Te mau ravea i ferurihia
“TE HAAPIIRAA no nia i te haamouraa papu i te tahi e te tahi, e mea tia ore roa ïa. Te vai ra te hoê ohipa riaria mau, no te ore e faahiti i te hoê parau puai roa ˈtu â, ia haamau i to tatou maitairaa i nia i to tatou aravihi no te taparahi pohe roa i te mau vahine e te mau tamarii rusia. E mea ino roa ˈtu â — mai te peu e e tia — ia faarahi atu â ma te opua-maitai-hia hoi, i te atâataraa no te hoê haamouraa atomi o to tatou nunaa, na nia i te iˈoa o te hoê manaˈo papu ore, te hoê haapiiraa tumu ore i te pae no te aamu, te tano ore e te niu-ore-hia.” Te faaite maira teie mau parau, i faahitihia e te melo no te apooraa rahi marite o William Armstrong, i te peapea e itehia ra e te mau taata marite e rave rahi no nia i te hoê parururaa i niuhia i nia i te hoê faanahonahoraa tahoo.
I te avae mati 1983, ua opua te peretiteni Reagan i te hoê ravea monoraa i parauhia IDS (aore ra Opuaraa no te Parururaa i te fenua), matauhia i te parau e te “tamaˈi o te mau fetia”. Ua faˈi oia e: “Te pii hua ˈtu nei au i te taatiraa a te feia aivanaa, tei horoa mai i te mau mauhaa atomi, ia ohipa ta ˈna mau taata aravihi roa ˈˈe no te maitai o te huitaata nei e no te hau o te ao nei, maoti te horoaraa mai i te mau ravea ia ore taua mau mauhaa atomi ra e faaohipa-faahou-hia.” I roto i teie tabula ohipa, te manaˈo ra te peretiteni marite ia hamanihia te mau mauhaa parauhia “exotiques”, mea aravihi roa te mau ravea apî e faaohipahia no te reira. O te laser rayons X ïa, te mau pupuhi faaterehia e te uira e te puai e haru ai te uira, te mau peeutari maoˈa haamou, e te mau mauhaa e haapurara i te mau huˈa atomi tei haaputuputuhia, e ta ratou tapao, te parururaa ïa i te tuhaa fenua a te mau Etats-Unis e te mau nunaa i amui mai ia ratou, na roto i te haamouraa i te mau topita atomi enemi hou ratou a tapae atu ai i nia i ta ratou mau tapao.
Teie râ, i te omuaraa iho â, ua faatupu te IDS i te hoê patoiraa uˈana mau. Te parau nei te feia e patoi ra i te reira e, e ore roa e nehenehe, ia au i te mau ravea materia aravihi, e faatupu i te hoê “fare amarara” o te tapea i te mau topita atomi a te hoê enemi tei papu te manaˈo, e inaha, aita ˈtura ïa e faufaa to te hoê “fare amarara tei apoopoo” i mua i te mau mauhaa atomi. Ma te faahiti poto noa i te mau patoiraa i horoahia no te patoi i teie opuaraa, ua faˈi te hoê melo no roto i te Apooraa rahi marite, ma te tahitohito e: “Ia tuuhia i te hiti i te mea e e nehenehe te faanahoraa IDS e na niahia aore ra e apehia, e eita e mana faatere faahou ta te taata i nia iho ia ˈna no te mea na te mau roro uira noa e faatere ia ˈna, e ofati oia e rave rahi mau parau faaau no nia i te taotiaraa i te mau mauhaa tamaˈi e e nehenehe oia e faatupu i te hoê tamaˈi atomi, (...) e ere roa ïa te reira i te hoê faanahoraa ino.”
Ua patoi uˈana atoa te fenua Rusia, i te IDS. Te faahiti ra oia i te hinaaro o te mau Etats-Unis ia haamau i te hoê paruru no ˈna no te faaohipa i te ˈoˈe i muri mai. I to ratou aˈe pae, te pari ra te feia mana marite i te mau Rusia ia faarahi huna noa i ta ratou iho faanahoraa no te parururaa ia ratou.
Hau atu, te faaaravihiraa e te haaparareraa i te IDS, e faatupu ïa te reira i te hoê haamauˈaraa moni rahi mau, i rotopu i te 126 e te 1 300 miria dala marite, ia au i te mau tuatapaparaa. Ei hiˈoraa, no te rahiraa o te mau purumu e taati nei i te mau Hau marite atoa, ua haamauˈahia te faito moni ra e 123 miria dala marite. Teie râ, ua horoa ê na te Apooraa e rave rahi mau miria dala marite no te tabula maimiraa a te IDS.
Te mau tiaturiraa no a muri atu no nia i te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi
Ia au i te faatere hau rusia no te Parururaa, “ua papu roa te mau Rusia e, te ravea papu roa ˈˈe no te ape i te hoê ati atomi, oia ïa, te faaoreraa i te mau mauhaa atomi”. Tera râ, noa ˈtu teie opuaraa faahiahia mau, te tamau noa râ te faatitiauaraa no te mau mauhaa tamaˈi.
O te tiaturi-ore-raa te tahi e te tahi, te fifi matamua no te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi. No reira, te faahapa nei te buka ra Te puai a te nuu rusia i te matahiti 1987 (beretane), i piahia e te faatereraa hau marite no te Parururaa, i te U.R.S.S i te ‘imiraa e na ratou e faatere i te ao nei’. I to ˈna aˈe pae, i roto i te buka ra Te tumu o te haamǎtaˈuraa i te hau (beretane), te faahiti ra te faatereraa hau rusia no te Parururaa, i te parau no “te hinaaro faateitei [a te mau Etats-Unis] no te ‘faatere i te ao nei’”.
I roto atoa i te mau tuatapaparaa no nia i te taotiaraa i te mau mauhaa tamaˈi, te pari nei teie na pae e piti, i te tahi e te tahi, i te manaˈo miimii. Ei hiˈoraa, te pari nei te buka rusia i faahitihia i nia ˈtu, i te mau Etats-Unis i te “haafifiraa i te mau haereraa i mua i te pae no te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi, i roto i te mau tuhaa atoa”, ia “roaa ia ratou i te parahiraa matamua no te aratai i te mau ohipa na te ao atoa nei”. Te pahono nei te mau Etats-Unis e, te taotiaraa i te mau mauhaa tamaˈi, o te hoê ïa ravea no te mau Rusia, ia paruru ratou “i to ratou puai i te pae no te nuu no teie taime (...). Hau atu, te ite nei [o Moscou] i roto i taua mau tuatapaparaa ra, i te hoê ravea no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa tamaˈi e no te faaino i te turu ta te mau huiraatira no te pae tooa o te râ ma, e horoa nei i te politita e te tabula ohipa no te parururaa i ta ratou mau faatereraa”. — Te puai a te nuu rusia i te matahiti 1987.
Ia hiˈohia te parau faaau apî no nia i te tatararaa i te mau topita atomi faito ropu, e au atura ïa e ua ravehia te hoê taahiraa avae rahi i te pae no te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi. Ua riro te reira ei parau faaau matamua roa no te faaiti mai iho â i te rahiraa o te mau mauhaa atomi — eiaha noa râ no te tapea i to ratou hamaniraa. Tera râ, noa ˈtu to ˈna huru faahiahia mau, eita ta te hoê parau faaau mai teie te huru, e nehenehe e faaore i te mau mauhaa atomi atoa.
Te fifi o te hiˈopoaraa
E manaˈo anaˈe na râ mai te peu e e afaro iho â te taatoaraa o te mau nunaa puai i te pae atomi, no te faaore roa i te faaohipa i te puai atomi i nia i te palaneta. Na te aha e tapea i te hoê aore ra e rave rahi i rotopu ia ratou, ia haavare na roto i te oreraa e haamou i te taatoaraa o ta ˈna haapueraa mauhaa tamaˈi aore ra na roto i te hamani-huna-raa i te mau mauhaa tei opanihia?
Ua faˈi o Kenneth Adelman, faatere tahito no te Piha marite no te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi e: “E titau te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi atomi i te hoê faanahonahoraa no te hiˈopoa i te mau vahi haapueraa, hau roa ˈtu i te aravihi (...). E tia i te mau nunaa tataitahi ia vaiiho ia ratou ia hiˈopoahia, mai tei ore i itehia aˈenei, e te mau nunaa ěê.” Mea fifi roa ia feruri e e farii te mau nunaa atoa i teie huru raveraa, oia hoi te faaite-tahaa-raa i te mau mea atoa.
E manaˈo faahou na râ e, na roto i teie aore ra i tera ravea, e araihia taua mau fifi rahi nei e e faaore-roa-hia te mau mauhaa tamaˈi. Te aravihi e te ite e titauhia no te hamani i te paura atomi, e vai noa ïa. Aita roa ˈtu e haapapuraa e, mai te peu e e rahi noa ˈtu te hoê tamaˈi, eita te mau mauhaa atomi e pipiha faahou mai — teie râ taime no te faaohipa-roa-raa ïa.
Aita i maoro aˈenei, ua faˈi atoa o Hans Bethe, hoê o te mau taata hamani i te paura atomi e: “Ua manaˈo matou e e nehenehe ta matou e haavî i teie puai. Parau mau, eita e nehenehe e hoˈi faahou i muri, tera râ, ua tiaturi noa na matou e e mana to matou no te tapea ia ˈna. Ua ite râ vau i teie nei mahana e, e moemoeâ noa ïa taua manaˈo nei.”
[Hohoˈa i te api 7]
Te manaˈo nei vetahi pae e mea maitai aˈe ia paruru ia tatou i te hoê aroraa atomi enemi maoti hoi i te tahoo atu.