VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g87 8/6 api 13-16
  • E î noa râ vau i te aau mehara

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E î noa râ vau i te aau mehara
  • A ara mai na! 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E rahi roa ˈˈe te here i te mau hapepa
  • Te hoê tauturu here mau
  • Te tauturu no te faaoromai i te hoê ati mauiui mau
  • E rave rahi tumu e faaite ai i te aau mehara
  • To ˈu mauruuru no te turu aueue ore a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • “Ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Ua ite i te tamahanahanaraa i te taime i hinaaro roa ˈi au i te reira
    A ara mai na! 2015
  • Te hoê ofai pupuhi tei taui i to ˈu oraraa
    A ara mai na! 1995
Ite hau atu â
A ara mai na! 1987
g87 8/6 api 13-16

E î noa râ vau i te aau mehara

Nafea te hoê taata tei paruparuhia na roto i te hoê ati e nehenehe ai e ore e hepohepo-roa-hia? Mea faufaa mau anei te hoê tiaturiraa hohonu mau i te Atua e ta ˈna mau parau fafau i roto i te hoê tupuraa mai teie te huru? Eaha te huru o te mau melo o te utuafare e tia ˈi? E nehenehe anei te taatoaraa e tapea i to ratou manaˈo maitai? Teie te aamu o te hoê utuafare tei farerei atu i teie huru tupuraa.

UA riro te 1 no Tiunu 1957, ei mahana hopea “i manaˈohia” o to ˈu nei oraraa. Ua haamata hoi teie mahana mai te tahi atu mau mahana atoa: ua tia mai au i te poipoi roa no te rave i ta ˈu ohipa tâpû tumu raau i Deer Lake (Terre-Neuve). Mea maitai roa te mau mea atoa.

Ma te manaˈo-ore-hia, i te taime a marua mai ai te tumu raau rahi ta ˈu i tâpû iho nei, ua opai aˈera to ˈna toparaa na roto i te hoê tauiraa mataˈi. Aita i noaa ia ˈu i te faaatea ˈtu. Ua topa aˈera te tumu raau i nia iho i to ˈu na tapono e ua ume aˈera ia ˈu i raro i te repo, aita roa ˈtura vau i ite faahou i te haapaoraa. I to ˈu araraa mai, aita vau i nehenehe faahou e hauti!

Ua faahorohia ˈtura vau i te fare maˈi no Corner Brook i reira te mau hiˈopoaraa hohonu i te faaiteraa mai e ua mutu rii te uaua e vai ra i roto i te ivi tua, e titauhia ïa ia tâpû-ê-hia e toru o to ˈu mau ivi tua. E ua vai paruparu noa vau mai te avae e tae noa ˈtu i te upoo.

E rahi roa ˈˈe te here i te mau hapepa

Mea fifi mau ia feruri i te puai o te manaˈo faufaa ore e te faaere o ta te hoê ati mai teie te huru e faatupu mai. Eita roa ˈtu vau e nehenehe faahou e pahere i to ˈu nei rouru aore ra e faatamaa ia ˈu iho. Inaha hoi, aita roa ˈtu vau e ite faahou ra i te poia!

O vau hoi e taata tino maitai, e te puai e te itoito na mua ˈˈe, ua riro roa ˈtura ïa vau ei hapepa o tei ere-roa-hia i te puai. No te faaoromai i teie huru tupuraa, ua tia roa ia ˈu ia faatupu e rave rahi mau tauiraa i roto i to ˈu oraraa. I tei hea faito e nehenehe ai te reira e taeahia? E ite atu vau i te reira i roto i te mau matahiti e rave rahi, i muri aˈe.

Eita roa ˈtu vau e tapae ahiri e aita te tauturu here o ta ˈu vahine o Hilda. I roto i te Maseli 18:22, te ui nei te Bibilia i teie nei uiraa: “[Ua noaa anei te hoê vahine maitai?]” Mai te peu e e, “e maitai â ta ˈna i noaa”, ta ˈna ïa e pahono nei. Oia mau, ua riro ta ˈu vahine ei haamaitairaa no ˈu e no ta mâua na tamarii e hitu.

I te taime a roohia ˈi vau i teie nei ati, 18 avae to ta ˈu tamarii apî roa ˈˈe; tae roa mai ai i reira, ua horoa o Hilda i te rahiraa o to ˈna taime na ratou. Mai taua mahana ra râ, ua faaohipa rahi atoa vau ia ˈna mai ia ratou atoa ra, e hau atu â paha, no te mea eita o ˈna e nehenehe e faaue mai ia ˈu ia haere e horohoro aore ra e hauti i rapae i muri aˈe i te faahopuraa mai ia ˈu i te pape e te faaahuraa mai. Eita, e tia râ ia ˈna ia tuu faahou ia ˈu i roto i te roi.

Noa ˈtu râ te reira, e ata iho â mâua i te tahi taime. Ei hiˈoraa, e faaori haere pinepine o Hilda ia ˈu na nia i to ˈu parahiraa huira. E, i te hoê mahana, aita vau e faaea i te faaopa noa i te hoê pae. I te mau taime atoa, e faaafaro mai oia ia ˈu, e au râ e eita roa ˈtu vau e nehenehe e faaea afaro noa i taua mahana ra. I te pae hopea, ua parau maira oia e: “Eaha râ hoi teie, Lindsay?” Ua itehia mai te reira i te taime a hoˈi ai mâua i te fare. I to ˈna raveraa mai ia ˈu mai roto mai i to ˈu parahiraa, ite atura mâua e te parahi noa ra vau i nia iho i te hoê afata pua ahu rahi! No te mea hoi aita faahou to ˈu ite i te fafa, aita roa ˈtu vau i ite noa ˈˈe i te reira. No te mea ïa aita vau i haapapu-maitai-hia i opa noa ˈi vau i te hoê pae.

Te hoê tauturu here mau

Mea fifi mau to ˈu tiaraa, na roto râ i to ˈna here, ua tauturu mai te Atua ra o Iehova ia ˈu. I roto i te Maseli 3:5, 6, te ite ra tatou i teie aˈoraa: ‘E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra, e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.’ Teie te hoê aˈoraa faufaa mau, no te mea ahiri aita te here o Iehova e te ite i te parau mau o te Bibilia, eita roa ˈtu vau e nehenehe e faaoromai i ta ˈu mau faateimaharaa. Teie râ, aita vau i tiaturi noa ia Iehova. I te mea mau, i te hoê taime aita roa ˈtu vau i ite aˈe o vai râ o ˈna.

Ua fanauhia vau i te matahiti 1911, i roto i te hoê vahi tei piihia Little Catalina, i te Trinity bay (Terre-Neuve). I te mea hoi e feia tiaturi roa to ˈu nau metua, ua haapii mai raua ia ˈu ia faatura i te Bibilia, o ta ˈu ïa i taio na i te tahi taime. Na roto i taua mau taioraa ra, ua puta mai te tahi mau uiraa i roto i to ˈu nei feruriraa. Ei hiˈoraa, ua aniani au ia ˈu iho e e nehenehe anei te taata e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei, mai ta te Salamo 37:29 e haapapu nei. Ma te hinaaro hoi e ite i te pahonoraa, ua haere vau e hiˈo i ta ˈu orometua no te uiui atu no nia i te reira vahi. “E tiai ïa oe i muri aˈe ‘i to oe haereraa ˈtu na roto i te pape ra o Ioridana’ e ite atu ai oe i te reira”, o ta ˈna ïa i pahono mai. E au e ua haafifi roa te tahi mau uiraa ta ˈu, ia ˈna, e i te pae hopea, ua parau maira oia ia ˈu e: “To oe fifi e Lindsay, e taata ui maere roa oe.”

Ua ite noa mai vau i te mau pahonoraa i te matahiti 1948 ra, i to matou parahiraa i roto i te oire no Cormack. I reira, ua farerei vau ia Gus Barnes e o Jack Keats, e Ite no Iehova raua. Auê ïa to ˈu oaoa i to teie nau taa pahonoraa mai i ta ˈu mau uiraa na roto i te Bibilia! No te mea hoi ua papu roa to ˈu manaˈo, i te matahiti i muri aˈe, ua bapetizohia vau ei tapao no to ˈu pûpûraa ia ˈu iho na Iehova.

I roto i taua matahiti noa râ, ua taui faahou â matou i to matou faaearaa, i teie nei no te faaea ˈtu ïa i te pae Apatoerau, i Goose Bay (Labrador), i reira vau e rave ai i te ohipa i nia i te hoê vahi raveraa ohipa rarahi. Aita i maoro roa, ua ite aˈera ta ˈu fatu ohipa e e Ite no Iehova vau. Aitâ i mairi e piti avae, ua tihati oia ia ˈu e ua parau mai oia ia faarue vau i te oire, aita râ vau i faaroo atu. I taua anotau ra, e riaria te mau taata i te faaroo maitai i te mau mea apî, noa ˈtu e e mea tahito roa ˈˈe teie nei poroi ia ratou iho.

Aita atoa ta ˈu mau tamarii i vaiihohia i te hiti. Ua farerei ratou i te mau taime fifi mau i te fare haapiiraa, tae roa ˈtu i te taime a haere mai ai te mutoi e farerei i te feia faatere haapiiraa no te faahaamanaˈo atu ia ratou e ua horo te mau Ite no Iehova i te haavaraa tuiroo roa ˈˈe no nia i te tiamâraa i te pae no te faaroo i Canada e ua manuïa ratou. Eaha ˈtura ïa te faahopearaa? Ua haapapuhia ˈtura te tiamâraa i te pae o te faaroo no ta ˈu mau tamarii, oia atoa no te feia e haapaoraa ê atu ta ratou.

Ua taui mau te mau tereraa ohipa i roto i teie nei mataeinaa i teie nei mahana. I te matahiti 1985 ra, ua hamanihia te hoê Piha o te Basileia na roto i te hoê ravea vitiviti mau e te hoê amuiraa Ite no Iehova, tei reira atoa te hoê o ta ˈu mau tamahine.

Te tauturu no te faaoromai i te hoê ati mauiui mau

I te matahiti 1951 ra, ua haere atu matou e faaea i roto i te oire tei reira noâ matou i teie nei, i Deer Lake. Ua tia roa ia ˈu ia faaite i te faaoromai i roto i taua mau matahiti fifi mau ra, e titau râ tei roohia e au i muri aˈe ia faaite hau atu â i te faaoromai.

Ua faarue mai to ˈu hoa here, o Hilda, o tei roohia i te mau fifi i te pae o te mafatu, i te matahiti 1963. I te hoê mahana toetoe roa, ua tae atu vau i to ˈna hunaraa na nia i to ˈu parahiraa huira. Ua manaˈo vau e eita roa ˈtu vau e nehenehe e faaoromai i te vai-moemoe-raa ta ˈu i farerei i taua taime ra. Nafea râ ïa vau i teie nei? Eita roa ˈtu vau e nehenehe e haapao ia ˈu iho, e eita roa atoa ˈtu ïa vau e nehenehe e haapao i to ˈu utuafare fetii.

Tera râ e Atua parau mau o Iehova, e e faatupu iho â oia i te haapuraa ia tuu tatou i to tatou tiaturiraa i nia ia ˈna (Korinetia 1, 10:13). Ua riro ta ˈna mau tavini, to ˈu mau taeae e to ˈu mau tuahine kerisetiano ei tumu no te tamahanahanaraa rahi mau no ˈu, e na te reira i faaitoito mai ia ˈu ia haere i mua. Ua amo ta ˈu tamahine o Yvonne i te hopoia oia hoi te haapaoraa mai ia ˈu. Auê ïa oia i te riroraa ei haamaitairaa no ˈu!

Noa ˈtu e e tia ia Yvonne ia haapao i to ˈna utuafare fetii, e haapao maitai iho â oia ia ˈu. Te fare maˈi fatata roa ˈˈe, e 50 kilometera ïa te atearaa. Ua aratai oia ia ˈu i reira e rave rahi taime ia rapaauhia vau. Ia ino-roa-hia ˈtu â vau, e haere ïa vau i te fare maˈi no Saint John’s na nia i te manureva, i te hoê atearaa e 650 kilometera i to ˈu fare. E aratai noa iho â o Yvonne ia ˈu.

No te mea hoi ua taui roa te huru o te mau melo o to ˈu nei tino, i te tahi taime, ua roohia vau i te mau fifi ino roa i te pae o te oraora-maitai-raa. Ua tâpûhia vau no te mau ofai i roto i te mape e te tahi mau haapêraa; ua tapeahia vau i te fare maˈi e ua faaea noa vau i nia i te roi i to ˈu fare ra e mau avae te roaraa no te tahi mau haapêraa, te tahi ua titauhia ia tapirihia te iri i nia iho; ua tâpûhia vau i te pae o te aau no te mau fifi i te reira pae... e ua roo-atoa-hia vau i te maˈi omaha tihota.

Ua tupu pinepine atoa mai te fifi o te mau pamûraa toto. Tera râ, i te pae hopea, ua farii noa te mau taote i te tâpû ia ˈu ma te ore e pamû i te toto. Auaa râ to ratou aravihi e ta ratou aupururaa, ua ora noa mai au ma te ore i pamûhia te toto. — Ohipa 15:29.

Ua haapao maitai mai ta ˈu tamahine, ta ˈna tane e to ˈna utuafare fetii ia ˈu i roto i to ˈu mau fifi atoa, ma te ara i te pô no te rapaau ia ˈu, ma te faaamu ia ˈu, te faahopu i te pape, te faaapî i te mau rapaauraa, e ma te faahoro atu ia ˈu i te mau haaputuputuraa e te mau tairururaa kerisetiano, i reira vau e itoito hau atu â ˈi i te pae varua. I te tahi taime e apiti atoa vau i roto i te porotarama o te hoê tairururaa. Ma te feaa ore, e riro te mau tamarii here ei haamaitairaa no o mai ia Iehova ra! — Salamo 127:3.

E rave rahi tumu e faaite ai i te aau mehara

Oia mau, e rave rahi tumu e faaite ai vau i te aau mehara. Noa ˈtu e mea paruparu to ˈu nei tino, e mea vitiviti roa râ to ˈu feruriraa, e e nehenehe vau e paraparau. Ua faaohipa vau i teie nei ravea no te faaite i te iˈoa e te mau opuaraa a Iehova i te mau taata atoa tei hinaaro e faaroo mai ia ˈu i roto i te fare maˈi — mai te mau taote, te mau vahine tuati, te mau taata maˈi, te mau perepitero no te mau fare maˈi, e te mau hoa tei haere mai e hiˈo ia ˈu.

Ua roaa atoa ia ˈu i te hoê parahiraa huira faaterehia e na afata uira e piti, 12 volts, o ta ˈu ïa e nehenehe e faatere auaa te hoê taoˈa faatere tei tuuhia i nia iho i te tururaa rima. Ia haere anaˈe vau i rapae na nia iho i to ˈu parahiraa, e farerei vau i te mau hoa e te mau taata tapiri, e horoa mai ïa te reira i te mau taime hau atu â no te paraparau atu no nia i te mau opuaraa a te Atua. Mea oaoa roa na ˈu i te faaohipa i teie nei ravea.

E rave rahi i roto i ta ˈu mau tamarii tei pûpû i to ratou ora na Iehova, e te haapii atoa ra ratou i te reira i ta ratou mau tamarii ia tavini i te Atua. Na te reira e faaoaoa roa ia ˈu. Ua pûpû ta ˈu vahine ia ˈna na Iehova e ua bapetizohia oia, e, to ˈu metua vahine, tei bapetizohia i te 75raa o to ˈna matahiti, ua tavini ïa oia ia Iehova e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa.

Te tiai rû nei au i te mahana i reira ‘te Atua e parahi ai i roto i ta ˈna mau tavini e na ˈna e horoi i to ratou roimata atoa, e e ore roa ˈi te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui’, e ei reira ‘te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili’. — Apokalupo 21:3, 4; Isaia 35:5, 6.

I reira e itehia ˈi te hau mau i nia i te fenua taatoa nei, e e noaa te mau haamaitairaa i te feia e farii nei i te faatereraa a te Atua. Te fafau nei te Bibilia e: “Area te feia marû ra, e parahi ïa ratou i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” E hia maororaa? “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” — Salamo 37:11, 29; 72:7.

Te reira te hoê tiaturiraa faahiahia mau te tia ia faahotuhia. E hope vau i te oaoa ia tae i roto i te faanahonahoraa apî i fafauhia e Iehova, e ‘haere mai ai te feia i roto i te apoo ra i rapae’. — Ioane 5:28, 29.

No te mea hoi e faaea noa vau i te mau mahana atoa, e taime to ˈu no te haamanaˈo i to ˈu oraraa e te feruri no nia i te mea ta ˈna e horoa mai. E nehenehe au e parau ma te feaa ore e ua horoa rahi mai te reira na ˈu. Ua tupu maite to ˈu oraraa i te pae varua i rahi. Ua haapii au i te tuu taatoa i to ˈu tiaturiraa i nia ia Iehova. Maoti i te haapao noa ia ˈu, e peneiaˈe i te mau mea i erehia e au, ua haapii au i te faaite i te aau mehara no te mau mea i noaa mai ia ˈu. Ua rahi atu â to ˈu mauruuru i to ˈu utuafare fetii here mau.

Mea oaoa roa na ˈu i te mea i noaa ia ˈu i teie nei mahana, e te tiai rû nei au i te tupuraa o te tiaturiraa faahiahia mau tei tuuhia mai i mua ia tatou: oia hoi te oraraa i roto i te faanahonahoraa apî ta te Atua i fafau mai. I reira vau e fanaˈo ai i te hoê oraraa maitai roa. Aue ïa te reira mahana i te faahiahia mau e! — Na Lindsay Stead i papai.

[Parau iti faaôhia i te api 14]

Ua tia ia ˈu ia faaoromai hau atu â i muri aˈe a pohe ai ta ˈu vahine here.

[Parau iti faaôhia i te api 15]

Mate feaa ore, e riro te mau tamarii here ei haamaitairaa no o mai ia Iehova ra.

[Hohoˈa o Lindsay Stead i te api 13]

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono