E tohora anei? E ouˈa anei? E ere, e afa tohora e afa ouˈa!
Na te papai vea a A ara mai na! i Vaihi
TE FANAURAA o te hoê animala oviri tei haruhia e tupuraa oaoa rahi i te mau taime atoa. Ua riro râ te 15 no me 1985, ei mahana taa ê roa i Sea Life Park i Vaihi.
Te ufa o tei hapû e ouˈa utu roroa ïa no te moana Atalanitika ta te taata vaihi e pii ra e Punahele (parauhia Poo-nah-hayʹ-lay) oia hoi “Hoa here.” E mea poria roa o Punahele i te pae hopea o to ˈna hapûraa. No reira, ua taa aˈena i te feia haapao i te aua e e ohipa matau-ore-hia te tupu ra. Ua papu to ratou manaˈo a fanau ai o Punahele i ta ˈna fanauˈa. Ua piihia o ˈna e Kekaimalu (parauhia Kay-kai-mahʹloo). E mea arehurehu aˈe o Kekaimalu i te hoê ouˈa e hau atu e mea poto roa to ˈna ihu ma te tano ore i to ˈna huru.
E hamama ˈtura o Kekaimalu i to ˈna vaha.
E 88 hoi niho to te hoê ouˈa utu roroa no te moana Atalanitika. E 66 niho râ tei itehia ia ata anaˈe o Kekaimalu—e te aano roa hoi. Eaha te ohipa i tupu?
Teie maiaa apî i te mau mahana atoa e hautiraa ta ˈna e te tahi atu mau ouˈa i roto i te faaiteiteraa a te mau tohora o te ooa i Sea Life Park. Hoê o ta ˈna apiti e tohora taparahi haavare e 18 matahiti te paari, e 900 kilo te teiaha.a Ia hope te mahana taitahi, e faatiahia te mau iˈa rarahi ia hauti ia au noa mai ta ratou e hinaaro i roto i te hoê vairaa pape rahi.
Te faahopearaa opua-ore-hia o Kekaimalu—e mea ora afa ouˈa e afa tohora.
Ua faataa te feia rave ohipa ma te mauruuru rahi i teie mea ora afa e “wholphin (beretane).” Na to ˈna mau niho 66 e faataa ê ia ˈna i te maiaa tei fanau ia ˈna e 88 niho e te 44 niho o te oni tohora. Noa ˈtu â ïa te arehurehu e te rahi o to ˈna tino tei faaite maitai i to ˈna huru tohora, te faataa ra te mau tia o te aua ia ˈna mai “te hoê anoiraa otahi o na metua toopiti.” E au atoa to ˈna vaha roroa, aore ra “utu,” i to te hoê ouˈa noa ˈtu e mea poto aˈe.
Te tahi atu afa tohora afa ouˈa itehia ua fanauhia ïa i roto i te vairaa iˈa no te moana i Tapone i te matahiti 1981. Ua pohe râ teie mea ora afa e rave rahi avaˈe i muri iho. E mea maitai aˈe anei to Kekaimalu oraraa a muri aˈe?
E au ra e e mea oraora maitai te fanauˈa afa tohora afa ouˈa 16 kilo e ua haamata oia i te tamaa maitai. Ma te faatia i te mau parau a te hoê tia o te aua, ua parau te Honolulu Star Bulletin and Advertiser i muri iti noa i te fanauraa o Kekaimalu e: “Te ravea e ora ˈi teie fanauˈa e paari roa ˈtu ai e ere i te mea maitai roa ia faaauhia i te tahi huru tapiri . . . Ua matauhia te animala afa i te pohe i te fanauraa aore ra e maˈihia e e pohe oioi oia. Auaa, . . . e maiaa ite e te here o Punahele o tei faaamu aˈena e piti atu ouˈa e a paari roa ai raua [i Sea Life Park].” Ua parau teie tia e: “Ua ite o ˈna i te faaau ia ˈna iho, e maiaa maitai mau oia.” Mea tano iho â teie roo o Punahele ei maiaa.
Ua hau atu i te hitu matahiti i teie nei e te ora noa ra o Kekaimalu. E 300 kilo to ˈna, e mea nainai aˈe te maiaa tei fanau ia ˈna. I muri aˈe maa matahiti i to ˈna hautiraa i roto i te ooa o te mau tohora, i reira te afa tohora afa ouˈa e pae matahiti o tei manaˈohia e ore roa e fanau i te haamaere i te taata i te avaˈe tiunu 1990. Ua riro oia iho ei maiaa. “Te mea e tiaturihia ra e eita te animala afa e nehenehe e hapû,” ta Marlee Breese i parau, rapaau i te mau animala o te faaote i ta ratou fanauˈa i te vahi utuuturaa no Makapuu. “E ere roa ˈtu ïa no Kekaimalu.” Ma te oto hoi, ta ˈna fanauˈa matamua—hoê i nia i te maha e tohora e toru i nia i te maha e ouˈa—ua ora noa hoê hebedoma.
E au ra e aita o Kekaimalu i ite i te faaote i ta ˈna fanauˈa.
“Aita roa ˈtu vau e manaˈo ra e no te mea e afa tohora e e afa ouˈa no reira aita o ˈna i ite i te faaote,” ta Marlee Breese ïa i parau. Te manaˈo ra oia e te tumu tano e aita o Kekaimalu i faaote i ta ˈna fanauˈa no te mea e mea apî roa o ˈna e aita o ˈna i ite e nafea ra. “E riro teie mau animala ei ufa aore ra ei oni paari ia naeahia e 8 e tae atu i te 10 matahiti,” ta Breese i parau. I to ˈna fanauraa i ta ˈna fanauˈa matamua, e pae matahiti anaˈe iho to Kekaimalu.
I te 8 o te avaˈe novema 1991, ua fanau faahou mai o Kekaimalu i te piti o to ˈna fanauˈa. I teie nei taime, ua ineine ïa te feia rave ohipa. I muri aˈe e 24 hora hiˈopoaraa no te hiˈo e e faaote anei te maiaa i ta ˈna iho fanauˈa, ua ohipa ihora ratou. Ua hutihia o Kekaimalu i rapae au i te pape e te hoê iri tapea, e ua faatehia to ˈna û ma te rave i te hoê matini faaote i te û mama. ‘E mea faufaa roa ia ravehia te û matamua o te maiaa,’ ta Marlee Breese i faataa, ‘no te mea e horoa te reira i te mau taoˈa paruru i te fanauˈa.’ Ua faate te feia rave ohipa i te maiaa hoê taime i te mahana, ia noaa mai hoê litera û e rave rahi hebedoma te maoro. “E farii maitai o ˈna i te reira,” ta Breese i parau.
E anoihia i reira te û o te maiaa i te hoê û hamanihia e te taata. Ua hamanihia te reira i Florida (Te mau Hau amui no Marite) i te tutavaraa no te faaora i te hoê ouˈa tei iri i tahatai. I te mau piti hora e te afa atoa, mai te hora ono i te poipoi e tae atu i te tuiraa po, e faaamuhia te fanauˈa ouˈa na roto i te hoê uaua vairaa maa. Ua poria maira e afa kilo i te mahana. I rotopu i te mau faaamuraa, e au haere noa o Punahele, o Kekaimalu, e te fanauˈa i roto i te hoê â vairaa pape moana rahi.
Tae roa mai i te papairaahia tei parau, e au ra e e ora mai te mootua hoê roa o te ao nei na te hoê tohora e na te hoê ouˈa. Peneiaˈe e pee oia i te hoê mahana i te peu a to ˈna huru e e hauti atoa i roto i te faaiteiteraa a te mau tohora i roto i te ooa. Ua horoahia ïa i te ao te tahi atu â mea faahiahia no nia i te ravea maere mau no te rau o te huru ta te Atua i tuu i roto i ta ˈna mau mea i poiete.
[Nota i raro i te api]
a Ia au i te hoê buka a te Sea Life Park, “no roto mai to ratou iˈoa tohora taparahi haavare i te tatararaa tumu o to ratou iˈoa ite aivanaa (Pseudo = haavare, Orca = te hoê huru tohora) e mea fatata roa ratou i te tohora taparahi matauhia e faaiteitehia ra i roto e rave rahi vairaa iˈa o te moana.”
[Hohoˈa i te api 23]
Te hoê afa tohora e afa ouˈa e to ˈna mau hoa ouˈa
[Faaiteraa i te tumu]
Monte Costa, Sea Life Park Hawaii