VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/11 api 22-25
  • “Ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê otoheraa rahi
  • Te hoê utuafare fetii oaoa
  • Te faatitiaifaroraa i te paruparu pae varua
  • Te faarururaa i te tahi atu otoheraa
  • Te raveraa i tei maraa ia ˈu
  • To ˈu mauruuru no te turu aueue ore a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te hoê ofai pupuhi tei taui i to ˈu oraraa
    A ara mai na! 1995
  • Ua ite i te tamahanahanaraa i te taime i hinaaro roa ˈi au i te reira
    A ara mai na! 2015
  • E î noa râ vau i te aau mehara
    A ara mai na! 1987
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/11 api 22-25

“Ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa”

FAATIAHIA E ULF HELGESSON

I te avaˈe tiurai 1983, ua tuô te mau taote o tei piˈo i nia iho ia ˈu e: “Ua ara o ˈna!” Ua tâpûhia te hoê oru e 12 tenetimetera te roa i nia i to ˈu mootuaio maoti te hoê tâpûraa fifi mau e 15 hora te maoro. Ua paruparu-roa-hia to ˈu tino taatoa.

TAU mahana i muri iho, ua afaihia vau i roto i te tahi atu fare maˈi fatata e 60 kilometera te atea i to ˈu oire faaearaa no Hälsingborg, i te pae apatoa no Tuete. I reira, ua haamata ˈtura vau i te hoê porotarama no te faaitoito-faahou-raa ia ˈu. Ua parau mai te taote e e mea teimaha roa, tera râ, aita ta ˈu e nehenehe e tiai i te haamata. Ua hinaaro mau â vau e haere faahou. Na roto i te pee-maite-raa i te hoê porotarama faaetaetaraa tino e pae hora i te mahana, ua haere oioi noa vau i mua.

Hoê avaˈe i muri iho, i te taime a haere mai ai te tiaau haaati e tavini i ta matou amuiraa, ua tere roa mai oia e te tahi atu mau matahiapo kerisetiano no te faatupu i te putuputuraa a te mau matahiapo o te amuiraa i roto i to ˈu piha fare maˈi. Auê au i te oaoa e, i to ˈu iteraa i teie haapapuraa o te here autaeae! Ua afai mai te feia utuutu maˈi no taua tahua ra i te tî e te mau amuamu na matou paatoa i muri aˈe i ta matou putuputuraa.

I te omuaraa, ua maere roa te mau taote i to ˈu mau haereraa i mua. I muri aˈe e toru avaˈe, ua nehenehe ia ˈu e parahi i roto i to ˈu parahiraa huira e e tia atoa i nia maa taime iti. Ua oaoa vau e ua tae mau to ˈu manaˈo e e haere faahou. Ua horoa mai to ˈu utuafare fetii e to ˈu mau hoa kerisetiano e rave rahi mau faaitoitoraa ia haere anaˈe mai ratou e hiˈo ia ˈu. Ua nehenehe atoa vau e hoˈi i te fare no te tahi mau area taime poto.

Te hoê otoheraa rahi

I muri aˈe râ, aita vau i haere faahou i mua. Aita i maoro, ua faaite mai te taote i teie poroi mauiui mau: “Eita to oe huru e maitai atu â!” Te tapao i teie nei, o te haapuairaa ïa ia ˈu ia nehenehe au e hahaere na roto i te hoê parahiraa huira. Ua aniani au e eaha râ to ˈu huru a muri aˈe. E nafea ta ˈu vahine? Ua rave-atoa-hia hoi te hoê tâpûraa rahi i nia ia ˈna e ua titau oia i ta ˈu tauturu. E titauhia anei e ia haapao-tamau-hia vau i roto i te hoê fare no te huma?

Ua paruparu roa to ˈu feruriraa. Ua iti roa to ˈu itoito, to ˈu hinaaro e faaruru, e to ˈu puai. Ua mairi te mau mahana, e ua vai noa vau ma te hauti ore. Aita vau i paruparu-noa-hia i te pae tino, ua paruparu atoa râ vau i te pae o te mau manaˈo horuhoru e i te pae varua. Ua “hurihia [vau] i raro.” Ua manaˈo noa na vau e e mea puai au i te pae varua. Ua aa-hohonu-hia to ˈu faaroo i roto i te Basileia o te Atua. (Daniela 2:44; Mataio 6:10) Ua tiaturi au i te parau tǎpǔ a te Bibilia e e faaorahia te mau maˈi e te mau hapepa atoa i roto i te ao apî parau-tia a te Atua e e fanaˈo faahou te huitaata atoa i te oraraa tia roa i reira. (Isaia 25:8; 33:24; Petero 2, 3:13) I teie nei, mai te mea ra e ua paruparuhia vau, eiaha noa i te pae tino, i te pae varua atoa râ. Mai te mea ra e ua “pohe roa” vau.—Korinetia 2, 4:9.

Hou râ vau e haere ai i mua i roto i ta ˈu aamu, e faatia atu vau maa vahi iti o to ˈu oraraa.

Te hoê utuafare fetii oaoa

Ua fanauhia vau i te matahiti 1934, e e taata oraora maitai au. I te omuaraa o te mau matahiti 1950, ua farerei au ia Ingrid, faaipoipo atura mâua i te matahiti 1958 e ua faaea ihora mâua i te oire no Östersund, i te tuhaa ropu no Tuete. Ua tupu te hoê tauiraa faufaa roa i roto i to mâua oraraa i te matahiti 1963 i to mâua haamataraa i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. E toru tamarii nainai ta mâua i tera taime—o Ewa, o Björn, e o Lena. Aita i maoro, ua haapii aˈera to matou utuafare taatoa e ua haere matou i mua i roto i te ite no nia i te mau parau mau a te Bibilia.

Aita i maoro i muri aˈe i to matou haamataraa i te haapii, ua haere atura matou e faaea i Hälsingborg. I reira, ua pûpû mâua ta ˈu vahine no Iehova e ua bapetizohia mâua i te matahiti 1964. Ua rahi atu â to mâua oaoa i te bapetizoraahia ta mâua tamahine matahiapo, o Ewa, i te matahiti 1968. E hitu matahiti i muri iho, i te matahiti 1975, ua bapetizo-atoa-hia o Björn raua o Lena, e i te matahiti i muri iho, ua nominohia vau ei matahiapo i roto i te amuiraa kerisetiano.

Maoti ta ˈu ohipa, mea navai maitai to matou utuafare i te pae materia. E ua rahi atu â to matou oaoa i to Björn raua o Lena haamataraa i te taviniraa ma te taime taatoa. I muri noa iho, ua titauhia o Björn ia tavini i te amaa a te mau Ite no Iehova i Arboga. Aita ˈtu ai ïa to matou oraraa. I te omuaraa râ o te matahiti 1980, ua haamata ˈtura vau i te ite i nia i to ˈu tino i te mau faainoraa o te oru o tei tâpûhia i te pae hopea i taua tâpûraa rahi i te matahiti 1983 ra.

Te faatitiaifaroraa i te paruparu pae varua

I te parauraahia mai e eita vau e haere faahou, aita vau i taa faahou e nafea râ. Mea nafea to ˈu itoito-faahou-raa mai i te pae varua? Mea ohie aˈe hoi i ta ˈu i manaˈo na. Ua rave noa mai au i ta ˈu Bibilia e ua haamata ˈtura i te taio. Rahi noa ˈtu to ˈu taioraa, rahi noa atoa ˈtu te puai i noaa mai ia ˈu. Te mea hau roa ˈtu, ua haafaufaa vau i te Aˈoraa a Iesu i nia i te Mouˈa. Ua na nia iho noa vau i te taio e i te feruri hohonu i nia i teie Aˈoraa.

Ua hoˈi faahou mai to ˈu hiˈoraa oaoa no nia i te oraraa. Na roto i te taioraa e te feruri-hohonu-raa, ua haamata ˈtura vau i te ite i te mau vahi maitatai maoti hoi i te mau faaturoriraa. Ua puai faahou to ˈu hiaai e tufa i te mau parau mau a te Bibilia ia vetahi ê, e ua haamâha vau i teie hiaai na roto i te pororaa i te feia rave ohipa i te fare maˈi e i te tahi atu feia o ta ˈu i farerei. Ua turu taatoa mai to ˈu utuafare ia ˈu e ua haapiihia ratou e nafea ia rave ia ˈu. I te pae hopea, ua faarue au i te fare maˈi.

Tei te fare atura vau i teie nei. Auê ïa mahana oaoa no matou paatoa e! Ua faanaho to ˈu utuafare i te hoê tabula ohipa o tei amui atoa i te aupururaa ia ˈu. Ua faaoti aˈera ta ˈu tamaiti, o Björn, e faaea i te rave i te ohipa i te amaa a te mau Ite no Iehova, e ua hoˈi mai oia i te fare no te tauturu i te haapaoraa ia ˈu. E mea mahanahana mau â i te mea e ua faaite mai to ˈu utuafare i te here e te tapitapi rahi no ˈu.

Te faarururaa i te tahi atu otoheraa

Tera râ, a mairi ai te taime, ua ino roa ˈtu â to ˈu huru, e mea fifi roa na ˈu ia hahaere. I te pae hopea, noa ˈtu te mau tutavaraa aroha a to ˈu utuafare, aita ˈtura ratou i nehenehe faahou e haapao ia ˈu i te fare. No reira, ua manaˈo atura vau e mea maitai aˈe no ˈu ia haere i te hoê fare aupururaa. I reirâ, ua titauhia te mau tauiraa e te hoê tereraa ohipa apî. Aita râ vau i vaiiho i te reira ia riro ei otoheraa i te pae varua.

Aita vau i faaea noa ˈˈe i ta ˈu taioraa bibilia e ta ˈu mau maimiraa. Ua feruri noâ vau i te ohipa o ta ˈu e nehenehe e rave, eiaha râ i te mea aore e maraa ia ˈu. Ua feruri hohonu vau i nia i te mau haamaitairaa pae varua tei fanaˈohia e te mau Ite no Iehova atoa. Ua faaea piri noa vau ia Iehova na roto i te pure e ua faaohipa vau i te mau taime tano atoa no te poro atu ia vetahi ê.

I teie nei, te faaea nei au i te po e vetahi tuhaa o te mahana i te fare aupururaa. I te avatea e te ahiahi, e faaea au i te fare aore ra e haere au i te mau putuputuraa kerisetiano. Ua faanaho te tuhaa tauturu turuutaa a te oire i te tahi faurao tamau no ˈu no te haere atu e no te hoˈi mai i te mau putuputuraa e i to ˈu fare. Te haapao nei to ˈu utuafare here, te mau taeae i roto i te amuiraa, e te feia rave ohipa i te fare aupururaa, ia ˈu ma te faahiahia mau.

Te raveraa i tei maraa ia ˈu

Aita vau e hiˈo nei ia ˈu iho mai te hoê taata huma, e hoê â huru no to ˈu utuafare, e to ˈu mau taeae kerisetiano. Te aupuruhia nei au ma te here, e maoti te reira, te tamau noa nei au i te tavini maite ei matahiapo. Te aratai nei au i te hoê Haapiiraa Buka a te amuiraa i te mau hebedoma atoa, e tae noa ˈtu i te haapiiraa o Te Pare Tiairaa a te amuiraa i te Piha no te Basileia. E mea fifi no ˈu ia huri i te mau api o te Bibilia, no reira ua faataahia te hoê taeae no te tauturu ia ˈu i roto i teie tuhaa i te mau putuputuraa. Te aratai nei au i te mau putuputuraa e te horoa nei au i te mau oreroraa parau na roto i to ˈu parahiraa huira.

Inaha, mea rahi te mau ohipa mea au na ˈu ia rave na mua ˈˈe, o ta ˈu e nehenehe â e rave, oia atoa hoi te mau farereiraa i te nǎnǎ. (Petero 1, 5:2) E rave au i te reira ia haere mai te mau taeae e te mau tuahine e ani i te tauturu aore ra i te mau aˈoraa. Te faaohipa atoa nei au i te niuniu paraparau, ma te opuaraa e taniuniu atu ia vetahi ê. E faaitoito atu vau ia ratou e e faaitoito atoa mai ratou ia ˈu. (Roma 1:11, 12) Ua parau mai te hoê hoa aita i maoro aˈenei e: “I te taime mau e paruparu ai au, e taniuniu mai oe no te faaitoito ia ˈu.” Tera râ, e faaitoito-atoa-hia vau, i te iteraa e te haamaitai ra Iehova i ta ˈu mau tutavaraa.

Na mua ˈˈe e i muri aˈe i te mau putuputuraa, e fanaˈo vau i te amuimuiraa maitai e te mau tamarii o te amuiraa. I te mea e e parahi noa vau i roto i to ˈu parahiraa huira, hoê â to matou faito ia paraparau anaˈe matou. Mea au roa na ˈu to ratou huru haavare ore e to ratou huna ore i te parau. Ua parau mai te hoê tamaroa apî ia ˈu e: “E taata hapepa haviti roa oe!”

Na roto i te haafaufaaraa i te ohipa e maraa ia ˈu ia rave maoti i te haapeapearaa i te mea aore e maraa ia ˈu, ua oaoa roa vau i te taviniraa ia Iehova. Mea rahi o ta ˈu i haapii na roto i te ohipa i farereihia e au. Ua taa ia ˈu e e haamatarohia e e haapuaihia tatou na roto i te mau tamataraa o ta tatou e farerei.—Petero 1, 5:10.

Ua tapao vau e, e rave rahi mau taata oraora maitai, aita e papu ra ia ratou e e tia ia tatou ia tamau noa i te haafaufaa i te haamoriraa i to tatou Metua i te raˈi ra. Mai te peu e eita tatou e na reira, e nehenehe ta tatou tabula no te tuatapaparaa, te mau putuputuraa, e te pororaa e riro ei ohipa matauhia rave-haumani-noa-hia. Te faariro nei au i teie mau faanahoraa ei tuhaa faufaa roa no te ora ˈtu i te hopea o teie nei ao e tae roa ˈtu i roto i te Paradaiso a te Atua tâpûhia mai i nia i te fenua nei.—Salamo 37:9-11, 29; Ioane 1, 2:17.

E tia ia vai ora noa te tiaturiraa o te oraraa i roto i te ao apî a te Atua i mua nei, i roto i to tatou mafatu. (Tesalonia 1, 5:8) Ua haapii atoa vau eiaha ia faaea i te aro i te mau manaˈo haaparuparu atoa. Ua haapii au i te hiˈo ia Iehova mai te hoê Metua tane no ˈu e i ta ˈna faanahonahoraa mai te hoê Metua vahine no ˈu. Ua taa ia ˈu e mai te peu e e rave tatou i te tutavaraa, e nehenehe o Iehova e faaohipa ia tatou tataitahi ei tavini aravihi no ˈna.

Noa ˈtu e i te tahi mau taime, ua puta mai te manaˈo e ua “hurihia [vau] i raro,” aita râ vau “i pohe roa.” Aita roa ˈtu vau i faaruehia e Iehova e ta ˈna faanahonahoraa, aore ra e to ˈu utuafare e to ˈu mau taeae kerisetiano. Auaa hoi to ˈu raveraa mai i te Bibilia e to ˈu haamataraa i te taio i teie buka, ua noaa faahou mai to ˈu puai i te pae varua. Te haamauruuru nei au i te Atua ra o Iehova, o te horoa mai nei i te ‘mana o tei hau aˈe i tei matauhia’ ia tiaturi anaˈe tatou ia ˈna.—Korinetia 2, 4:7, MN.

Ma te tiaturi papu e te turui-taatoa-raa i nia ia Iehova, te tiatonu nei au ma te aau tae i te tau i mua nei. Te tiaturi nei au e fatata roa te taime e faatupu ai te Atua ra o Iehova i ta ˈna parau tǎpǔ no te hoê paradaiso haamau-faahou-hia i nia i te fenua nei e tae noa ˈtu i te mau haamaitairaa faahiahia atoa o ta te reira e hopoi mai.—Apokalupo 21:3, 4.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono