Te hau i roto i te ao taatoa nei: nafea e afea râ?
TE HAU i roto i te ao taatoa nei, te hoê ïa o te mau moemoeâ here-rahi-roa-hia e te huitaata nei. E mea maamaa râ ia tiaturi e e nehenehe te mau faatereraa taata nei e faatupu i te reira. Te haapapu ra te Aamu o te taata nei, i teie parau papu maitai a te Bibilia: “E ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” — Ieremia 10:23.
O te Atua Mana-Hope Poiete i te ao, o Iehova anaˈe ra te nehenehe e hopoi mai i te hoê hau papu maitai. O ta ˈna iho hoi i fafau mai. Nafea râ? Eiaha na roto i te mau tamatamataraa a te taata, na roto râ i te mauhaa ta Iesu i faahiti pinepine ei tumu no te taatoaraa o ta ˈna haapiiraa: te Basileia o te Atua i nia i te raˈi ra (Mataio 6:9, 10). Ua piihia te Arii o teie Basileia, oia hoi o Iesu Mesia, te “Arii [mau] no te hau” i roto i te hoê parau tohu. (Isaia 9:6.) E te fafau maira te Atua e e “rahi roa hoi te hau” i nia i te fenua nei, i raro aˈe i te faatereraa a teie Basileia. — Salamo 72:7.
Teie râ, mai ta te Bibilia e faaite maite maira, e tia i teie nei faanahoraa o te hinaaro noa e faatupu i te tamaˈi, ia haamouhia, ia nehenehe taua parau tohu ra ia tupu (Ioane 1, 2:15-17). Inaha, te faaite ra te mau parau tohu a te Bibilia e te fatata maira taua haamouraa ra. — Mataio 24:3-14, 22, 34; Luka 21:25-28; Timoteo 1, 3:1-5.
Inaha teie ïa te opuaraa i faaotihia e te Atua “o te ore e tia ia haavare”. (Tito 1:2.) No reira ˈtura, aita anei ïa i tia i te mau upoo faatere haapaoraa, oia iho â râ, to te amuiraa faaroo kerisetiano, ia faaoti i te mau pure ia au i taua opuaraa ra? Aita anei i tia ia ratou ia ohipa ia au i te reira? Teie râ, aita hoê aˈe o te mau upoo faatere haapaoraa tei farerei i Assise, i faahiti noa ˈˈe i te parau no te hopea o teie nei faanahoraa e fatata maira aita atoa hoi no nia i te faatereraa a te Basileia a te Atua, e piti hoi na tumu parau o te riro ei poroi tumu a Iesu e a te Parau a te Atua.
E ere roa ˈtu te reira i te mea maere, no te mea aita teie mau haapaoraa i haapii atu i te parau mau no nia i te opuaraa a te Atua, i ta ratou feia faaroo. Aita roa ˈtu, tei roto râ ratou i teie nei ao e faaterehia e Satani, ta ratou hoi e tutava ra i te haamaoro. No reira, ua amahamaha roa ta ratou feia faaroo a horoa rahi noa ˈi ratou i to ratou tiaturiraa i nia i te here aiˈa eiaha râ i nia i te Basileia o te Atua. Ua aratai teie haerea ia ratou ia taparahi ratou ia ratou iho i roto i te mau tamaˈi. E tano ïa te mau parau i mua nei i teie mau haapaoraa: “E te mau faaturi vahine, aore outou i ite e, o te hinaaro i teie nei ao, o taua au ore ïa i te Atua ra? E teie nei, o tei titau e ei taua oia no teie nei ao, ua taa maite ïa oia, e e enemi ïa no te Atua.” — Iakobo 4:4.
Aita te mau titauraa no te hau i tiaorohia e taua mau haapaoraa ra e faaroohia. E faahaamanaˈo mai teie tupuraa i tei tupu i te tau o te peropheta Ieremia ra. I taua tau aˈena ra, te parau ra te tahi mau peropheta haavare e: “Ei hau, ei hau.” ‘Aita râ hoi e hau’ no ratou. — Ieremia 6:14.
Te hoê ohipa haapiiraa i roto i te ao taatoa nei
Noa ˈtu te mau mea atoa, e tupu mau te opuaraa a te Atua (Isaia 55:11). No reira te hoê ohipa haapiiraa bibilia i roto i te ao taatoa nei e tupu ai i teie nei, ia au i tei tohuhia i roto i te Mataio 24:14: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”
No te mea hoi, te pee maite ra te feia e apiti atura i roto i teie ohipa e au i te haamoriraa mau i roto i te ao taatoa nei, i te mau faaueraa a te Atua, ua faaore roa ratou i te here aiˈa faatia pae i roto ia ratou. Ua riro ratou ei hoê amuiraa hau maitai e te here nei te mau melo ratou ia ratou iho e te ora nei ratou no te Basileia o te Atua, ma te faatupu ïa i te parau tohu maere mau e vai ra i roto i te Mika pene 4:
“E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia ˈi te mouˈa ra o te fare o Iehova [ta ˈna haamoriraa mau] i nia i te tupuai mouˈa [te tahi mau huru haamoriraa atoa], (...) e tairuru atoa mai te mau etene i reira. E rave rahi te fenua e haere, a parau ai e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, i te hiero o te Atua o Iakoba; e na ˈna e haapii mai ia tatou i ta ˈna haapaoraa. (...) E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope vine ïa: e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” — Mika 4:1-3.
Papu maitai, aita teie parau tohu i tupu i roto i te farereiraa i Assise. Te feia i tairuru mai i nia i te mouˈa taipe ra, oia hoi te haamoriraa mau, ua haapiihia ïa ratou i te mau eˈa hau a Iehova e te haere ra ratou ia au i ta ˈna opuaraa e ta ˈna mau faaueraa. Aita ratou i taai noa ˈtu i ta ratou mau haapaoraa tahito tei amahamaha roa i te pae o te mau haapiiraa tumu e te mau peu taa ê roa. Ua haaputuputuhia râ ratou, mai ta Mika 2:12 i tohu na roto i teie mau parau: “E amui au ia ratou mai te mamoe i Bozara ra, e mai te nǎnǎ i roto i to ratou ra fare.”
Auaa teie ohipa haapiiraa, hau atu i te toru milioni tane e vahine teie e poro nei i te “parau apî maitai o te basileia” i roto i te ao taatoa nei. Ua riro ratou ei feia hau, e eita roa ˈtu ratou e taparahi pohe i to ratou taata-tupu. Mai ta Mika i tohu mai, ua tiapai aˈena ratou i “ta ratou ˈoˈe ei auri arote (...) e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi”. I nia i te fenua taatoa nei, te haapii nei ratou i te mau milioni atu â taata o te anaanatae nei i te poroi a te Basileia.
Te tiai rû nei te mau Ite no Iehova i te ao apî i reira e itehia ˈi te tahoêraa e e tupu ai te parau tohu a Mika 4:4 no te oaoaraa o te mau taata atoa: “E parahi râ ratou o te mau taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou: o te vaha hoi o Iehova sabaota [te mau nuu o te raˈi] ra, tei parau mai.” I roto i te irava i muri aˈe, oia hoi te irava 5, te faataa ê roa ra o Mika i te feia haamori i te mau atua hape e rave rahi, i te feia e haamori i te Atua mau hoê roa ra: “ E haere noa te mau taata êê atoa ma te iˈoa anaˈe o to ˈna iho atua; e haere râ tatou ma te iˈoa o Iehova, o to tatou ïa Atua e a muri noa ˈtu.” Aita roa ˈtu te iˈoa o te Atua i faahitihia ˈˈe i roto i te farereiraa i Assise. Outou râ, eita anei outou e hinaaro e ite i te Atua o te Bibilia? E oaoa roa te mau Ite no Iehova i te tauturu atu ia outou i reira.
[Hohoˈa i te api 12]
O vai mau râ te feia o tei tiapai i ta ratou ˈoˈe ei auri arote?