VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/2 api 24-27
  • Paruruhia maoti te faaroo i te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Paruruhia maoti te faaroo i te Atua
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua tamatahia to ˈu faaroo i to apîraa ra
  • Te oraraa i Stutthof
  • Ua tamatahia to ˈu faaroo i te otia roa
  • Te haamaitai-tamau-raa i te faaroo
  • Aita ˈtu e mea maitai aˈe i te Parau mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • I te atea ê to ˈu fenua, ua tǎpǔ vau e tavini i te Atua
    A ara mai na! 1992
  • Ua haapii au i te turui i nia ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
A ara mai na! 1994
g94 8/2 api 24-27

Paruruhia maoti te faaroo i te Atua

I TE avaˈe me 1945, no hope noa ˈtura te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei i Europa. Ua tae vau i te fare i Chojnice i Polonia, e piti noa mahana na mua ˈˈe. E piti avaˈe tei titauhia no teie tere, i te mea e ua haere avae noa vau, e na nia i teie eˈa ua tapea pinepine vau no te farerei i te taata. Ua faaea vau e piti matahiti i te aua hamani-ino-raa no Stutthof, i pihai iho ia Danzig (i teie nei o Gdansk).

Te parahi ra to ˈu metua vahine, ta ˈu e piti tuahine e o vau iho nei i roto i te piha farereiraa ma te oaoa i te hoê farereiraa. Te patotohia ra i te uputa fare, e ua parau o Elaine, to ˈu tuahine paari aˈe eiaha e inoino e haere o ˈna e hiˈo. Aita matou i haapao aˈe a faaroo ai matou ia ˈna i te auêraa. Ua tia taue vau mai to ˈu parahiraa ma te horo i te uputa. Te tia maira o Wilhelm Scheider e o Alfons Licznerski, e piti nau hoa kerisetiano o ta ˈu i manaˈo e e pohe mau raua i to ˈu ite-hopea-raa ia raua.

I muri aˈe i to ˈu tia-noa-raa maa taime ma te hamama te vaha i te tiaturi ore, ua ani mai te taeae ra o Scheider e e titau manihini anei au ia raua ia haere mai i roto. I te toea o te mahana e tae noa ˈtu i te po, ua tauaparau matou ma te faahaamanaˈo e mea nafea te Atua ra o Iehova i te parururaa ia matou i roto i te vahi tapearaa. Na mua ˈˈe râ vau e faaite ai i te tahi o te mau mea ta matou i ite, e faataa ˈtu vau ia outou e mea nafea vau i tae ai i roto i te aua hamani-ino-raa.

Ua tamatahia to ˈu faaroo i to apîraa ra

Ua riro to ˈu nau metua ei Feia haapii Bibilia (mai tei piihia na te mau Ite no Iehova) mai te taime mai â a fanauhia ˈi au i te matahiti 1923. E ere i te mea ohie no te mau Ite te mau matahiti hou te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei. Te haapiihia ra te haapaoraa katolika i te fare haapiiraa, e e rave-ino-hia te mau Ite. E haapeapea-noa-hia vau e te tahi mau tamarii, e i te mau taime atoa e rave te orometua haapii i te pae a te mau tamarii no te patoi mai ia ˈu. E mea fifi atoa te ohipa pororaa. I te hoê mahana, te poro ra matou i pihai iho i te oire o Kamien, ua haaati fatata hoê hanere feia no te oire e fatata 20 mau Ite. Ua tae mai te mau mutoi Polonia i te taime tano roa no te paruru ia matou i te nahoa taata faahuehue.

Ua uˈana te hamani-ino-raa i te tomoraa mai to Helemani i Polonia i te avaˈe setepa 1939. I te pae hopea, i te matahiti 1943, ua tapeahia vau e te Gestapo no te mea aita vau e farii e faaô ia ˈu i roto i te nuu helemani. I to ˈu tapearaahia, ua uiui mai te Gestapo ia ˈu, ma te tamata e faahepo ia ˈu ia horoa vau i te mau iˈoa o te tahi atu mau Ite no teie vahi. I to ˈu patoiraa ˈtu, ua parau mai te mutoi Gestapo ia ˈu e e pohe mau vau i roto i te hoê aua hamani-ino-raa.

Na mua ˈˈe, ua hopoihia vau i te fare auri no Chojnice, i reira e piti na tane tiai i tairi ia ˈu i te hoê tâpû uaua, ma te tamata e faahepo ia ˈu ia ofati i ta ˈu faaotiraa e turu ia Iehova ma te haavare ore. Ua tairi-noa-hia vau e 15 aore ra e 20 minuti te maoro, e i reira ua tamau noa ïa vau i te pure hua. I te pae hopea o te tairiraa, ua autâ te hoê tiai e e rohirohi o ˈna na mua ˈˈe ia ˈu.

Ma te maere mau mai te itehia ra, i muri i te mau tairi matamua, aita vau i mauiui faahou. E au ra e e faaroo noa vau i te reira, mai te tairi pahu i te atea ê. Ua paruru mau o Iehova ia ˈu e ua pahono mai i ta ˈu mau pure. Ua parare te parau apî o te tairi na roto i te fare auri, e ua haamata te tahi pae i te pii ia ˈu “te taata a te Atua.” I muri iti aˈe, ua hopoihia vau i te pu a te Gestapo i Danzig. Hoê avaˈe i muri aˈe, ua hopoihia vau i te aua hamani-ino-raa i Stutthof.

Te oraraa i Stutthof

I to matou taeraa ˈtu ua faauehia matou e tia te tahi i muri i te tahi i mua i te mau fare iri. Ua tohu te hoê kapo (e mau auri hiˈopoa i te tahi atu mau auri) i te mau haapupuraa auahi rarahi tootoru o te umu tutuiraa tino pohe e ua parauhia matou e e toru mahana toe e tei nia matou i te raˈi e to matou Atua. Ua ite au e ua hopoihia te taeae ra o Bruski, no ta matou amuiraa no Chojnice, i Stutthof, no reira ua maimi vau ia ˈna. Ua faaite mai râ te hoê hoa mau auri e ua pohe oia hoê avaˈe i teie nei. No te rahi o to ˈu mauiui, ua topa vau i raro i te repo. Ua manaˈo vau e ahiri te taeae o Bruski, e kerisetiano puai i te pae tino e te pae varua, i pohe, e pohe atoa ïa vau.

Ua tauturu te tahi mau auri ia ˈu no te faahoˈi ia ˈu i te fare iri, e i reira vau i te farerei-matamua-raa i te taeae Scheider. I muri aˈe to ˈu iteraa e na mua ˈˈe te tamaˈi, o ˈna te tiaau o te amaa no Polonia. Ua paraparau maoro mai oia ia ˈu, ma te faataa e ahiri e erehia vau i te faaroo ia Iehova, e pohe mau vau! Ua manaˈo vau e na Iehova i tono mai ia ˈna no te faaitoito ia ˈu. Auê ïa te parau mau o te maseli e na ô ra e: ‘I fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra’!—Maseli 17:17.

Ua paruparuhia to ˈu faaroo i reira e ua huti te taeae Scheider i to ˈu ara-maite-raa i nia i te Hebera 12:1. Te na ôhia ra i te mau kerisetiano ia ara i te hara o te faatopa ohie ia ratou, oia hoi, te ereraa i te faaroo. Ua tauturu oia ia ˈu ia haamanaˈo i te feia haapao maitai i faahitihia i roto i te Hebera pene 11 e ia faaau i to ˈu faaroo i to ratou. Ua faaea vau i pihai iho i te taeae Scheider mai reira mai â, e noa ˈtu e 20 matahiti paari aˈe oia ia ˈu, ua riro mâua ei hoa rahi.

I te hoê taime, ua parau mai te hoê taata pautuutu e ahu ra i te poro toru matie (tapao e e taparahi taata oia) ia tia vau i nia i te airaamaa e ia poro vau i te feia mau auri no nia ia Iehova. I to ˈu haamataraa iho â, ua faaooo mai te tahi feia mau auri ia ˈu. Ua haere râ teie taata pautuutu e haamamû ia ratou—e mǎtaˈu te taatoaraa ia ˈna. Ia putuputu anaˈe matou no te tamaa i te avatea e i te po i te toea o te hebedoma, e ani teie taata pautuutu ia tia vau i nia i te airaamaa no te poro.

I te hebedoma i muri iho, ua tuuhia te tahi o te feia mau auri, e o vau atoa hoi, i roto i te tahi atu fare iri. Ua haafatata mai te tahi atu mau auri e poro toru matie no te ani mai ia ˈu e no te aha ta ˈu Atua i tuu ai ia ˈu i roto i teie “vahi ino mau.” Ua pahono vau e no te pororaa ˈtu ïa i te feia mau auri e e tamataraa atoa te reira i to ˈu faaroo. A faaea ˈi vau i rotopu i teie feia mau auri, ua faatiahia vau e tia i mua ia ratou no te poro i te mau po atoa e piti hebedoma te maoro.

I te hoê mahana ua parau te hoê kapo i te hoê hoa mau auri e tairi ia ˈu. Aita oia i farii, e peneiaˈe o ˈna te tairihia. I to ˈu aniraa ia ˈna e no te aha aita oia i tairi ia ˈu, ua parau oia e ua opua o ˈna e haapohe ia ˈna, ua faaroo mai râ o ˈna i te hoê o ta ˈu mau oreroraa parau e na te reira i tauturu ia ˈna ia taui i to ˈna feruriraa. Te manaˈo ra o ˈna e ua faaora vau ia ˈna e eita o ˈna e nehenehe e tairi i te hoê taata mai tera te huru.

Ua tamatahia to ˈu faaroo i te otia roa

I te tau toetoe o te matahiti 1944, ua haafatata te mau Rutia ia Stutthof. Ua faaoti te mau tia helemani o te aua e afai ê i te feia mau auri hou te mau Rutia e tae mai. Ua haamata te mau Helemani e faahaere e 1 900 mau auri i Stupsk, fatata e 280 kilometera te atea. I te afaraa o te tere, e 800 anaˈe iho o matou tei toe mai. I te roaraa o te tere ua faaroo matou e rave rahi pupuhiraa, e au ra e ua pupuhihia te toea e aore ra ua tamata ratou i te horo.

I te haamataraa o te tere, ua horoahia e 450 tarama faraoa e e 220 tarama margarine i te taata taitahi. E rave rahi tei amu pauroa te maa i horoahia mai. Ua tarani râ vau i ta ˈu, tei maraa ia ˈu, ma te ite e peneiaˈe e piti hebedoma te roa o teie tere. Hoê ahuru noa mau Ite i rotopu i te feia mau auri, e ua faaea te taeae Scheider e o vau te tahi i pihai iho i te tahi.

I te piti o te mahana o te tere, ua maˈihia te taeae Scheider. Mai reira mai na ˈu i amo ia ˈna, no te mea e ahiri mâua e faaea, e pupuhihia mâua. Ua parau mai te taeae Scheider e ua faaroo Iehova i ta ˈna mau pure i te mea te tauturu ra vau ia ˈna. I te pae o te mahana, no te rohirohi rahi e te poia ua manaˈo vau eita ta ˈu e tuu faahou i te hoê avae i mua, ma te amoraa i te taeae Scheider o vau anaˈe iho. E te paruparu noa ˈtura o ˈna no te ereraa i te maa.

I te avatea, ua parau mai te taeae Scheider e e hinaaro o ˈna e omaha, no reira ua amo vau ia ˈna i pihai iho i te hoê tumu raau. Te moemoe ra vau no te haapapu e aita te mau tiai Helemani i ite mai ia mâua. I muri aˈe i te hoê minuti, ua huri mai te taeae Scheider e te hoê tâpû faraoa i roto i to ˈna rima. “Ihea roa te noaaraa mai ia oe i te reira?” ta ˈu i ani. “Te tarere ra oia i nia i te tumu raau e aore ra te tahi mea mai te reira te huru?”

Ua parau oia e i to ˈu huriraa i te tua, ua haafatata mai te hoê taata ia ˈna e ua horoa mai i te faraoa. E ohipa faahiahia mau te reira na ˈu, no te mea aita roa ˈtu vau i ite i te hoê noa ˈˈe taata. I taua taime ra no te poia rahi, aita mâua i ani e mea nafea ra. E nehenehe râ vau e parau e te aniraa ta Iesu i haapii ia matou ia ani i te pane no te mahana taitahi i muri aˈe i te reira e auraa faufaa rahi ïa no ˈu. (Mataio 6:11) Eita mâua e ora mai te tahi atu â mahana ahiri e aita taua faraoa ra. Ua manaˈo atoa vau i te parau a te taata papai salamo e: “Aitâ râ vau i ite i te feia parau-tia i te faarueraahia, e to ˈna ra huaai i te aniraa i te maa.”—Salamo 37:25.

I muri aˈe fatata hoê hebedoma, fatata i te afaraa o te tere no te tapae i Stupsk, ua tapea matou i te aua o te ui apî a Hitler. I reira e farerei ai matou i te feia mau auri o te tahi atu mau aua. Ua roohia te taeae Licznerski i te fiva aau e ua tuuhia o ˈna i roto i te hoê fare iri taa ê e te tahi atu mau auri o tei maˈihia. I te mau po atoa e faarue huna vau i te fare iri no te haere e hiˈo i te taeae Licznerski. Ahiri e ua itehia vau, e pupuhihia vau, e mea faufaa râ na ˈu ia na reira ia topa to ˈna fiva. E faarari vau i te hoê tâpû ahu ma te parahi i pihai iho ia ˈna e ma te tuu i nia i to ˈna rae. E e hoˈi huna vau i ta ˈu fare iri. Ua roo-atoa-hia te taeae Scheider i te fiva aau e ua tuuhia o ˈna i roto i te fare iri e te taeae Licznerski.

Ua parauhia matou e te opua ra te mau Helemani e afai ia matou i te Miti Balatika, e tuu ia matou i nia i te hoê pahi no te tere atu i Danemaka. Te piri noa maira te mau Rutia. E i te mea e te mǎtaˈu rahi ra te mau Helemani e ua haamata ratou i te faarue, opua ihora te feia mau auri e horo ê. Ua faaue te mau Helemani ia ˈu e reva, e i te mea e eita te taeae Scheider e te taeae Licznerski e nehenehe e ratere no te ino rahi o te maˈi e eita vau e nehenehe e amo ia raua, aita ˈtura vau i ite e nafea ra. No reira reva ˈtura vau, ma te pure e na Iehova e haapao i to ˈu nei mau hoa here.

Hoê hora i muri aˈe i to ˈu revaraa, ua tomo mai te mau Rutia i roto i te aua. Ua itehia te taeae Scheider e te taeae Licznerski e te hoê faehau e ua faaue ihora oia i te hoê vahine faaipoipo helemani e faaea ra i roto i te hoê fare faaapu tapiri e faaamu ia raua i te tihopu moa i te mau mahana atoa e ia ora mai raua. Ua parau te vahine i te faehau e ua rave te mau Helemani i te taatoaraa o ta ˈna mau moa. Ua parau oia ia ˈna e ahiri eita o ˈna e faaamu i teie na taata toopiti, e haapohe o ˈna ia ˈna. Aita e faufaa ia parau, ua ite-oioi-hia e a ˈna i te mau moa, e ua ora mai ta ˈu mau taeae here.

Te haamaitai-tamau-raa i te faaroo

I roto i te piha farereiraa a to ˈu metua vahine, ua tauaparau matou no nia i te reira e te tahi atu mau tupuraa e tae noa ˈtu i te aahiata. Ua faaea te mau taeae maa mahana e i muri iho ua hoˈi i to ratou iho fare. Ua faaohipahia te taeae Scheider e Iehova ma te mana mau no te faanaho-faahou-raa i te ohipa pororaa i Polonia, ma te haamata faahou e rave rahi o ta ˈna mau hopoia matamua. Teie nei râ, no te mea ua haru te mau Communistes i te faatereraa, e mea fifi roa ïa te ohipa pororaa.

I tera e tera taime ua tapeahia te mau Ite no te mea te poro ra ratou i te Basileia o te Atua. E mea pinepine to rotopu atoa ïa vau ia ratou e e uiuihia vau e te feia iho tei faatiamâ ia ˈu i te mau Nazi. I reira taa ˈtura matou e no te aha te huimana i ite maitai i ta matou mau ohipa. Ua tuu huna te mau Communistes i te feia hiˈo i roto i te faanahoraa no te hiˈo e no te faaite i ta matou e rave ra. Ua manuïa mau te faa-ô-huna-raa e i te hoê po o te matahiti 1950, e mau tausani mau Ite tei tapeahia.

Ua opua ihora ta ˈu vahine o Helena e ta mâua utuafare o te rahi maira e reva i Te mau Hau amui no Marite. Ua tapae matou i te matahiti 1966. I to matou haereraa i Brooklyn, New York no te mataitai, ua nehenehe ia ˈu ia horoa i te feia amo hopoia i te pu o te mau Ite no Iehova i te mau haamaramaramaraa tei tauturu ia ratou ia ite o vai ma te feia tei faa-ô-huna-hia e te mau Communistes i roto i te faanahonahoraa.—A faaau i te Ohipa 20:29.

E 70 matahiti to ˈu i teie nei e te ora ra vau i roto i te Hau o Colorado, i reira vau i te taviniraa ei matahiapo i roto i te amuiraa o taua vahi ra. I te maˈiraahia vau, eita ïa vau e nehenehe e rave faahou i te mau mea o ta ˈu i rave na. Mea au noa râ na ˈu i te paraparau i te taata no nia i te Basileia o te Atua. Ia rave anaˈe vau i te ohipa i roto i te taviniraa e te feia apî, e haafaufaa vau i te reira no te tauturu ia ratou ia taa noa ˈtu eaha te huru o te fifi tei farereihia tei pihai iho noa Iehova no te horoaraa mai i to ˈna puai no te feia o te tiaturi taatoa ra ia ˈna.

Ia feruri anaˈe vau i to ˈu oraraa, ua mauruuru vau i te mea e ua faaora Iehova ia ˈu e to ˈu mau hoa i teie mau tupuraa atâta. Ua haapaari teie mau tupuraa i to ˈu faaroo no nia i to ˈna paruru ma te aupuru maitai. Aita e feaaraa i roto i to ˈu feruriraa e ua fatata teie amuiraa o te mau mea i te hope i roto i te “ati rahi” o te peepee maira e te vai ra i mua i te feia o tei ora mai te ohipa rahi no te faaapî i te fenua ia riro mai ei paradaiso.—Apokalupo 7:14; 21:3, 4; Ioane 3:16; Petero 2, 3:13.

Te tiai ra vau no te apiti atu i roto i teie faaapîraa rahi o te fenua ei paradaiso, e e na reira atoa oe ia rave oe i te hinaaro o Iehova ma to aravihi atoa e ma te tiaturi i ta ˈna parau tǎpǔ e e paruru oia i te feia o te tuu i to ratou faaroo i nia ia ˈna.—Faatiahia e Feliks Borys.

[Hohoˈa i te api 24]

Hoê matahiti i muri aˈe i te matararaa mai i te aua hamani-ino-raa

[Hohoˈa i te api 27]

O vau e ta ˈu vahine o Helena

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono