Aita ˈtu e mea maitai aˈe i te Parau mau
Faatiahia e G. N. Van Der Bijl
I te avaˈe Tiunu 1941, ua horoahia vau i te Gestapo ra e ua afaihia ˈtura vau i te aua tapearaa no Sachsenhausen i pihai iho i te oire no Berlin, i Helemani. Ua faaea ˈtura vau i reira, ei taata mau auri numera 38190, e tae noa ˈtu i taua haereraa na raro riaria ra i piihia taahiraa no te pohe i te avaˈe Eperera 1945. Tera râ, hou vau e faatia ˈtu ai i teie mau ohipa, e faaite atu na vau e mea nafea to ˈu riroraa mai ei mau auri.
UA FANAUHIA vau i Rotterdam, i te fenua Holane, i muri noa iho i te haamataraa o te Tamaˈi Rahi Matamua, i te matahiti 1914. E rave na o Papa i te ohipa na te hoê taiete pereoo auahi, e tei pihai iho noa to matou fare nainai i te eˈa pereoo auahi. I te hopea o te tamaˈi i te matahiti 1918, ua ite au e rave rahi mau pereoo auahi parauhia e pereoo ati, i te tereraa na pihai iho i to matou fare. Ua î roa ïa i te mau faehau pepe i te tamaˈi e faahoˈihia ra i ǒ ratou mai te tahua aroraa mai.
I te 12raa o to ˈu matahiti, ua faarue au i te haapiiraa no te imi i te ohipa. E vau matahiti i muri iho, ua tarima ˈtura vau no te rave i te ohipa ei tuati i nia i te hoê pahi horopatete, e i roto i na matahiti e maha i muri iho, ua tere au na nia i te pahi i rotopu i te fenua Holane e te fenua Marite.
I to matou tutauraa i te uahu no New York i te tau veavea o te matahiti 1939, te faaineine ra te tahi atu tamaˈi rahi. No reira, i to te hoê taata paiumaraa mai i nia i to matou pahi e to ˈna pûpûraa mai i te buka ra Faatereraa, o te faahiti ra i te parau no te hoê faatereraa parau-tia, ua farii popou atura vau i teie nei buka. I to ˈu hoˈiraa ˈtu i Rotterdam, ua imi atura vau i te ohipa i nia i te fenua, no te mea e ere faahou te tere pahi i te ohipa papu. I te 1 no Setepa, ua tomo atura o Helemani i roto i te fenua Polonia e ua topa ˈtura te mau nunaa i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi.
To ˈu haapiiraa i te parau mau a te Bibilia
I te hoê poipoi Sabati i te avaˈe Mati 1940, tei ǒ vau i to ˈu tuaane tei faaipoipohia, a pate mai ai te hoê Ite no Iehova i te ǒe i to ˈna fare. Ua parau atura vau e te vai ra ta ˈu buka Faatereraa e ua uiui atura vau ia ˈna no nia i te raˈi e o vai te haere i reira. Ua horoa maira oia i te hoê pahonoraa papu e te maramarama maitai, e ua manaˈo atura vau e, ‘Teie te parau mau.’ Ua horoa ˈtura vau i to ˈu vahi nohoraa e ua ani atura ia ˈna ia haere mai i to ˈu fare.
I muri aˈe e toru noa farereiraa, i reira hoi to mâua faahohonuraa i te aparauraa no nia i te Bibilia, ua apee atura vau i te Ite i roto i te pororaa i tera e tera fare. I to mâua taeraa i roto i te tuhaa fenua, ua faatoro maira oia e ihea vau e haamata ˈi, e ua poro noa ˈtura vau o vau anaˈe. I taua tau ra, mea na reira te rahiraa o te feia apî ia haamata i te poro. Ua faauehia mai au e, ia ore au ia itehia na nia i te aroâ, ia tia ˈtu i roto i te fare ia pûpû atu vau i te buka i te taata. E tia hoi ia haapao maitai i taua mau tau matamua ra o te tamaˈi.
E toru hebedoma i muri iho, i te 10 no Me 1940, ua tomo maira te nuu Helemani i roto i te fenua Holane, e i te 29 no Me, ua faaite ihora te tomitera Seyss-Inquart e ua opanihia te faanahonahoraa a te mau Ite no Iehova. Ua putuputu noa matou i roto i te mau pǔpǔ iti, e ua haapao maitai matou ia tapea huna noa i ta matou mau vahi putuputuraa. Ua riro mau â te mau tere farereiraa a te mau tiaau ratere ei mau taime faaitoitoraa rahi no matou.
Mea puhipuhi roa vau i te avaava, e i to ˈu pûpûraa ˈtu i te hoê avaava i te Ite o tei haapii mai ia ˈu, e i to ˈu iteraa e eita oia e puhipuhi i te avaava, ua parau atura vau e: “Eita roa ˈtu ta ˈu e nehenehe e faaea i te puhipuhi i te avaava!” Aita râ i maoro i muri iho, a haere noa ˈi au na nia i te aroâ, ua manaˈo atura vau e, ‘Mai te peu e e riro vau ei Ite, e tia ïa ia ˈu ia riro ei Ite mau.’ Mai reira mai, aita vau i puhipuhi faahou i te avaava.
To ˈu tururaa i te parau mau
I te avaˈe Tiunu 1940, aita i naeahia e toru avaˈe i muri aˈe i to ˈu farereiraa i te Ite i te fare o to ˈu tuaane, ua faataipe atura vau i te pûpûraa ia ˈu no Iehova e ua bapetizohia ˈtura vau. Tau avaˈe i muri iho, i te avaˈe Atopa 1940, ua haamata ˈtura vau i te taviniraa ma te taime taatoa ei pionie. I taua tau ra, ua horoahia mai te hoê ahu omono i piihia ahu pionie. E rave rahi ïa pute to taua ahu ra no te tuu i te mau buka e te mau buka iti i roto, e e nehenehe e omono i te hoê pereue na nia iho.
Mai te haamataraa mai iho â te faatereraa Helemani, ua auauhia e ua tapeahia te mau Ite no Iehova ma te tuutuu ore. I te hoê poipoi o te avaˈe Febuare 1941, tei roto vau i te aua taviniraa e te tahi atu mau Ite. Ua poro mai ratou na te hoê pae o te hoê anairaa fare, e ua poro vau i te tahi aˈe pae e farerei atu ai matou. I muri iho, ua haere atura vau e hiˈo e no te aha râ ratou i maoro ai, e farerei atura vau i te hoê taata o tei ani mai e, “Te vai atoa ra anei ta oe teie mau buka iti?”
“E,” o ta ˈu ïa i pahono atu. I reira, ua tapea maira oia ia ˈu e ua afai atura i te fare mutoi. Ua tapeahia vau i reira fatata e maha hebedoma. Mea maitai te rahiraa o te mau ofitie. Mai te peu e eita te hoê taata e horoahia ˈtu i te Gestapo ra, e nehenehe oia e tuuhia na roto noa i to ˈna tarimaraa i te hoê parau papaihia e na ô ra e eita oia e opere faahou i te mau buka Bibilia. I to ˈu aniraahia ia tarima i teie parau, ua pahono atura vau e: “Noa ˈtu e e horoa mai outou hoê aore ra e piti mirioni moni Holane, eita iho â vau e tarima.”
I muri aˈe i to ˈu tapearaahia i reira tau taime â, ua horoahia ˈtura vau i te Gestapo ra. E ua afaihia ˈtura vau i te aua tapearaa no Sachsenhausen i Helemani.
To ˈu oraraa i Sachsenhausen
I to ˈu taeraa ˈtu i te avaˈe Tiunu 1941, ua ô aˈena mai tau 150 Ite—e Helemani te rahiraa—i Sachsenhausen. Ua afaihia matou, te mau mau auri apî, i te hoê tuhaa o te aua piihia Faataa-ê-raa. I reira, ua haapao to matou mau taeae kerisetiano ia matou e ua faaineine mai ratou ia matou no te ohipa e tupu i muri iho. Hoê hebedoma i muri aˈe, ua tae maira te tahi atu pǔpǔ Ite no te fenua Holane mai. I te omuaraa, ua titauhia matou ia tia noa i te hoê â vahi i mua mai i te mau fare mau auri mai te hora hitu i te poipoi e tae noa ˈtu i te hora ono i te ahiahi. I te tahi mau taime, ua titauhia te mau mau auri ia na reira noa i te mau mahana atoa hoê hebedoma te maoro aore ra hau atu.
Noa ˈtu te rave-ino-raa, ua taa i te mau taeae te faufaaraa ia vai nahonaho noa e ia rave i te maa pae varua. I te mau mahana atoa, e faataahia na te hoê taata no te faaineine i te mau manaˈo no nia i te hoê irava Bibilia. I muri iho, i roto i te aua putuputuraa, e tapiri atu te mau Ite tataitahi i taua taata ra no te faaroo i te tatararaa o ta ˈna i faaineine. Na roto i te mau huru ravea atoa, ua faaô-huna-noa-hia mai te mau papai i roto i te aua, e ua haaputuputu matou i te mau Sabati atoa no te tuatapapa amui i teie mau papai Bibilia.
Na roto i te tahi ravea, ua ô mai te hoê buka Tamarii, i matara i te tairururaa i tupu i St Louis i te fenua Marite i te tau veavea o te matahiti 1941, i roto i te aua no Sachsenhausen. Ia ore teie buka ia itehia e ia haamouhia, ua tumahae atura matou, e ua opereperehia ˈtura te mau tuhaa api i te mau taeae ia nehenehe matou pauroa e taio i te buka te tahi i muri aˈe i te tahi.
Tau taime i muri iho, ua ite atura te mau raatira o te aua e te faatupu ra matou i te mau putuputuraa. Ua faataa-ê-hia ˈtura te mau Ite e ua tuuhia ratou i roto i te mau fare taa ê. Ua riro râ te reira ei ravea maitai roa no matou no te poro i te tahi atu mau mau auri, e i te pae hopea, e rave rahi mau Polonia, mau taata no Ukraine, e vetahi atu o tei farii i te parau mau.
Aita te mau Nazi i huna i ta ratou opuaraa e ofati aore ra e haapohe i te mau Bibelforscher, te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova. No reira, ua faahepo etaeta noa mai ratou ia matou. Ua parauhia mai matou e e tuuhia matou mai te peu e e tarima matou i te hoê parau e faahapa ra i to matou faaroo. Ua haamata ˈtura vetahi mau taeae i te manaˈo e, “Mai te peu e e tuuhia vau, e nehenehe ïa vau e rave hau atu â i roto i te taviniraa a Iehova.” Noa ˈtu e ua tarima te tahi pae, ua tapea te rahiraa o to tatou mau taeae i to ratou haapao maitai noa ˈtu te mau faaereraa, te mau faahaehaaraa, e te mau hamani-ino-raa atoa. Aita roa ˈtu i faaroo-faahou-hia te parau no te tahi feia i tarima i taua parau ra. Ma te oaoa, ua titiaifaro vetahi atu e ua riro noâ ratou ei mau Ite itoito.
Ua faahepo-tamau-noa-hia matou ia mataitai ia haamauiui-anaˈe-hia te mau mau auri, ei hiˈoraa, e 25 ruturaa raau. I te hoê taime, ua titauhia matou ia mataitai i te tarîraahia e maha taata. Ua faataui teie mau ohipa ia matou. Ua parau mai te hoê taeae, e taata roa e te haviti, hoê â to mâua fare tapearaa, e: “Hou vau i haere mai ai i ǒ nei, ia ite noa ˈtu vau i te toto, e matapourihia vau. I teie nei râ, eita vau e aueue faahou.” Noa ˈtu e aita matou i aueue faahou, e ere te auraa e ua riro mai matou ei feia putapû ore. E tia ia ˈu ia parau e, aita roa ˈtu vau i inoino aore ra i riri i te feia i hamani ino ia matou.
I muri aˈe i to ˈu raveraa i te ohipa tau taime e te hoê kommando (pǔpǔ rave ohipa), ua tapeahia ˈtura vau i te fare maˈi no te fiva rahi. Ua tauturu mai te hoê taote Norevetia maitai roa e te hoê utuutu maˈi Tekolovakia ia ˈu, e eita e ore e, auaa to raua rave maitai i ora mai ai au.
Te taahiraa no te pohe
I te avaˈe Eperera 1945, ua ite-papu-hia e e pau o Helemani i te tamaˈi. Te nuu oioi maira te mau nunaa hoa na te pae tooa o te râ mai, e te mau Rusia, na te pae hitia o te râ mai. Eita ta te mau Nazi e nehenehe e haapohe i te mau hanere tausani taata i roto i te mau aua tapearaa e e tahuna i to ratou mau tino i roto noa tau mahana, ma te ore e vaiiho i te tahi tapao no te ohipa o ta ratou i rave. No reira, ua opua ˈtura ratou e taparahi i te feia maˈi e e faahaere i te toea o te mau mau auri i te mau uahu piri roa ˈˈe. I reira, ua opua ratou e haapaiuma ia ratou i nia i te mau pahi e faatomohia i tai.
Tau 26 000 mau auri tei haamata i te taahiraa mai Sachsenhausen mai i te po o te 20 no Eperera. Hou matou a faarue ai i te aua, ua haere atu matou e tii i to matou mau taeae maˈi i te fare utuuturaa maˈi. Ua noaa maira te hoê pereoo iti i reira to ratou faautaraahia. Ia taio-pauroa-hia, e 230 matou no ǒ mai e ono fenua taa ê. I rotopu i te feia maˈi, te vai ra Taeae Arthur Winkler, o tei tauturu rahi ia parare te ohipa i te fenua Holane. O matou, te mau Ite, te feia hopea i roto i te taahiraa, e ua faaitoito matou i te tahi e te tahi ia haere noa i mua.
I te haamataraa, ua taahi matou e 36 hora ma te ore e faafaaea aˈe. A haere noa ˈi au, ua varea vau i te taoto no to ˈu mauiui e to ˈu rohirohi rahi. Tera râ, eita e nehenehe e faaea i muri aore ra e faafaaea rii no te mea e nehenehe oe e pupuhihia e te mau tiai. I te po, e taoto na matou i roto i te mau mahora i rapaeau noa aore ra i roto i te mau ururaau. Mea iti roa aore ra aita roa ˈtu e maa. I te taime eita ta ˈu e nehenehe faahou e faaoromai i te poia, ua miti atura vau i te pǎte purumu niho ta te Satauro Ura Tuete i horoa mai na matou.
I te hoê taime, aita te mau tiai Helemani i taa faahou e teihea roa te mau nuu Rusia e Marite, e ua puhapa noa ˈtura matou i roto i te ururaau e maha mahana te maoro. Ua tano maitai ïa, no te mea na roto i teie ravea, aita matou i tapae oioi i te Ooa no Lübeck no te paiuma i nia i te mau pahi tei opuahia e afai ia matou i to matou menema i roto i te miti ra. I te pae hopea, i muri aˈe i to matou taahiraa 12 mahana te maoro i te atearaa e 200 tiahapa kilometera, ua tae atura matou i te Ururaau no Crivitz. Aita i atea roa i Schwerin, te hoê oire tau 50 kilometera te atea ia Lübeck.
Tei te pae atau te mau Rusia, e tei te pae aui te mau Marite. No te mau paainaraa pupuhi rahi e te pupuhiraa faaea ore, ua ite matou e tei pihai noa iho matou i te mau reni aroraa. Ua riaria roa te mau tiai Helemani; ua horo vetahi pae, area vetahi ra, ua taui ratou i to ratou ahu faehau no te omono i te mau ahu mau auri ta ratou i rave mai i nia i te feia pohe, ma te tiaturi e eita e itehia e e faehau Helemani ratou. I rotopu i te huenaneraa, ua haaputuputu aˈera matou te mau Ite no te pure ia noaa mai te aratairaa.
Ua faaoti atura te mau taeae tiaau e e faarue matou i te aahiata i te poipoi aˈe, no te haere atu i te mau reni Marite ra. Ua pohe na fatata te afaraa o te mau mau auri tei haamata i te taahiraa no te pohe aore ra ua haapohehia ratou i nia i te eˈa, tera râ, ua ora pauroa mai te mau Ite.
Ua faahoro te tahi mau faehau Kanada ia ˈu i te oire no Nijmegen, tei reira te hoê o to ˈu mau tuahine i te faaearaa na mua ˈˈe. I to ˈu râ tapaeraa i reira, ua ite atura vau e aita o ˈna e ora faahou ra i teie vahi. Ua haere atura vau na raro i Rotterdam. Auaa râ, ua tapea mai te hoê pereoo e ua faahoro-roa-hia ˈtura vau i Rotterdam.
Ua riro te parau mau ei oraraa no ˈu
I te mahana iho i tapae ai au i Rotterdam, ua faaî au i te hoê aniraa no te tavini faahou ei pionie. E toru hebedoma i muri iho, ua tae au i roto i ta ˈu tuhaa taviniraa i te oire no Zutphen, i reira to ˈu taviniraa hoê matahiti e te afa. I roto i taua area taime ra, ua noaa faahou mai ia ˈu te tahi puai. Ua nominohia ˈtura vau ei tiaau haaati, te iˈoa ïa o te mau tiaau ratere. Tau avaˈe i muri iho, ua anihia maira e ia haere au i te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower i South Lansing, i New York. I te noaaraa mai ta ˈu parau tuite no te 12raa o te pǔpǔ haapiiraa i te avaˈe Febuare 1949, ua tonohia ˈtura vau i Beletita.
Ua tavini au i roto e rave rau mau tuhaa o te taviniraa i Beletita, e tae noa ˈtu fatata e vau matahiti i te amaa e tau ahuru matahiti i roto i te ohipa ratere ei tiaau haaati e ei tiaau mataeinaa atoa. I te matahiti 1958, ua faaipoipo vau ia Justine, o tei riro mai ei hoa ratere no ˈu. I teie nei, ua ruhiruhia vau, e te oaoa nei au i te mea e te tavini rii noa ra vau ei mono tiaau ratere.
Ia haamanaˈo anaˈe au i ta ˈu taviniraa, e nehenehe mau ta ˈu e parau e: “Aita ˈtu e mea maitai aˈe i te parau mau.” Oia mau, e ere noa i te oraraa ohie. Ua itea mai ia ˈu i te faufaaraa ia huti i te haapiiraa i te mau paruparu e te mau hapa o ta ˈu i rave. No reira, ia paraparau anaˈe au i te mau taurearea, e pinepine au i te parau atu ia ratou e: “E hape atoa oe e peneiaˈe e rave oe i te hoê hapa ino mau, tera râ, eiaha e haavare. A faaite atu i te ohipa ta oe i rave i to oe mau metua, aore ra i te hoê matahiapo, e i muri iho, a rave i te mau faatitiaifaroraa e titauhia.”
I te roaraa fatata e 50 matahiti to ˈu taviniraa ma te taime taatoa i Beletita, ua oaoa roa vau i te iteraa i te feia o ta ˈu i matau na i to ratou tamariiriiraa i te taviniraa i teie nei ei mau matahiapo e ei mau tiaau haaati. E ua ite au tau 1 700 feia poro i te Basileia i Beletita nei, i te naearaa hau atu i te 27 000.
Te ani nei au, “Te vai ra anei te hoê huru oraraa maitai aˈe i te taviniraa ia Iehova?” Aita i mutaa iho, aita i teie nei, e eita atoa a muri aˈe. Te pure nei au e ia tamau noa o Iehova i te aratai e i te haamaitai mai i ta ˈu vahine e ia ˈu nei ia nehenehe mâua e tamau noa i te tavini ia ˈna e a muri noa ˈtu.
[Hohoˈa i te api 26]
E ta ˈu vahine i muri noa ˈˈe i to mâua faaipoiporaa i te matahiti 1958