Te topita atomi e te oraraa o te taata i mua nei
I TE TAU o te atomi, o te haaputuraa ïa e rave rahi ahuru tausani mauhaa haamouraa te faahopearaa no te manaˈo papu ore ra e faatupu i te ino ore.
Te farii maitai nei te mau taata i ite maitai i te tupuraa o taua mau mea nei e e opua maite te mau nunaa e faaohipa i ta ratou mau mauhaa mai te peu e faahepohia mai ratou. Inaha, te patoiraa ˈtu o te hoê ïa huru faufaa roa ia ore te enemi ia aro mai. Teie ta te tenerara B. Davis, tomana rahi no te mau nuu na te reva o te fenua Marite, i papai, aita i maoro aˈenei: “Ei hiˈopoaraa hopea, tei na tuhaa e piti e au te tahi i te tahi, te puairaa o to tatou mana e haˈa ia ore te enemi ia aro. E tia — ta to tatou hoi enemi rahi roa ˈˈe i papu maitai — ia noaa ia tatou i te aravihi i te rave e ia ore ta ratou mau ravea ia manuïa noa ˈtu eaha te huru aroraa e tupu mai; i muri iho, eitâ te reira e haafeaa noa ˈˈe i te feruriraa o to tatou mau enemi, ia faaitoitohia ïa tatou i te hinaaro e faaohipa i taua aravihi ra no te paruru i te faufaa a te fenua.” (Na matou teie e haapapu nei.) — Air Force Magazine, tiurai 1985.
A 40 matahiti i teie nei, aitâ aˈenei te hoê mauhaa atomi i faaohipahia ˈtura, i roto i te riri; e ere râ hoi te reira i te tiaturiraa papu no te mau tau i mua ia tatou nei. Te faaite mai nei e rave rahi mau titorotororaa i ravehia i te fenua Marite e e 68 i nia i te hanere o te huiraatira e manaˈo nei e e nehenehe te mauhaa atomi e faaohipahia mai te peu e e tamau noa ˈtu â te hororaa i te pae no te mau mauhaa tamaˈi.
Te itehia nei taua huru hepohepo ra i roto i te ao atoa nei. A hiˈo na eaha ta te hoê taurearea haere haapiiraa e faaea na i Sierra Leone i papai: “E nehenehe te hoê tamaˈi atomi e haapohe roa i te mau mea ora atoa o te palaneta (...). No reira, noa ˈtu â ïa e mea atea roa ratou i te fenua o te mau puai rarahi roa ˈˈe, e nehenehe atoa to Afirita ma e tapitapi. (...) Te huru o te taata i mua i te haamataˈuraa no te haamouraa e itehia nei i nia i te ao nei, e riro ïa i te haafifi roa i te feruriraa, eita hoi ratou e hinaaro noa ˈˈe e manaˈo i te reira maa taime iti. Teie râ, a rahi noa ˈtu ai te mau faaheporaa i roto i te ao nei, mea fifi roa ˈtura ïa ia faatupu i taua ohipa aravihi ra oia hoi te faaetaetaraa i te feruriraa e te ore-roa-raa e tâuˈa i te haamataˈuraa.”
Te tahi atu mau haamataˈuraa no te vai-ino-ore-raa
Teie râ, taa ê atu i te haamataˈuraa o te hoê tamaˈi o te riro i te tupu mai i rotopu i na Puai rarahi e piti, te haamataˈu-atoa-hia ra te vai-ino-ore-raa o te huitaata nei na roto i te tahi atu mau huru raveraa. Te hoê o taua mau haamataˈuraa ra oia ïa te rahi noa ˈtura te fenua teie e haˈa nei ia noaa ta ratou mauhaa atomi. Te amui faahou mai nei fatata e ono nunaa tei vai ra ta ratou iho topita atomi aore ra fatata roa ratou i te riro mai ei fatu no taua mau topita atomi ra, i na nunaa e pae te vai ra ta ratou. Ia hope teie nei senekele, ta te tahi mau taata aravihi ïa e parau ra, e noaa ïa i e 20 fenua aore ra hau atu i ta ˈna iho topita atomi.
Te tahi â fifi, ia noaa ïa i te hoê faanahoraa taata faahuehue te hoê o taua mau mauhaa ra. A feruri na râ i te ohipa ta te hoê taata faahuehue e nehenehe e rave e te hoê paura atomi! E nehenehe te hoê oire taatoa e haruhia.
Nafea ïa e noaa ˈi i te hoê faanahoraa mai te reira te huru te hoê paura atomi? E nehenehe ta ˈna e eiâ mai — ia haamanaˈo na outou e e nehenehe ta ˈna e maiti, no te mea te vai nei e 50 000 —, aore ra e hamani te tahi na ˈna. E titau te hamaniraa i te hoê paura atomi i te hoê huru hamaniraa matau-maitai-hia i teie mahana. Inaha, te rahi noa ˈtura hoi te plutonium, te taoˈa matamua e hinaarohia no te hamani i te reira. Oia hoi, te faaite maira te mau tuatapaparaa e i te matahiti 2000 e faatupu te mau tabura ohipa atomi tivira i te plutonium o te navai maitai no te hamani 750000 paura atomi hoê â rarahi e te paura atomi i tuuhia i Nagasaki, e te reira i te mau matahiti atoa!
Te haamataˈu-atoa-hia ra te vai ino-ore-raa na te mau ati manaˈo-ore-hia, te hape i te pae no te numeraraa aore ra te tahi mau hape e ravehia.
Te mau ravea a te taata
Mea rahi te mau parau ta te mau taata tuiroo no roto mai i te ite aravihi a te aivanaa e te feia papai buka, te mau faehau e tae noa ˈtu te mau tia politita, i papai no nia i taua tumu parau nei. E i to ratou manaˈoraa, te rahi noa ˈtura te moni e pau nei no te hororaa i te pae no te mauhaa atomi, e te riro noa ˈtura hoi ei ohipa faufaa ore e te atâata rahi mau. Te faaau mai nei ratou e rave rahi mau ravea. Te titau nei te tahi pae e ia haru-pauroa-hia te mau mauhaa; te hinaaro nei vetahi pae e faaore roa i te faatupu i te mau mauhaa, area vetahi ra te parau nei ïa ratou e ia faatupuhia te hoê parururaa mai te Tamaˈi o te mau fetia ra te huru. I te avae tenuare i mairi aˈenei, e mau parau faaitoito mau ta te mau tia o te Hau marite e rusia i faahiti. Ua faaau mai o Mikhail Gorbachev e ia ravehia i te tahi faanahoraa no te faaore roa i te mau mauhaa atomi i nia i te fenua nei mai teie atu nei e tae atu i te matahiti 2000. Ua oaoa roa o Ronald Reagan i taua faaauraa na ˈna ra. Teie râ, teie opuaraa no te titau mau anei i te hau aore ra e ravea polititaraa teie? Hoê â titauraa ta taua mau faaauraa manaˈo ra, oia hoi te titau nei ratou i ta te taata ravea.
E faatupu mai hoi te reira i te hoê uiraa faufaa roa: mea tia anei ia tuu i to tatou tiaturiraa i nia i te taata no te faaore i te ati o te tamaˈi atomi, inaha, oia iho hoi te tumu no taua ati ra? Ua haavî te mau taata e rave rahi mau huru aravihi maere mau i te pae no te mau matini aravihi (informatique) faataahia no te mau mauhaa e haapohe roa e e haamou roa, teie râ ua nehenehe anei ta ratou e haavî ia ratou iho? Ua riro teie nei ui ei ite no na tamaˈi rahi riaria mau e piti ta te aamu taata nei i ore aˈenei i ite. E i roto i na matahiti e 40 i muri mai i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua haapohe te tahi tau 150 tamaˈi rii e 30 milioni taata.
Te ravea a te Atua
Eita roa ˈtu ïa e maerehia ia parau te Bibilia e: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora.” Ua faataa Iehova i ta ˈna iho ravea no te arai i te fifi i te pae no te atomi. Taa ê atu i te mau ravea a te taata nei, e faaore roa oia i te tamaˈi, e a muri noa ˈtu. — Salamo 46:9; 146:3.
E taua ravea ra o te Basileia ïa o te Atua, faatereraa e faatere i te ao taatoa nei o te faatupu i te ino ore mau no te feia atoa mea au na ratou te hau. E toru milioni taata i roto hau atu i te 200 fenua teie e farii nei e fatata roa taua Basileia nei i te faahepo mai i to ˈna mana i nia i te fenua nei na roto i te faaore-roa-raa, e a muri atu, i te hoê haamouraa atomi. E taua mau taata ra, o te mau Ite no Iehova ïa.
Na roto i te auraroraa ratou i te mau ture tia a taua Basileia nei, te faatupu ra ïa ratou i te parau tohu a Mika e faaite ra e: “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope vine ïa: e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” (Mika 4:3). I roto i te ao nei, te haˈa nei hoê i nia i te maha o te mau aivanaa no nia i te pae no te parururaa. E ere hoê noa ˈˈe o ratou i te Ite no Iehova. Te tahi tau hitu ahuru milioni taata teie e rave nei i te ohipa na te nuu. E ere hoê noa ˈˈe o ratou i te Ite no Iehova.
Teie râ, maori hoi i te riro noa ei mau taata hiˈopoa o te ore e rave noa ˈˈe i te tahi ohipa, te faaite nei te mau Ite no Iehova i to ratou here na roto i te haereraa ˈtu e faaite i te taata i te parau no nia i te ohipa ta te Atua e rave no te tatara mai i te taata mai roto mai i te atomi, mai ta ta outou iho Bibilia e faaite maira. A ani atu i te mau Ite no Iehova e faaea ra i roto i to outou mataeinaa aore ra i to outou oire ia haere mai e tauturu ia outou ia ite atoa outou i te auraa no taua mau tumu parau nei. E oaoa roa hoi ratou i te haere mai.
[Parau iti faaôhia i te api 12]
Te fifi mau: te manaˈo aro ïa e te mataˈu hohonu e itehia nei e na Puai rahi e piti.
[Parau iti faaôhia i te api 13]
Hitu ahuru milioni taata teie e rave nei i te ohipa na te nuu. E ere hoê noa ˈˈe o ratou i te Ite no Iehova.