrû roa ïa te heavy metal i pihai iho i te upaupa thrash metal—vetahi mau upaupa hoê â amaa no roto mai i te heavy metal. Te faaohipa nei te iˈoa o teie mau pǔpǔ i te mau parau ra “amu taata” e “pohe.” Aita paha vetahi mau taurearea i roto e rave rahi mau fenua e taa ra i te faufau o teie mau iˈoa no te mea ua papaihia na roto i te reo Beretane aore ra te tahi atu reo ê.

12 E rave rahi taime, ua taaihia te upaupa heavy metal e te mau huru tupuraa i reira te mau taurearea i te haapoheraa ia ratou, te roohia i te hepohepo, e te raveraa i te raau taero. No ta ˈna tuhaa i roto i te haerea haavî uˈana, ua tae roa te hoê taata toroa radio i te pii i te reira “te upaupa o te haapohe i to outou mau metua.” O te taairaa iho â râ e te sataniraa o te haapeapea nei i te rahiraa o te mau metua—e te mau mutoi. Te faaite ra te hoê mutoi maimi e ua faaôhia vetahi mau taurearea o te hauti nei i te haamoriraa a satani, i roto i teie peu tahutahu na roto i teie huru upaupa. “Aita ratou i ite e te faaô ra ratou i roto i te aha,” o ta ˈna ïa i faaoti.

13. Eaha te atâtaraa ia faaô atu i roto i te upaupa heavy metal?

13 Eiaha râ te mau taurearea kerisetiano ia ‘vare i te mau ravea a Satani.’ (Korinetia 2, 2:11) Inaha, “ta tatou e to nei o . . . te mau varua iino [ïa] i te reva nei.” (Ephesia 6:12) Auê te maamaa e, ahiri e, na roto i te upaupa o ta tatou e maiti, e farii tatou i te mau demoni i roto i to tatou oraraa! (Korinetia 1, 10:20, 21) Teie râ, e rave rahi mau taurearea kerisetiano mea au roa na ratou teie upaupa. Ua tae roa vetahi i te tapuni no te faaroo i te upaupa e auhia e ratou. Te farii nei te hoê tamahine e: “E faaroo na vau i te heavy metal, i te tahi mau taime fatata te po taatoa. E hoo mai au i te mau vea a [te feia mea au na ratou] te heavy metal e e tapuni au i teie mau vea i roto i te mau afata tiaa ia ore ta ˈu mau metua ia ite. Ua haavare au i to ˈu mau metua. Ua ite au e aita o Iehova i mauruuru ia ˈu.” Ua titiaifaro to ˈna manaˈo na roto i te hoê tumu parau a te vea A ara mai na! Ehia rahiraa mau taurearea o te topa noa nei â i roto i te marei o teie huru upaupa?

E ooti outou i ta outou i ueue

14, 15. No te aha tatou e papu ai e ia faaroo anaˈe tatou i te upaupa tia ore, e faaohipa te reira i te hoê mana ino? A faataa mai na.

14 Eiaha e faaiti i te atâtaraa o teie mau upaupa. Parau mau, eita paha outou e opua ra e taparahi i te hoê taata aore ra e rave i te mau taatiraa tia ore i te pae tino no te mea noa e e faaroo outou i te hoê himene. Noa ˈtu râ, te na ô ra te Galatia 6:8 e: “O te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra.” Ia faaroo outou i te upaupa no teie nei ao, te huru animala, e te demoni atoa, e faaohipa ïa te reira i te tahi mana ino i nia ia outou. (A faaau e te Iakobo 3:15.) Te faahitihia ra te parau a te orometua haapii upaupa ra o Joseph Stuessy: “E ohipa te mau huru upaupa atoa i nia i to outou huru, to outou mau manaˈo putapû, to outou mau haerea e ta outou ohipa e rave i muri iho . . . Te taata e parau noa ˈtu e, ‘E nehenehe ta ˈu e faaroo i te heavy metal, eita râ te reira e hauti i nia ia ˈu,’ te hape ra ïa oia. Te ohipa nei te reira i nia i te mau taata taa ê, ia au i te mau faito taa ê e te mau ravea taa ê.”

15 Te farii nei te hoê taurearea kerisetiano e: “Ua faaô atu vau i roto i te thrash metal i roto i te hoê faito ino roa, e ua taui roa to ˈu huru taatoa.” Aita i maoro, ua farerei atura oia i te fifi e te mau demoni. “Ua faarue atura vau i ta ˈu mau ripene upaupa atoa e aita ˈtura te mau demoni i hauti faahou mai ia ˈu.” Te farii atoa ra te tahi atu taurearea e: “Te faahiti ra te upaupa o ta ˈu i matau i te faaroo i te parau no te tahutahu, te raau taero, aore ra te taatiraa o te tino. E rave rahi mau taurearea e parau nei e eita te reira e ohipa i nia ia ratou, e ohipa mau râ. Tei rapaeau roa vau i te parau mau.” Te ani ra te hoê maseli e: “E tia anei te taata ia oomo i te auahi i roto i tana ouma, e ore anei e ama to ˈna ahu?”—Maseli 6:27.

A vai ara noa

16. Eaha te nehenehe e parau no nia i te feia papai e te feia hauti i te rahiraa o te upaupa i teie mahana?

16 Ua papai o Paulo i te mau kerisetiano no Ephesia tahito e: “E teie nei, teie ta ˈu parau, ta te Fatu ta ˈu e faaite hua ˈtu nei, Atire roa outou i te haere i ta te tahi pae Etene haerea, i te haapaoraa i te parau maamaa a to ratou aau, ma te manaˈo haapourihia, e te taa ê hoi i te ora a te Atua i te ite ore i roto ia ratou, e no te etaeta o to ratou aau.” (Ephesia 4:17, 18) Eita anei teie mau parau e tano no te feia papai e te feia hauti i te upaupa no teie nei tau? Hau atu i te tahi atu tau, te faahohoˈa nei te mau huru upaupa atoa i te mana o “te atua o teie nei ao,” oia hoi te Diabolo ra o Satani.—Korinetia 2, 4:4.

17. Nafea te mau taurearea ia faito, aore ra ia tamata, i te upaupa?

17 No nia i te mau ‘mahana hopea,’ ua tohu te Bibilia e: “E te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu.” (Timoteo 2, 3:1, 13) Hau atu i te tahi atu tau, e tia ia outou ia ara maitai i te upaupa o ta outou e maiti nei. Mea pinepine, e taa ia tatou e e tia ia haapae i te hoê pehe na nia noa i to ˈna iˈoa au ore. Te ani ra hoi o Ioba 12:11 e: “E ere anei na te tariˈa nei e faaroo i te huru o te parau, mai te vaha atoa nei e tamata i te huru o ta ˈna maa?” Hoê â huru, e nehenehe outou e tamata i te upaupa na roto i te faarooraa i te tahi maa vahi iti no te faito i te huru o te upaupa. Eaha te mau manaˈo ta te pehepehe e faatupu ra i roto ia outou? Te faatupu ra anei oia i te tahi haerea maamaa, e te haapao ore—te huru o te mau peu faaanaanataeraa mâha ore? (Galatia 5:19-21) Eaha ïa no te mau parau? Te faahitihia ra anei te mau taatiraa tia ore i te pae tino, te raveraa i te raau taero, aore ra te tahi atu mau mea iino “e mea haama hoi ia parau noa ˈtu”? (Ephesia 5:12) Te faaite ra te Bibilia e eiaha roa ˈtu teie mau mea ia “faahitihia” i rotopu i te nunaa o te Atua, eiaha atoa ïa ia tuuhia i nia i te taˈi o te upaupa e ia faahitihia na nia iho noa. (Ephesia 5:3) Eaha ïa no nia i te hohoˈa rapaeau o te puohu o te pehe? Te vai ra anei te mau tapao tahutahu aore ra te mau hohoˈa o te faatupu i te mau hiaai i te pae taatiraa?

18. (a) Eaha te mau tauiraa te tia i te mau taurearea ia rave no nia i te upaupa? (b) Nafea te mau taurearea e nehenehe ai e au i te mau upaupa maitatai aˈe?

18 Peneiaˈe e tia ia outou ia taui i te huru upaupa o ta outou e maiti nei. Mai te peu e e pehe ta outou, e ripene, e pehe compact, o te faahiti nei i te mau tumu parau taiata e te demoni, e tia ia outou ia faarue oioi noa i te reira. (A faaau e te Ohipa 19:19.) E ere te auraa e eita ta outou e nehenehe faahou e faaroo i te upaupa; e ere te mau upaupa atoa i te mea atâta. Ua haapii vetahi mau taurearea ia faaaano atu â i te upaupa o ta ratou e maiti nei e mea au roa na ratou i teie nei i te upaupa classique, te folk, te jazz, e te tahi atu mau huru upaupa. Ua tauturu te mau ripene o te Pehe o te Basileia i te mau taurearea e rave rahi ia au atoa i te upaupa maitai roa e hautihia e te mau pǔpǔ faataˈi upaupa rahi.

19. No te aha e mea faufaa ia vaiiho i te upaupa i nia i to ˈna parahiraa?

19 Ua riro te upaupa ei ô no ǒ mai i te Atua ra. No te mau taata e rave rahi râ, ua riro oia ei tapitapiraa tano ore. Ua riro ratou mai te mau ati Iseraela no tahito ra o tei oaoa i te hautiraa i “te kinura, e te tophe, e te vivo . . . area te ohipa a Iehova, aore ïa i haapaohia.” (Isaia 5:12) A haamau ei tapao na outou ia vaiiho i te upaupa i nia i to ˈna parahiraa e ia faariro i te ohipa a Iehova ei tapitapiraa matamua no outou. A maiti maitai e a ara i te upaupa o ta outou e maiti nei. E nehenehe ïa ta outou e faaohipa—eiaha râ e faaohipa hape—i teie ô no ǒ mai i te Atua ra.

[Nota i raro i te api]

a E nunaa aravihi rahi o Iseraela i te pae no te upaupa. Te faaite ra te hoê hohoˈa tarai no Asura e ua titau te Arii ra o Senakeriba i te feia faataˈi upaupa no Iseraela ei tute no ǒ mai i te Arii ra o Hezekia. Te tapao ra te Titionare a Grove no nia i te upaupa e te feia faataˈi upaupa (beretane) e: “E ere te titauraa i te feia faataˈi upaupa ei tute . . . i te peu matauhia.”

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ No te aha e nehenehe ai e parau e ua riro te upaupa ei ô no ǒ mai i te Atua ra?

◻ Mea nafea te upaupa i te faaohipa-hape-raahia i te mau tau tahito?

◻ Eaha te atâtaraa o te rap e te heavy metal no te mau taurearea kerisetiano?

◻ Nafea te mau taurearea kerisetiano ia ara maitai i roto i ta ratou maitiraa i te upaupa?

[Hohoˈa i te api 23]

I te mau tau bibilia, mea pinepine te upaupa i te faaohipahia ei ravea no te arue ia Iehova

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono