Te haamǎtaˈuraa atomi—Fatata anei i te hope?
“E AU ra e mea papu aˈe te hau i te itehia i nia i te fenua i teie nei mahana i to te mau tau atoa mai te Piti o te Tamaˈi Rahi mai â.” Ua niuhia teie manaˈo maitai o te hoê taata papai vea i te matahiti 1989 i nia i te mea e ua faahope roa te mau faaauraa parau faufaa mau no nia i te faaoreraa aore ra te faaitiraa i te mau mauhaa tamaˈi e te mau arepurepuraa manaˈo-ore-hia i te pae politita, i te Tamaˈi toetoe. Tera râ, ua hope atoa anei te haamǎtaˈuraa atomi, tei ite-rahi-hia i roto i te patoiraa a te nunaa puai tahito? Fatata mau anei te hau e te vai-maitai-raa tamau i te naeahia?
Te mau ati o te parare-roa-raa
A tupu ai te Tamaˈi toetoe, ma te tiaturi e na te haamǎtaˈuraa e tapea mai i te hau, ua farii te mau nunaa puai ia rahi te aravihi no nia i te atomi ei mau tumu faatupuraa i te hau, eiaha râ ia taotiahia te rahiraa nunaa o tei nehenehe e hamani i te mau mauhaa atomi. I te matahiti 1970, ua tarimahia te Parau faaau faaitiraa i te rahiraa o te mau mauhaa atomi; tau 140 nunaa tei farii i te reira i muri aˈe. Teie râ, ua patoi te mau nunaa tei ia ratou ra te mana no te hamani i te mau mauhaa atomi, mai te fenua Beresilia, Inidia, Iseraela, e Raparata, i te tarima atu i te reira e tae roa mai â i teie nei mahana.
Teie râ, i te matahiti 1985, ua tarima te hoê nunaa puai tei ia ˈna ra te mana no te hamani i te mau mauhaa atomi, o Korea Apatoerau. No reira, i to ˈna faaiteraa e te iriti ra oia ia ˈna i rapae i te parau faaau i te 12 no mati 1993, papu maitai e ua haapeapea te ao nei. Ua tapao te vea helemani Der Spiegel e: “E riro te iritiraa mai i te Parau faaau faaitiraa i te rahiraa o te mau mauhaa atomi ei hoê hiˈoraa o te nehenehe e ravehia no te hoê â huru tupuraa: Te vai ra i teie nei te mǎtaˈu o te hoê tataˈuraa i te mauhaa tamaˈi atomi, o tei haamata i Asia, e mea atâta aˈe paha i te aroraa no nia i te paura e vai ra i rotopu i te mau nunaa puai.”
Ma te turaihia e te here aiˈa o te faatupu uˈana nei i te mau nunaa apî, eita e ore e e maraa â te numera o te mau puai atomi. (Hiˈo i te tumu parau tarenihia.) Te faaara ra te papai vea ra o Charles Krauthammer e: “Te hopea o te haamǎtaˈuraa rusia e ere te auraa e o te hopea ïa o te ati atomi. Te ati mau, oia hoi te maraaraa ïa o te mau puai atomi, e no haamata noa ˈtura teie maraaraa.”
Mau paura no te hoo
Te hiaai rahi nei teie mau nunaa puai e parau ra e e puai atomi ratou ia noaa ia ratou te roo e te puai o ta teie mau mauhaa e horoa ra. Ua parau te hoê fenua e ua hoo mai oia e piti upoo atomi no Kazakhstan. Ua tapao haapapu teie repubilita no Rusia tahito e ua “moe” teie mau upoo atomi.
I te avaˈe atopa 1992, ua tapeahia e rave rahi mau taata i Frankfort, i Helemani, ua itehia e 200 garame huˈa atomi césium taero mau i nia ia ratou, e ravai roa oia no te faataero i te pape o te hoê oire taatoa. Hoê hebedoma i muri iho, ua haruhia e hitu taata ohipa ino i Munich, ua itehia e 2,2 kilo huˈa atomi uranium i nia ia ratou. Ua faariaria te iteraahia e piti taatiraa atomi a te tahi feia ohipa ino i roto e piti noa hebedoma i te mau taata toroa a te hau, i te mea e ua tapao te Pu Nunaa o te Puai Atomi e pae huru tupuraa mai teie i roto i te ao atoa nei no te matahiti taatoa i mairi aˈenei.
Aita i itehia e ua hinaaro mau anei teie mau taata i te hoo atu i te reira i te mau pǔpǔ totova aore ra i te mau faatereraa nunaa. Te maraa noa ˈtura râ te ohipa totova i te atomi. Te faataa ra te taote David Lowry no te Pu faaiteraa o te parare-roa-raa i Europa i te ati rahi ma te parau e: “Te mea anaˈe ta te hoê taata totova e titau ra i te rave, te haponoraa ïa i te hoê tuhaa iti uranium faufaa rahi mau na te hoê mana faatere rahi no te tamata ˈtu oia, ma te parau e te vai ra ta matou uranium e rave rahi e teie te haapapuraa. Hoê â ïa huru e te hoê taata haru i te tahi atu taata ma te hapono i te hoê o to ˈna taria i tâpûhia.”
“Te mau paura faataimehia i te paaina” e “mau marei haapohe” râ
I te haamataraa o te matahiti 1992, ua faaôhia e 420 matini hamani i te puai atomi i roto i te maimiraa atâta ore no te faatupu i te uira; ua haamatahia i te hamani e 76 matini ê atu. I te roaraa râ o te mau matahiti, ua aratai te mau ati faatupuhia e te mau matini hamani i te puai atomi i te maraaraa o te maˈi, i te taea-ore-raahia te avaˈe o te aiû, e te tahi mau hapeparaa o te fanauraa. Te faataa ra te hoê tabula e ua faatupu tau 1967 ati i te pu plutonium no Rusia i te haapurararaa i te mau huˈa atomi taero e ua tataitoru hau aˈe i ta te ati i Chernobyl i faatupu.
Papu maitai, ua huti teie nei ati i Chernobyl, i Ukraine, o te avaˈe eperera 1986 i te ara-maite-raa o te mau ravea haapurororaa e haaparareraa parau. Te faataa ra o Grigori Medwedew, taata aravihi i te pae no te atomi e tepute faatere atoa o te pu no Chernobyl i te mau matahiti 1970 e, “e faaauhia te haapueraa rahi mau o te mau huˈa atomi taero i vai maoro” haapurarahia i roto i te reva “i na paura Hiroshima hoê ahuru e te mau faahopearaa atoa o te vai maoro mai.”
I roto i ta ˈna buka Tschernobylskaja chronika, ua tabula o Medwedew 11 ati rahi faatupuhia e te mau matini hamani i te puai atomi i te fenua Rusia tahito i ropu i te mau matahiti 1980 e 12 ati ê atu i te mau Hau amui no Marite. Ua amui-atoa-hia te ati huru ê mau o tei tupu i te matahiti 1979 i Three Mile Island i Pennsylvania. No nia i teie ohipa te tapao ra o Medwedew e: “A tahi ra ati o tei faaino ma te rahi i te roo o te puai atomi e o tei faaore i te mau moemoeâ no nia i te mana paruru o te mau pu puai atomi i roto i te feruriraa o te mau taata e rave rahi—eiaha râ i roto i te feruriraa o te taatoaraa.”
Na te reira e faataa ra e no te aha te mau ati e tupu faahou ai. I te roaraa o te matahiti 1992, ua maraa ratou i Rusia i nia i te faito tau 20 i nia i te hanere. I muri aˈe i te hoê o teie mau ati, i te avaˈe mati 1992 i te fare uira no Sosnovy Bore i St. Petersburg, i Rusia, ua maraa te mau faito o te mau huˈa atomi taero e 50 i nia i te hanere i te fenua Beretane i te pae apatoerau hitia o te râ e ua naea-tataipiti-hia i te faito rahi roa ˈˈe faatiahia i Estonia e i Filelane i te pae apatoa. Te farii ra te orometua haapii ra o John Urquhart no te Fare haapiiraa tuatoru no Newcastle e: “Eita vau e nehenehe e haapapu e o Sosnovy Bore te tumu o te maraaraa o te taero atomi—tera râ, mai te peu e e ere o Sosnovy Bore, eaha ïa te tumu?”
Te parau nei vetahi mau mana faatere e ua faaorehia te mau matini hamani i te puai atomi mai te huru o Chernobyl i roto i ta ratou opuaraa e mea atâta roa ratou ia faaohipahia. Noa ˈtu râ, te faaohipa-noa-hia ra e hau atu i te ahuru matini no te pahono i te mau aniraa rahi roa i te pae no te uira. Ua faahapa-atoa-hia te tahi feia haapao matini i te haafaufaa-ore-raa i te mau faanahoraa arairaa i te vai-maitai-raa, no te haamaraa i te hamaniraa taoˈa. Te faariaria nei te mau tabula mai teie i te mau fenua mai ia Farani, o te faaohipa ra i te mau fare atomi no te faatupu e 70 i nia i te hanere o ta ˈna uira. Mai te peu e e tupu te hoê ati mai ia Chernobyl, e titauhia ia opanihia e rave rahi mau fare i Farani e a muri noa ˈtu.
E riro atoa te mau matini hamani i te puai atomi “paruru” ia hiˈohia i te paruru ore i te roaraa o te tau. I te omuaraa o te matahiti 1993, i te hoê hiˈopoaraa arairaa i te vai-maitai-raa mai tei matauhia, ua itehia hau atu i te hoê hanere afafaraa i roto i te matini auri hamani i te puai atomi i Brunsbüttel, te hoê o te mau matini tahito roa ˈˈe no Helemani. Ua itehia hoê â huru afafaraa i roto i te mau matini no Farani e no Helevetia. Ua tupu te ati rahi matamua i roto i te hoê fare uira atomi Tapone i te matahiti 1991, ua riro paha te tahitoraa ei tumu. Te faaite ra te reira e e tupu paha taua mau huru ati i te mau Hau amui no Marite, i reira ua hau atu i te hoê ahuru matahiti to te piti i nia i te toruraa o te mau matini tapihoo hamani i te puai atomi.
E nehenehe te mau ati no roto mai i te mau matini hamani i te puai atomi e tupu i te mau vahi atoa e i te mau taime atoa. Hau noa ˈtu te rahi o te mau matini hamani i te puai atomi, hau atoa te haamǎtaˈu; hau noa ˈtu te tahitoraa o te matini, hau atoa te ino. Eita ïa e maerehia e ua pii te hoê vea ia ratou mai te mau paura faataimehia i te paaina e e mau marei o te mau huˈa atomi taero haapohe.
Ihea ratou e tia ˈi ia faarue i te pehu atomi?
Aita i maoro aˈenei ua maere roa te mau taata i te iteraa e ua auahia te hoê vahi faafaaearaa i te pae tahora pape i te mau mouˈa Alpes i Farani e ua haaatihia oia e te mau mutoi. Ua faataa te vea The European e: “Ua faaite te mau hiˈopoaraa mai tei matauhia no nia i te mau huˈa atomi taero o tei ravehia i muri aˈe i te poheraa o te hoê vahine o taua vahi ra tei taero i te beryllium e piti avaˈe i teie nei i te mau faito o te mau huˈa atomi taero i te vahi faafaaearaa o tei rahi aˈe e 100 taime i to te mau faito o te vahi tapiri mai.”
E faaohipahia na te beryllium, te hoê taoˈa auri mâmâ roa faatupuhia ma te mau ravea rave rau, i roto i te fare hamaniraa manureva e, ia oti i te tuu-tahaa-raahia i raro aˈe i te tahi mau hihi maramarama puai, e faaohipahia te reira i roto i te mau pu atomi. E au ra e ua faarue te hoê fare hamaniraa beryllium i te pehu no roto mai i te ravea atâta mau o te tuu-tahaa-raa i raro aˈe i te mau hihi maramarama puai i nia iho aore i pihai iho i te vahi faafaaearaa. “Ua riro te huˈahuˈa beryllium, noa ˈtu e aita i tuu-tahaa-hia i raro aˈe i te mau hihi maramarama puai,” ta te vea The European ïa i faahiti, “ei hoê o te mau huru taero roa ˈˈe o te pehu a te mau fare tapihaa o tei matauhia.”
I te hoê â taime, ua faaruehia tau 17 000 farii pehu huˈa atomi taero mai tei parauhia ra no te hoê roaraa e hau atu i te 30 matahiti i roto i te mau pape o te pae miti o Novaya Zemlya, faaohipahia e te fenua Rusia tahito mai te hoê vahi tamatamataraa atomi i te omuaraa o te mau matahiti 1950. Hau atu, ua faaruehia te mau tuhaa huˈa atomi taero o te mau pahi hopu atomi e to te mau matini hamani i te puai atomi 12 i roto i te mau pape faarirohia mai te hoê farii faarueraa pehu tano maitai.
Ma te opua-maite-hia aore ra aita, mea atâta mau te haaviiviiraa atomi. No nia i te hoê pahi hopu o tei tomo i te pae miti Norevetia i te matahiti 1989, ua faaara te Time e: “Te haamanii ra te tomoraa o te pahi i teie nei â i te césium-137, te hoê taoˈa e faatupu i te mariri ai taata. Ua tae roa te haamaniiraa i te faarirohia mai te tahi mea iti roa no te faaino i te ora i roto i te miti aore ra i te oraora-maitai-raa o te taata. Ua faauta atoa râ te pahi hopu Komsomolets e piti topita atomi e 13 kilo plutonium i roto e no te afaraa o te hoê ora (te taime ta te hoê taoˈa atomi taero e tuu no te haapurara ê i te afa o to ˈna mau huˈa) e 24 000 matahiti e no te taeroraa rahi mau e nehenehe ai te hoê huˈa o teie plutonium e haapohe i te hoê taata. Ua faaara te mau taata aravihi Rusia e e nehenehe te plutonium e parare i roto i te pape e e faataero i te mau tuhaa rarahi o te moana i te omuaraa iho o te matahiti 1994.”
Papu maitai, e ere te faarueraa i te pehu huˈa atomi taero i te hoê fifi e farerei-noa-hia ra i Farani e i Rusia. Te vai ra i te mau Hau amui no Marite te “mau haapueraa pehu materia o te mau huˈa atomi taero e aita e vahi papu no te haapue i te reira,” ta te vea Time ïa e faataa ra. Te auraa ra e ua haapuehia hoê mirioni farii taoˈa haapohe i roto i te haapueraa no te hoê noa taime e te “ati o te moeraa, te eiâraa e te vavahiraa i te palaneta na roto i te hoê faaohiparaa ino” o te vai noa.
No te faahiˈo i teie ati, ua paaina te hoê pereoo pâ auri faauta pehu atomi i roto i te hoê pu tahito hamaniraa mauhaa i Tomsk, i Siberia, i te avaˈe eperera 1993, o tei faahaamanaˈo faahou i te mau mea riaria mau mai te ati i tupu i Chernobyl.
Ma te papu maitai, aita te mau tiaororaa i te hau e te vai-maitai-raa i faaroohia ia au i te parau e e hope te ati atomi, i niu-maitai-hia. Teie râ, te piri ra te hau e te vai-maitai-raa. Nafea tatou e ite ai i te reira?
[Tumu parau tarenihia i te api 4]
TE MAU NUNAA PUAI ATOMI
12 e te maraa noa ra te numera
FAAITEHIA aore ra I TE TUPURAA MAU: Belarus, Beretane, Tinito, Farani, Inidia, Iseraela, Kazakhstan, Pakistan, Rusia, Afirika Apatoa, Ukraine, mau Hau amui no Marite
OIA ATOA PAHA: Algeria, Beresilia, Irania, Irakia, Libia, Korea Apatoerau, Korea Apatoa, Raparata, Suria, Taiwan
[Hohoˈa i te api 5]
E nehenehe atoa te faaohiparaa mârǔ i te puai atomi e riro ei ohipa atâta
[Faaiteraa i te tumu]
I muri mai: U.S. National Archives photo
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]
Api matamua: Stockman/International Stock
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
U.S. National Archives photo