Haapueraa mauhaa atomi: Huru tupuraa o te ore e nehenehe e titiaifaro
AITÂ te mahana i hiti atura i nia i te medebara o te Nouveau-Mexique. Te tautau noa ra te hoê taoˈa auri menemene rahi, tei piihia Gadget, mai nia mai i te hoê pare teitei. Ma te tapuni i roto i te mau bunkers, i te hoê atearaa e 9 kilometera, te hiˈo ra te mau taata maimi oia hoi te mau physiciens, te mau chimistes, te mau taata aravihi i te pae no te numeraraa, e te mau faehau, i ta ratou uati, te rû nei hoi ratou i te ite e e manuïa anei o Gadget aore ra eita.
Ua tupu te mau mea atoa mai tei opuahia. Ahuru ma pae tetoni na mua ˈˈe i te hora pae e te afa, paaina ihora o Gadget, ma te haaparare i to ˈna puai atomi i roto i te mirioniraa o te tuhaa o te hoê tetoni. Pihaa maira te hoê pôro auahi, e nehenehe roa oia e itehia mai te hoê palaneta ê atu, haruru ihora te mataˈi o te paainaraa i nia i te hoê atea-haaati-raa e 300 kilometera. No te puai o te ahu — ua hau atu hoi te ahu i ropu i te paainaraa i to te ropuraa o te mahana — tahe ihora te one o te medebara e riro mai nei ei roto hiˈo hihi taero, peni matie isephe, e 800 metera te aano. I te reira mahana, e rave rahi hoi tei tǎpǔ e ua ite ratou i te mahana i te hitiraa mai e piti taime.
E piti ahuru ma hoê mahana i muri aˈe, i te 6 no atete 1945, ua haamou aˈera te piti o te paura atomi i te oire tapone ra o Hiroshima, e te manaˈohia ra e e 148 000 feia tei pohe. No ô noa ˈtura te huitaata nei i roto i te tau atomi.
Ua tupu te reira a 43 matahiti i teie nei. Mai reira mai, ua tamatahia te mau mauhaa e 4 000 taime puai aˈe i taua paura atomi A ra. Te taatoaraa o te puai o te mau ofai topita atomi e nehenehe e faaohipahia i roto i te ao nei, e raeahia ïa i te 20 miria tane T.N.T., oia hoi hau atu i te hoê mirioni taime te puai vavahi o te paura atomi no Hiroshima.
Mau tiaororaa no te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi
Ia au i te hoê maimiraa i faatupuhia i te matahiti 1983 na te Faanahonahoraa a te ao nei no te oraora-maitai-raa, e haapohe taue noa te hoê tamaˈi atomi rahi mau, i te hoê miria taata. E pohe atu te piti o te miria tau taime i muri iho, na roto i te puai o te mataˈi harururaa, te mau auahi e te mau hihi taero. Te horoa mai nei te mau maimiraa hopea nei, i te hoê hiˈoraa riaria roa ˈtu â. No reira, te taa ra ïa ia tatou e eaha te tumu e rave rahi mau reo i tiaoro ai no te titau e ia faaore-roa-hia te mau mauhaa tamaˈi atomi.
Aita noa râ te feia e ani ra i te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi, e na reira nei no te maitai o te huitaata nei. Te vai nei te tahi mau taata teie e haapapu nei e, i roto i te mau fifi e tupu ra i teie taime, mea iti roa ïa te faufaa o te mau mauhaa atomi e i te tahi mau taime, mea faufaa ore roa ïa. No to ratou puai vavahi riaria mau, maoti noa ïa te hoê faatihaehaeraa uˈana mau e nehenehe ai e faaohipa i te reira. No reira, aita te mau Etats-Unis, aita atoa te mau Beretane, aita hoi te fenua Rusia, i faaohipa noa ˈˈe i te reira, i Corea aore ra i Viêt Nam, i Malouines aore ra i Afghanistan. Ua faˈi te faatere hau marite tahito no te Parururaa o te fenua, o Robert McNamara, e: “I te pae no te nuu, mea faufaa ore ïa te mau mauhaa atomi. Eita roa ˈtu e nehenehe e faaohipahia, e to ratou tumu, te faariaria-noa-raa ˈtu ïa i te enemi, ia ore ratou e faaohipa i ta ratou.”
Oia atoa, eita e nehenehe e faaohipa i te mau mauhaa atomi ei ravea faaheporaa politita no te haamǎtaˈu aore ra no te ohipa i nia i te tahi atu mau nunaa. E vahi paruparu to na nunaa puai toopiti atoa ra. Area te mau nunaa aita ta ratou e mauhaa atomi ra, aita ïa ratou e tapea nei ia ratou no te aro atu i te mau nunaa puai roa ˈˈe, mea iti roa hoi to ratou riaria e ia tahoo mai taua mau nunaa ra na roto i te puai atomi.
Te parau hopea: te mau haamauˈaraa ïa. Ia au i te hoê maimiraa i piahia i roto i te Vea a te mau aivanaa i te pae no te puai atomi (beretane), mai te matahiti 1945 e tae atu i te matahiti 1985, ua hamani paha te mau Etats-Unis anaˈe, fatata e 60000 ofai topita atomia, no te hoê haamauˈaraa fatata e 450 miria moni farani; te hoê tino moni rahi roa ïa no te mau mauhaa te tiaturihia ra e e ore roa ˈtu e faaohipahia!
Te hoê ravea haamehameharaa
Ua riro te haamehameharaa ei huru feruriraa tahito roa mai te ohipa tamaˈi iho, tera râ, na roto i te fâraa mai te puai atomi, ua rave oia i te hoê auraa apî. I teie nei, te nunaa e opua noa ˈtu e faatupu i te hoê aroraa atomi, ua ite ïa o ˈna e e roohia oia i te mau tahooraa oioi e te ino rahi i te pae atomi.
No reira, ua faˈi te tenerara ra o B. Davis, taata rahi no te Faatereraa i te mau nuu manureva tamaˈi, e: “E nehenehe e haapapuhia e maoti te mau mauhaa atomi (...) i riro mai ai te ao nei ei ao papu aˈe. Parau mau, aita roa ˈtu teie mau mauhaa i faaore noa ˈˈe i te tamaˈi; te pohe noa nei tau tausani taata i te mau matahiti atoa na roto i te mau aroraa faito rahi hoi no te feia e tamaˈi ra. Tera râ, ua taio-maitai-hia te faito o te faaôraa ˈtu te mau nunaa puai roa ˈˈe i roto i taua mau tamaˈi ra, ia apehia te aroraa rahi, inaha, ia tupu noa ˈtu te reira, e nehenehe ïa e tapae roa ˈtu i nia i te hoê tamaˈi rahi faito atomi aore ra faito matauhia.”
Teie râ, i te mau vahi atoa e vai ra te hoê pupuhi e ofai to roto, e nehenehe te hoê taata e pupuhi atu ma te opua-ore-hia. Hoê â ïa huru no te hoê ao tei î roa i te mau mauhaa atomi. No reira, e nehenehe te hoê tamaˈi atomi e tupu na roto i te mau huru tupuraa i muri nei:
1) E nehenehe te hoê ino o te hoê roro uira aore ra o te hoê faanahoraa e faatere ia ˈna iho, e turai i te hoê Hau ia manaˈo e te arohia maira oia e te mauhaa atomi e e faatupu atu ai i te hoê patoiraa mai tei ravehia mai i nia ia ˈna.
2) E nehenehe te mau mauhaa atomi e topa ˈtu i roto i te rima o te mau pǔpǔ orure hau aore ra faahuehue, o te ore roa e taiâ i te faaohipa i te reira, mai te mau nunaa tei ia ratou ra taua mau mauhaa nei.
3) Te rahi-roa-raa te hoê aroraa nainai i roto i te hoê vahi i reira te mau faufaa a te mau nunaa puai roa ˈˈe e nehenehe e faainohia — mai te ooa no Peresia — e nehenehe hoi te reira e faatupu i te hoê aroraa i rotopu i te mau puai rahi.
Noa ˈtu taua mau fifi ra, te tamau noa ra te mau nunaa i te faaohipa i te haamehameharaa, ei ravea hoê roa no te parururaa ia ratou. Teie râ, i roto i te hoê ao tei î roa i te mau mauhaa atomi, aita roa ˈtu te mau taata e manaˈo ra e te paruruhia ra ratou. Ua riro mau â te aifaitoraa o te mau puai, ei aifaitoraa no te riaria, te hoê parau fafau ati pohe, o te mau miria taata e ora nei i nia i te fenua nei iho hoi, te feia tarima i teie parau ma te ore hoi i anihia ˈtu to ratou manaˈo. Mai te peu e ua riro te mau mauhaa atomi mai te hoê ˈoˈe a Damoclès, te haamehameharaa ra, o te huruhuru aero puaahorofenua ïa e tapea ra ia ˈna. E ia ore noa ˈtu te haamehameharaa e manuïa? Mea maitai aˈe ia ore e manaˈo i te ohipa e nehenehe e tupu i muri aˈe.
[Nota i raro i te api]
a I te mea hoi e e ino te mau taoˈa atomi, e tia ˈtura ïa ia mono-tamau-hia te mau mauhaa tahito.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
Te puai o te hoê paura faito hoê mirioni tane
Te mau hihi anaana e te ahu: E faatupu te hoê paainaraa atomi faito puai hoê mirioni tane, i te hoê anaana puai roa o te haamohimohi i te mata, i nia i te hoê atearaa e 20 kilometera i te ao e e 85 kilometera i te po.
I te faito aore (te tuhaa i raro aˈe mau i te vahi i reira te paura i te paainaraa) aore ra i pihai noa iho, e tapoˈi roa te ahu puai mau o te pôro auahi i te taata. Tau piti ahuru kilometera te atearaa, e paapaa hohonu roa ïa te iri. E paapaa oioi noa te mau aahu, e oia atoa, te mau vauvau tahua e te mau tauihaa fare. I te tahi mau taime, e tupu te mau auahi e faarahihia e te mau mataˈi veavea roa, e riro roa ˈtu ai ei auahi riaria roa.
Te mataˈi puai o te paainaraa: E faatupu te paainaraa i te mau mataˈi puai roa. I te faito aore, ua haamou-pauroa-hia ïa te mau mea. I te vahi atea ˈtu, ua perehu roa ïa te taata tei roto i te mau fare, i raro aˈe i te mau aroaro fare e te mau papai; ua pepe aore ra ua pohe vetahi pae no te mea ua pee te tahi mau huˈahuˈa aore ra te tahi atu mau taoˈa i nia ia ratou. Vetahi atu pae, eita ïa ta ratou e nehenehe e huti faahou i te aho no te repo puehu tima aore ra piriti no roto mai i te parariraa te mau fare. No te teimaha o te mataˈi, e ino ai te tariˈa o te taata e e tahe ai te toto i roto i te mau mahaha.
Te mau hihi taero: E haaparare atoa te paainaraa i te mau taoˈa parauhia neutrons e rayons gamma. Ia û noa ˈtu te hoê taata i te reira noa ˈtu e mea iti roa, e roohia ïa oia i te mauiui opu, e pihaˈe oia e e paruparu roa atoa oia. Mai te peu e o te toto tei tano, e fifi roa ïa te tino no te paruru ia ˈna i te mau maˈi haape e aita te mau pepe e ore ohie noa. Ia faaea maoro noa ˈtu te hoê taata i raro aˈe i taua mau hihi taero ra, e paari ïa to ˈna mau uaua, e ruru noa oia, eita to ˈna roro e nehenehe faahou e faatere maitai i to ˈna tino, e e paruparu roa atoa oia. E e pohe atu oia e 48 hora i muri iho.
Te feia i ora mai tei û atoa râ i te mau hihi taero, e nehenehe ïa ratou e roohia i te mariri ai taata. Oia atoa, e nehenehe te tahi mau fifi e roohia ˈtu i nia i ta ratou mau tamarii oia hoi: te fifi ia roaa mai i te tamarii, te maruaraa te tamarii, te fanauraa mai i te mau tamarii huma aore ra tei pohe i roto i te opu, te paruparu o te tino.
No roto mai i te: Faataaraa parau papu no nia i te mau mauhaa atomi (beretane), i neneihia e te mau Hau amui.