To ˈu mauruuru no te turu aueue ore a Iehova
FAATIAHIA E SHARON GASKINS
TE PARADAISO i nia i te fenua nei! Te ite ra vau ia ˈu i te hororaa na roto i te mau uruaihere, te aˈuaˈuraa i te mau manu pepe, te hautiraa e te mau fanauˈa liona. Auê te oaoa e! Te feaa ra râ to ˈu manaˈo. Mea pinepine hoi to ˈu mau tiaturiraa i te hope na roto i te oto!
I te roaraa o to ˈu haamanaˈoraa, o to ˈu parahiraa huira noa iho â to ˈu hoa apiti. Mai te fanauraa mai â, ua faaere te hoê hapepa o te roro ia ˈu i te mau oaoaraa o te tamariiriiraa. Ia hauti anaˈe te tahi atu mau tamarii na nia i te tiaa faahee huira e te mau pereoo taataahi, e parahi noa ïa vau o vau anaˈe, eita hoi au e tae ia haere. No reira, i to Mama afairaa ia ˈu i tera taata faaora faaroo e i muri aˈe i te tahi, ua tiaturi iho â matou e e tupu te hoê semeio. Tera râ taime i muri aˈe i te tahi, e faahoˈi atu oia ia ˈu na nia noâ i to ˈu parahiraa huira. Ahiri e mea hepohepo roa no ˈu, mea ino ïa to ˈna mauiui!
Ma te tiairaa i te hoê tiaturiraa mau, ua haamata ˈtura to ˈu metua vahine i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova i te omuaraa o te matahiti 1964. E ono ïa matahiti e te afa to ˈu i reira.
Auê te faahiahia e ia haapii e ua vai na i mutaa ihora te hoê paradaiso unauna i nia i teie fenua. Tera râ hoi, ua erehia i te taata matamua ra o Adamu, te hinaaro ra râ vau e fanaˈo i te mau taairaa fatata e te Atua o ta ˈna i fanaˈo na. Mai te aha hoi te huru ia fanaˈo i te mau taairaa e te Atua? Aore ra ia ora i te tau a parahi mai ai ta ˈna iho Tamaiti i nia i te fenua nei? Ua aratai atoa ta ˈu mau moemoeâ ia ˈu i te Paradaiso no a muri aˈe. I to ˈu apî-roa-raa ra, ua papu ia ˈu e ua itea mai ia matou te parau mau.
Ua haamata ˈtura o Mama i te afai i te utuafare i te Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova. Mea taa ê roa ta ratou mau putuputuraa i te mea o ta ˈu i ite i roto i te mau fare pure! Ua putapû-roa-hia vau i te taata e te mau haaatiraa.
E mea fifi no to ˈu metua vahine ia afai ia matou i te Piha no te Basileia. Taa ê atu ia ˈu, te vai ra e toru tamarii nainai, e aita to matou e pereoo. E rave na matou i te hoê pereoo tarahu ia nehenehe anaˈe to ˈu metua vahine e aufau. Te haamanaˈo ra vau e ua tutava puai o ˈna i te hoê sabati. Aita hoê pereoo tarahu. E, ma te taue e te manaˈo-ore-hia, ua faahoro maira te hoê taata i to ˈna pereoo rahi e na ˈna i afai ia matou. Ua taerehia matou i te putuputuraa, tera râ, ua tae atu matou. Auê matou i te mauruuru ia Iehova e!
Aita i maoro roa ua haere maira to matou mau taeae e mau tuahine aroha e pereoo to ratou, e tii ia matou ma te hamani maitai. Ua haaputapû te faaitoitoraa a Mama eiaha roa e mairi i te mau putuputuraa mai te peu noa e e ua maˈihia matou, i to ˈu feruriraa apî, i te faufaaraa o ‘to tatou haaputuputuraa.’ (Hebera 10:24, 25) Turaihia e te mea o ta ˈna i haapii, ua pûpû atura to ˈu metua vahine i to ˈna ora no Iehova e ua bapetizohia ˈtura oia i te matahiti 1965 ra.
I reira, ua paari ïa vau no te taa hau atu â i te mau putuputuraa. I roto i te amuiraa no Cypress Hills no Brooklyn, i New York, te vai ra te feia no Europa, te feia ereere, te feia no Paniora, e vetahi atu feia e haamori ra ma te tahoê. Mea tano roa hoi ia ora te feia e mǎtaˈu ra i te Atua mai i roto i taua huru autaeaeraa mau.—Salamo 133:1.
Ua haapii maira to ˈu metua vahine ia ˈu nafea ia faaineine no te mau putuputuraa. E ere i te mea fifi i te pae feruriraa, i te pae tino râ. E faariro te hapepa o te roro i te mau ohipa ohie roa ei mau opuaraa fifi roa. Eita ta ˈu e nehenehe, e tae roa mai i teie nei, e papai i te hoê reni afaro no te tapao i ta ˈu mau pahonoraa i roto i ta tatou mau buka bibilia. Maoti râ te faaohiparaa, ua maitai mai ta ˈu huru hutiraa reni.
Ua î roa to ˈu feruriraa i te mau mea e parau atu. Ia matara mai râ na roto i to ˈu vaha, e huanane roa ïa te mau parau. Mea faufaa roa te tamǎrûraa ia ˈu ia ore to ˈu mau uaua ia etaeta. E haamau atoa vau i to ˈu feruriraa i nia i te faahitiraa i te mau parau taitahi ma te maramarama roa ˈˈe. E tupu mai te manaˈo inoino ahiri e eita te pahonoraa e matara maitai aore ra ia ite au e aita te taata i taa i ta ˈu mau parau. I to ratou râ matauraa ia ˈu, mea ohie aˈe no te mau taeae e te mau tuahine o te amuiraa ia taa i ta ˈu huru paraparauraa. Teie râ, te farerei noa nei â vau i te mau taime maitatai e te mau taime au ore e teie nei fifi.
E ono avaˈe peapea mau
I te vauraa o to ˈu matahiti, ua farerei au i te hoê tau e ono avaˈe o tei faaino ia ˈu e tae roa mai i teie mahana. Noa ˈtu te mau ravea rapaauraa atoa i te pae tino, i te pae no te raveraa i te mau ohipa, e te pae no te paraparauraa i horoahia mai, ua tono te mau taote ia ˈu i roto i te hoê fare maˈi faatitiaifaroraa i te vahi no West Haverstraw, i New York. Ua mauiui roa mâua to ˈu metua vahine. Tau matahiti na mua ˈtu, i to te mau taote faaotiraa ma te hape e ua taerehia vau i te pae feruriraa, ua parau atu oia ia ratou e eita roa oia e tuu ia ˈu i roto i te hoê fare maˈi. Mea fifi roa no ˈna ia vaiiho ia ˈu noa ˈtu e no te hoê noa taime. Teie râ, ua taa ia ˈna e ia nehenehe au e ora i te hoê oraraa hotu ma te ore e titau ia ˈna e to ˈu metua tane, e tia ia ˈu ia haapao ia ˈu iho i te pae tino.
Mea au roa teie vahi, tera râ, e au ra e ua faaruehia vau. Ua faaite papu te mau faaririraa e te mau haapahiraa i to ˈu mau manaˈo no nia i teie vahi. Mea varavara roa to ˈu mau metua i te rave i te tere e toru hora na nia i te pereoo mataeinaa, no te mea iho â râ e ua hapû o Mama i te paeraa o ta ˈna tamarii. Ia faarue anaˈe mai raua, no te rahi o to ˈu oto, ua parau atura te taote e mea au aˈe ia faaateatea i te mau tere farereiraa. Ua faatiahia vau e hoˈi i te fare e piti noa taime.
Ua haapii mai te feia rapaau ia ˈu nafea ia haere maoti te tauturu a te mau tapea auri e te mau turutootoo i faateiahahia e te tapau. E au ra e hoê tane te teiaha. Teie râ, ua tauturu te teiaha ia ˈu ia tapea i to ˈu aifaitoraa e ia ore au ia topa ˈtu. Tera te taahiraa matamua o te aratai ia ˈu ia haere aore e tapea auri.
Mea fifi roa, e i te tahi taime eita ta ˈu e nehenehe, e tapû i te maa, e tamau i te mau pitopito—te mau ohipa atoa e titau e ia faaohipa vau i to ˈu mau rima rii. Teie râ, ua haapii au i roto i te tahi faito nafea ia tamaa e ia oomo i te ahu. E i muri iho, ua tauturu te reira i roto i ta ˈu taviniraa i te Atua.
I te hoperaa ta ˈu tau faaineineraa, ua hoˈi atura vau i te fare. Ua faaohipa o mama i to ˈu mau aravihi apî. E aroraa taiâ mau teie, no te mea te hinaaro ra vau e rave i te mau mea o vau anaˈe iho, tera râ, mea peapea roa ia faatupu i te reira, mea pau roa te taime, e mea rohirohi roa atoa. Ei hiˈoraa, e titauhia e piti hora ia oomo vau i te ahu no te haere i te mau putuputuraa!
I to matou haereraa ˈtu e faaea i te tahi atu pae o te purumu e faataa ê ra i te Piha no te Basileia, ua haere au na raro o vau anaˈe iho. E upootiaraa rahi ïa te reira!
Te mahana oaoa roa ˈˈe o to ˈu oraraa
Ua haapao to ˈu metua vahine e ia fanaˈo te utuafare i te maa aifaito i te pae varua. Ua haapii oia ia ˈu e ua titau oia ia ˈu ia taio i te mau numera atoa o ta tatou mau vea, Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! E tia ia matou ia faaineine e ia tae atu i te mau putuputuraa. Noa ˈtu e e apo ru noa to ˈu feruriraa e to ˈu mafatu i teie ite, ua vai noa te mau manaˈonaˈoraa papu no nia i te pûpûraa i to ˈu ora no Iehova e te faataiperaa i te reira na roto i te bapetizoraa i roto i te pape, i muri. Ua tauturu o Mama ia ˈu ia ite e noa ˈtu to ˈu huma, e titau mai te Atua ia ˈu ia amo i ta ˈu iho hopoia i te pae varua. Eiaha vau e tiaturi e ô atu i roto i te ao apî na nia i to ˈna tiaraa, ia tomo atu i reira ma te tarere noa i nia ia ˈna.
Ua here au i te Atua, tera râ ua faataa ê to ˈu nei huru ia ˈu i te tahi mau pueraa—manaˈo mauiui mau hoi te reira no te hoê tamahine apî. Mea fifi roa ia farii i to ˈu mau otia. Mea pinepine te riri i te tupu uˈana i roto ia ˈu, e e tia ia ˈu ia haavî i te reira na mua ˈˈe i te bapetizoraa. (Galatia 5:19, 20) Eaha ïa ahiri e eita vau e faaî i ta ˈu euhe ia Iehova?
Na nia i te aniraa a to ˈu metua vahine, ua paraparau mai te hoê matahiapo ia ˈu. Ua faahiti mai oia i te uiraa ta te peropheta o Elia i ui atu i te mau ati Iseraela: “Mai te aha te maoro o tena na feaa-piti-raa?” (Te mau arii 1, 18:21) Papu maitai, aita o Iehova e mauruuru ra i to ˈu feaapitiraa.
Ua ara mai au i te pae varua e ua pure atura vau ma te aau mehara e ia tauturu mai Iehova ia ˈu e ia opua papu vau e pûpû i to ˈu ora no ˈna. Ua haapii te hoê tuahine o te amuiraa e o vau nei. Mea apî aˈe o ˈna ia ˈu e ua pohe to ˈna metua i to ˈna apîraa ra. Noa ˈtu râ, ua pûpû oia ia ˈna no te Atua i to ˈna apîraa roa ra.
I te 17raa o to ˈu matahiti, ua rave au i ta ˈu faaotiraa. Ua hinaaro vau e tavini ia Iehova ma te ravea maitai roa ˈˈe. Ua riro te 9 no atete 1974—i reira to ˈu bapetizoraahia—ei mahana oaoa roa ˈˈe o to ˈu oraraa.
Te oaoa i roto i te taviniraa
Ua tuu mai te apitiraa i roto i te taviniraa i te mau haafifiraa e au i te mouˈa ra te huru. Te fifi rahi roa ˈˈe, ia taa mai ïa te taata i ta ˈu parau. E paraparau atu vau ma te maramarama roa ˈˈe. E mai te peu e e titauhia, e faahiti faahou to ˈu apiti i roto i te pororaa i ta ˈu mau parau i te fatu fare. Aita vetahi i mauruuru, i te manaˈoraa e ua riro au ei vahine faatîtîhia e te mau Ite. Tera râ, ua riro te pororaa ei tiaraa e ei hinaaro hohonu roa no ˈu.
E nehenehe au e rohirohi roa i te haereraa na te mau fare i te hoê noa vaehaa. E rave rahi mau fare o ta matou tuhaa fenua pororaa e eˈa to mua mai, eita ïa e naeahia ia ˈu. I te tau toetoe, maoti te pape toetoe i paari i nia i te purumu, eita ta ˈu e nehenehe e poro. (Ohipa 20:20) Teie râ, ua tauturu rahi te mau taeae i te pae varua, e ua haamaitai mai o Iehova ia ˈu i teie nei e te hoê pereoo huira matini, o te faaohie aˈe i te taviniraa.
I taua taime ra, ua haamata ˈtura vau i te poro e te mau rata. Eita te papai-rima-raa i te rata e manuïa, no te mea eita ta te rahiraa o te taata e nehenehe e taio i ta ˈu huru papai. No reira, ua riro maira te matini patapataraa uira ei papai parau na ˈu. Mea taere roa ta ˈu patapataraa, no te mea mea fifi roa na ˈu ia faatere i to ˈu rima. I te rahiraa o te taime, e opua vau e patapata i tera reta, e e tairi atu vau i te tahi patapataraa. E nehenehe e naeahia i te hoê hora aore ra hau atu no te patapata i te hoê noa api.
Noa ˈtu te paruparu, i te tahi râ mau taime, e tavini au ei pionie tauturu, ma te pûpû e 60 ahuru hora aore ra hau atu i roto i te taviniraa i te avaˈe. E titau te reira i te hoê porotarama ohipa maitai, te tutavaraa rahi aˈe, e te turu a te mau hoa faaroo. Te faaitoito nei to ratou feruriraa pionie ia ˈu. Ua horoa atoa mai o Mama i te hoê hiˈoraa maitai na roto i te taviniraa ei pionie tamau aore ra tauturu noa ˈtu e ua faaruru oia i te mau haafifiraa, te maˈi, e te fifiraa o te faaamuraa e hitu tamarii i roto i te hoê utuafare amahamaha i te pae faaroo.
To ˈu oraraa o vau anaˈe iho
I te 24raa o to ˈu matahiti, ua haere atura vau e ora o vau anaˈe iho. Ua riro to ˈu haereraa ˈtu e faaea i te vaehaa no Bensonhurst i Brooklyn ei haamaitairaa. E au te amuiraa no Marlboro i te hoê utuafare fetii tahoê maitai. Auê to ˈu faaroo i te faaitoitohia i rotopu ia ratou e! Noa ˈtu e e piti aore ra e toru anaˈe pereoo e vai ra i roto i te amuiraa, ua afai te mau taeae pae varua ia ˈu i te mau putuputuraa atoa. Aita râ vau i faaea maoro i reira.
I te mea e ua faariro vau ia ˈu ei vahine manuïa ore, ua hoˈi atura vau i to ˈu mau fetii e ua topa ˈtura vau i roto i te hoê tau hepohepo rahi e toru matahiti. Ua tupu faahou mai to ˈu riri. E tupu mai i muri iho te mau manaˈo haapohe ia ˈu iho e e rave rahi mau taime to ˈu tamataraa i te faatupu i te reira. Ua tau noa mai te pohe mai te hoê ata pouri. Teie râ, ua turui atura vau i nia i te Atua e ua tǎpǔ ihora vau e faaite i to ˈu mauruuru no ta ˈna ô o te ora. Ua horoa mai te mau matahiapo i te tamǎrûraa e te aˈoraa. Ua haapuai te reira, apitihia e te pure, te haapiiraa tataitahi, te faaoromai o to ˈu mau fetii, e te tahi tauturu taa ê, i to ˈu huru feruriraa.
Na roto i Te Pare Tiairaa, ua horoa mǎrû maira Iehova i te ite no nia i te hepohepo rahi. E, te haapao nei oia i to ˈna nunaa e te taa ra ia ˈna i to tatou mau manaˈo hohonu. (Petero 1, 5:6, 7) I muri iho, ua iti atura to ˈu hepohepo rahi. Ahuru matahiti i muri iho, te tauturu noa nei â o Iehova ia ˈu ia faaruru i te manaˈo inoino e te hepohepo. I te tahi mau taime, e roohia vau i te mau manaˈo haafaufaa ore ia ˈu iho. Noa ˈtu râ, ua riro te pure, te haapiiraa i te Bibilia, e to ˈu utuafare i te pae varua ei mau tauturu faahiahia no te ora.
I muri aˈe i to ˈu maimiraa ma te manuïa ore i te tahi atu fare nohoraa, ua opua ˈtura vau ma te hinaaro ore hoi e ora e to ˈu mau fetii no te toea o to ˈu oraraa. I muri iho, ua pahono maira Iehova i ta ˈu mau pure. Ua vata maira te hoê vahi i te tuhaa Bedford-Stuyvesant no Brooklyn. I te hopea o te tau veavea 1984, ua taui atura vau i to ˈu vahi faaearaa, e tei reira vau e tae roa mai i teie nei.
Na te mau melo o te amuiraa iti here no Lafayette i afai na ia ˈu i te mau putuputuraa. Te haamanaˈo noa râ vau i te haapiiraa buka matamua i roto i te amuiraa o ta ˈu i haere atu. Ua faatupuhia i te maharaa o te tahua—e aita e piha faautaraa uira! Maoti noa te tauturu a Iehova i tae ai au i te paiuma e i te pou mai i taua mau eˈa ra. I muri iho, ua faataahia te hoê vahi ohie aˈe ia haere. E i teie nei, ua haamaitai mai o Iehova ia ˈu na roto i te haamaitairaa o te faatupuraahia te Haapiiraa buka a te amuiraa i roto i to ˈu nei fare.
Te vai ra te hoê feruriraa pionie faahiahia roa i roto i teie amuiraa. I to ˈu haereraa mai i ǒ nei, fatata e 30 pionie, e ua haapao taa ê mai vetahi ia ˈu. Ua turai te huru itoito ia ˈu ia rave pinepine aˈe i te taviniraa pionie.
I te avaˈe eperera 1990, ua patu na amuiraa no Lafayette e no Pratt i te hoê Piha no te Basileia apî i raro noa mai i te aroâ o to ˈu fare nohoraa. Ua tano roa atoa, no te mea ua ino roa ˈtu â to ˈu hapepa, e ua riro faahou te haereraa na raro ei fifi rahi. Maoti to ˈu pereoo piti huira e te tauturu a te mau taeae e mau tuahine pae varua, tera râ mea oaoa roa te mau tere no te haere atu e no te hoˈi mai i te mau putuputuraa. Auê au i te mauruuru no taua huru aroha ra!
To ˈu mauruuru no te turu a te Atua
Noa ˈtu te paruparu o to ˈu nau avae, mea itoito to ˈu mafatu. E faaohie te ite papu i te oraraa, tera râ, na te Atua i turu ia ˈu. I te tahi mau taime aita vau i ite e eaha ta ˈu maa i tera mahana, teie râ, ua faaitoito o Iehova ia ˈu e ua riro oia ei Turu aueue ore. Mea faufaa mau na ˈu teie mau parau a Davida: “I vai apî na hoi au, e teie nei ua ruhiruhia; aitâ râ vau i ite i te feia parau-tia i te faarueraahia, e to ˈna ra huaai i te aniraa i te maa.”—Salamo 37:23-25.
E rave rahi taime, ua tauturu o Iehova ia ˈu ia tapea i to ˈu tiaraa auraro i te mau Papai na roto i te patoiraa i te farii i te tâpûraa ma te pâmuraa toto. (Ohipa 15:28, 29) Aita i maoro aˈenei, ua pohe to ˈu metua tane. Ua riro mau â te poheraa o te hoê fetii piri ei tairiraa peapea. O te puai anaˈe no ǒ mai ia Iehova ra o tei faaitoito ia ˈu i roto i teie e te tahi atu mau tupuraa fifi.
E paruparu atu â paha to ˈu tino, ua riro râ to ˈu tiaturi i te Atua e to ˈu mau taairaa e o ˈna ei aveia i roto i to ˈu oraraa. Auê au i te oaoa e i te vairaa i rotopu i te nunaa o Iehova e i te fanaˈoraa i ta ˈna turu aueue ore!