Afirika Apatoa — Ehia rahiraa nunaa, ehia rahiraa aroraa, tera râ, ua iteahia te hau e vetahi
Na to matou papai parau i Afirika Apatoa
UA RIRO o Afirika Apatoa ei fenua no te huru taa ê mau: e nehenehe tatou e maere i to ˈna mau fenua mahorahora ruperupe mau, te mau medebara rahi, te mau anairaa mouˈa, te mau tahora o te tahe mai na roto i te mau haereraa oaoa i roto i te mau afaa ruperupe. Te rahiraa o te huru o te mau tiare tupu, te animala, e te mau manu iho â râ, e mea maere mau. Ua tupu atoa i roto i taua fenua i te hoê anoiraa nunaa rave rau.
Te vahi peapea râ, ua faatupu te reira i te fifi. Ua papai o sir Laurens van der Post e: “Ua riro o Afirika Apatoa hau aˈe i te tahi atu mau fenua i roto i te ao nei ei tahua aroraa no te mau faahuehueraa no nia i te nunaa taata: te patoi nei te feia Uouo i te feia no Asia e te mau afa, te feia Ereere i te feia no Asia, te mau Afrikanersa i te mau Beretane — o ta ratou e turu atoa nei no te patoi i te feia Ereere.”
O vai mau râ te mau taata i ora matamua mai i roto i teie fenua? Te vahi maere mau, e ere roa ˈtu ïa te hoê noa ˈˈe o teie mau pupu taata i faahitihia i nia nei! “E mea papu roa e i roto i teie mau opu e ora noa râ i teie mahana, te ‘feia tahito roa ˈˈe’ i roto i teie mau opu oia hoi te mau Bochimans. Te tahi pae taata, e mau taata ïa o tei tae mai e ua parahi i reira, te feia Ereere ua tae mai na apatoerau mai, te feia Uouo na apatoa mai”, o ta te taote Tyrrell i papai i roto i ta ˈna buka Te mau opu no Afirika Apatoa (beretane). Te huru iri o te mau Bochimans e mea huru rearea rii e hoê â to ratou tupuraa e te mau Pygmées atoa [mau taata nainai roa] no te pae ropu no Afirika. Ua atâata roa to ratou oraraa; o ratou te nunaa hopea o te ora nei na roto noa i te auauraa i te animala e te pofaˈi-noa-raa i te maa hotu.
Te mau Hottentots, e hohoˈa roa ïa ratou i te mau Bochimans. Te manaˈohia nei e no roto mai ratou i te taatiraa te mau Bochimans e te mau Ereere. Te auau atoa nei ratou i te mau animala, tera râ, te vahi taa ê e te mau Bochimans, te faaamu nei ïa ratou i te mau puaatoro e te mau mamoe. I te mea hoi e te ora nei te mau Hottentots i te tuhaa pae miti i te pae apatoa o teie fenua, o ratou ïa te feia matamua o tei faatupu i te farereiraa e te mau taata Uouo o tei parahi i te otue apatoa roa no Afirika i te matahiti 1652.
I te IVraa o te senekele to te mau opu taata ereere haamataraa i te faaô atu i Afirika Apatoa. I muri aˈe, ua taiohia e rave rahi mirioni taata o tei tatufaahia i rotopu hanere opu, e faatere-tataitahi-hia e te hoê raatira. Te tahi mau opu râ, hoê â to ratou reo, ua faatupu ïa i te mau nunaa rahi roa ˈˈe, mai te Zoulous, te Xhosas, te Sothos, te Tswanas, te Pedis, te Vendas e te Tsongas.
Te mau tataˈuraa no te haru i te mau fenua
Te huru oraraa o te mau Bochimans e ore ïa e afaro e te mau Hottentots e oia atoa e te feia no Afirika o te ora puhapa nei. Te mau tamaˈi no te haru i te mau fenua, ua puai atu â i te taeraa mai te mau taata no Europa o te hinaaro nei i te fenua rahi no ta ratou mau faaamuraa puaatoro. E mea itoito mau teie feia nainai auau animala, tera râ, aita iho â ratou i nehenehe faahou e patoi i mua i te mau mauhaa aravihi a te feia Uouo e ua faarue atura ratou i to ratou vahi. Te vai nei te tahi o te mau Bochimans o tei faaô atu ia ratou i roto i te tahi mau opu, mai te Sothos, e te tahi pae ra, ua vai ora mai â ratou i roto i te medebara fifi mau no Kalahari.
I muri aˈe i to ratou tamaˈi-noa-raa e te feia uouo, ua manaˈo te mau Hottentots e mea hau roa ˈˈe na ratou ia faaore i te tamaˈi e ia tavini atu i te feia uouo. I muri aˈe, ua riro mai ratou ei tuhaa no te pupu taata afa no Afirika Apatoa, taata hoa haere noa no roto mai i te anoiraa e rave rahi mau huru taata, e tae noa ˈtu hoi i te feia no Europa mai atoa. Te huru o to ratou iri mai te uouo e tae noa ˈtu i te iri ravarava.
Te turairaahia te mau Bochimans e te haavîraahia te mau Hottentots, aita te reira i afai mai i te hau i Afirika Apatoa. Teie ïa ta te buka ra Te auro e te feia rave ohipa (beretane) i hohora mai: “I reira te haamataraa te hoê mârôraa uˈana no te haru i te mau fenua, i te haamataraa i roto i te tuhaa tooa o te râ o te mataeinaa no Cap i rotopu i te mau Xhosas e te mau taata no Néerlande i muri aˈe te mau Beretane, e i muri roa ˈˈe i roto i te Natal i rotopu i te mau Zoulous, te mau taata no Néerlande e te mau Beretane (...). Ua tono atu o Beretane i Afirika Apatoa, te tahi mau nuu tamaˈi puai o tei faahope roa i teie mau mârôraa. E ta ratou mau puaa-horo-fenua, ta ratou mau mauhaa aravihi mau e ta ratou mau pupuhi fenua, ua faahope roa te mau Beretane i te turai atu i te mau Xhosas i te pae hitia o te râ roa o te mataeinaa no Cap, area te mau Zoulous i roto ïa i te Natal.”
I te matahiti 1899, e 20 matahiti i muri aˈe, tupu aˈera te tamaˈi i rotopu ia Beretane e te mau Boers. E ua fatata ïa e maha matahiti te maororaa. Na roto i teie tamaˈi i rotopu i te feia iri uouo no Beretane e te feia iri uouo no Néerlande, ua faarue roa ïa 40 000 taata. A hiˈo na râ i te hohoˈa i faaitehia ˈtu i te feia Ereere: te mau “kerisetiano” o tei afai mai i te Bibilia ia ratou ra teie e taparahi nei ratou ratou iho!
Te mau taata Ereere e te mau taata no Asia
Eaha ˈtura te parau no te mau taata Ereere, o ratou hoi te pupu rahi roa ˈˈe no Afirika Apatoa? Ua tahoê anei ratou? I te haamataraa i te senekele XIX, ua haavî o Shaka, te hoê aito puai zoulou, e rave rahi opu piri ia ratou. Teie mau haavîraa, ua faatupu ïa e rave rahi tamaˈi i rotopu na opu e ua haapohe e hia rahiraa mirioni taata.
I roto i teie senekele hopea te iteraahia mai te mau heruraa auro rahi e na roto atoa i te aravihiraa i te pae maona, ua haere atura te mau taata Ereere o te mau mataeinaa i te mau oire i faaeahia e te mau taata Uouo no te rave atu i te ohipa. Hoê tuhaa i nia i te toru o te huiraatira ereere o te paraparau nei e rave rahi reo taa ê, ua putuputu ïa i teie nei i roto i na oire tapiri i te vahi tei reira te mau taata Uouo. Ei hiˈoraa, te ora nei ua piri te hoê mirioni taata Ereere i Soweto, i pihai noa mai ia Johannesburg, te oire rahi roa ˈˈe no Afirika Apatoa. Te feia Ereere o te ora nei i roto i teie mau oire, ua rave roa ratou i roto e rave rahi mau tuhaa i te huru oraraa a te mau taata no Europa, tera râ, ua tapea noâ ratou i te mau tiaturiraa tahito o to ratou nunaa taata.
Te anoinoiraa rahi o te mau nunaa, ua tupu atoa ïa no te mea te vai nei i reira hanere tausani Ereere o te rave nei i te ohipa ma te parau faaau i roto i te mau vahi eruraa auro. No ô mai ratou i te mau fenua piri ia Afirika Apatoa: te Botswana, te Lesotho, te Swaziland, te Malawi e te Mozambique. Ua faaea mai te mau tane i reira ia roaa mai te moni na te utuafare o tei faaea i to ratou fenua. Te noho nei ratou i pihai iho i te vahi eruraa auro i roto i te mau puhapa i reira e tupu pinepine ai te tiarepuraa no te rahi hoi o te nunaa taata.
Hau atu i te reira, te vai nei hau aˈe i te afa mirioni taata no Asia i Afirika Apatoa. Mea nafea ratou i te taeraa mai i roto i teie fenua? I te XIXraa o te senekele, te mataeinaa piri no Natal tei raro aˈe ïa i te faatereraa no Beretane. I te reira anotau, aitâ te mau Zoulous i ere roa i to ratou puai e aore roa ratou i farii ia rave i te ohipa i roto i te faaapuraa tô o te mau taata Uouo te fatu. Mai te matahiti 1860 mai, ua faahaere mai te feia Uouo i te rima rave ohipa no Inidia mai e ua hinaaro te rahiraa o ratou e parahi roa mai i Afirika Apatoa ia hope ta ratou parau faaau. Te taeraa mai teie feia no Inidia mai, ua tamau noa ïa e tae noa ˈtu i te matahiti 1911, e i roto i taua taime ra, hau aˈe i te 150 000 tane, vahine e te tamarii atoa ïa o tei parahi roa mai i Afirika Apatoa, e ua rahi atu â te mau nunaa taata i reira. Te vahi peapea râ, aita atoa ratou i tahoê. Te vai nei i rotopu ia ratou te mau hindous, te mau musulmans aore ra e melo no te mau haapaoraa kerisetiano e te feiiraa i rotopu i te mau Inidia e te mau taata Ereere te vai noa ra ïa tae roa mai i teie mahana.
I teie nei, ua taa paha ïa ia outou no te aha te taata papai o tei faahitihia i te haamataraa o teie tumu parau i parau ai e “ua riro [to ˈna fenua] hau aˈe i te tahi atu mau fenua i roto i te ao nei ei tahua aroraa no te mau faahuehueraa no nia i te nunaa taata”. I teie roa nei, ua rave te faatereraa o teie fenua o te haapaohia e te feia Uouo anaˈe i vetahi faanahonahoraa no te haamauruururaa i te mau Inidia e te mau taata afa. Tera râ, e rave rahi taata Uouo o tei patoi uˈana i te reira e ua faatupu ratou i te hoê pupu politita apî.
Mai ta te buka ra Afirika Apatoa 1982 (beretane) i parau, hau atu i te 83 i nia i te hanere o te mau taata no Afirika Apatoa, Uouo e Ereere, e kerisetiano ïa ratou. Tera râ, te tahoê ore i rotopu ia ratou, ua turai ïa e rave rahi taata no te patoi atu i te kerisetianoraa mau. Ua faaite anei teie mau peapea e te vai nei te tahi mau vahi hape i roto i te Bibilia? Aita roa ˈtu, no te mea te faahapa nei teie buka i “te tairoiro, te tamaˈi, te mârô, (...) te amahamaha”, e te parau atoa nei oia e “te feia e rave i te reira ra mau peu, e ore ratou e parahi i te basileia o te Atua ra”. (Galatia 5:20, 21.) Ia hiˈohia, ua riro te Bibilia ei mauhaa puai no te tahoêraa i roto i teie fenua o tei pahaehaehia e te mau amahamaharaa.
Te taata no te mau nunaa atoa ua tahoê ïa i roto i te hau
Mai te matahiti 1915 mai â, ua faahitihia teie parau: “Te mau riri rahi no te taa-ê-raa o te mau nunaa, ua moe ïa na roto i te here kerisetiano. Te mau Beretane e te mau Boers, ua riro ïa ratou ei hoê i roto ia Iesu Mesia. (...) Na te hoê autaeaeraa maere mau i tahoê i te taata Uouo, te Ereere e te Rearea.” Teie mau parau, ua faahitihia ïa i te tairururaa ta te mau Haapii Bibilia (te mau Ite no Iehova) i faatupu i taua matahiti ra i Afirika Apatoa.
Teie tahoêraa mau, ua tupu anei e tae roa mai i teie mahana? Ua tamau noâ e ua rahi atu anei? E nehenehe ta matou e pahono atu na roto i te E. Oia mau, i te 4 no eperera 1985, 7 792 109 taata no te mau nunaa atoa, tei putuputu ma te hau i roto i te ao taatoa nei no te haamanaˈo i te poheraa o Iesu Mesia. — Luka 22:19.
Ua riro mau te mau Ite no Iehova ei hoê. E mea papu roa te reira ia ite anaˈe tatou e te vai nei 200 taata rave ohipa no roto mai na nunaa rave rau o te rave nei i te ohipa ma te faaau maitai i roto i te amaa no Afirika Apatoa, no te tatara e te pia i te mau buka bibilia na roto e rave rahi reo. Teie mau vea, aita ïa i neneihia no te haapurororaa politita, tera râ, no te haaparare-noa-raa i te “parau apî oaoa o te basileia”, oia hoi te mauhaa o ta te Atua i opua no te afai mai i te hau i nia i te fenua atoa nei. — Mataio 6:10; 24:14; Daniela 2:44.
E nehenehe mau anei râ ta teie poroi o te Basileia e porohia nei e te mau Ite no Iehova, e faaore i te mau manaˈo hape no nia i te faataa-ê-raa i te huru o te iri tei mau hohonu roa hoi?
Teie te hiˈoraa o Samuel Mase, te hoê Xhosa o tei faahepohia e toru taime na te feia Uouo. Ua ore roa ia ˈna te oaoa e te tiaturi, tera râ, te vai nei te hoê taoˈa o tei faataui ia ˈna. Te faatia nei oia: “I to ˈu amuiraa ˈtu i roto i te mau Ite no Iehova, ua taa ia ˈu e teie faanahonahoraa ra e mea taa ê roa i te mau haapaoraa ê atu. I roto i te Haapaoraa anglicane, e mea pinepine te tamaˈi i te tupu i rotopu i te mau Sothos e te mau Xhosas. Tera râ, i rotopu i te mau Ite no Iehova, ua ite papu vau i te tahoê, te faaau maitai e te here, ua tupu mau iho â. Na roto i to ˈu tamauraa i te haapii i te Bibilia, ua taa ia ˈu e i to te taata Uouo faaheporaa ia ˈu, no to ratou ïa tiaraa taata hara. No te reira atoa tumu te taata Ereere i hamani ino ai i te tahi atu taata Ereere hoê â opu e o ratou.” A 40 matahiti i teie nei to Samuel tautururaa i te taata no roto mai e rave rahi mau opu ia tuu i to ratou tiaturiraa i roto i te Basileia a te Atua.
Isaac Langa, te hoê taata no Afirika Apatoa, ua paari ïa oia i roto i te oire o te feia Ereere no Alexandra, i Johannesburg. No te mea hoi e ore oia e farii i te taata no te mau nunaa ê atu i to ˈna, mea au ore roa na ˈna te taata Uouo, area te Zoulous e mea faatura roa ïa na ˈna mai te nunaa teitei roa ˈˈe i nia i te Ereere. Ua putuputu atoa oia i roto i te mau putuputuraa o tei faanahohia e te hoê taiete tia ore no te aro atu i te faatereraa. Ua faaô atoa Isaac ia ˈna i roto i te mau orureraa hau i Afirika Apatoa i te matahiti 1976. Teie ta ˈna parau: “Mea rahi roa o tei haapohehia e te mau mutoi; te vetahi, ua riro roa ïa ei hapepa no to ratou oraraa e toe nei. I to ˈu iteraa i te reira, ua faatupu aˈera au i te hoê manaˈo tahoo. Ua hinaaro vau i te hoê pupuhi ofai tapute no te taparahi i te mau taata atoa o ta ˈu e nehenehe e haapohe, na mua ˈˈe vau a pohe atoa ai. No te mea hoi aita i roaa ia ˈu, opua ˈtura vau e pee i te hohoˈa o te tahi mau taata o te haere nei i roto i te mau fenua tapiri e titau i te hoê haapiiraa faehau.”
I taua taime faufaa roa, farerei atura Isaac i te mau Ite no Iehova o te poro ra na tera fare e tera fare. Ua vaiiho mai ratou na ˈna te tahi mau buka o tei haamaramarama mai ia ˈna no nia i te poroi o te Bibilia, e te hoê o te mau buka teie ïa, Te hau e te ino ore mau — no hea mai ïa?. Na teie buka iti i taui roa ia ˈna. Ua parau oia: “E teie nei, ua iteahia mai ia ˈu te hau mau ta ˈu i imi noa na. Teie ta ˈu i haapii i roto i te Bibilia: ‘O tei piˈo ra, e ore ïa e titiaifaro’, e: ‘E ere tei te taata iho to ˈna haerea.’ Ua taa papu ia ˈu e to matou aroraa e mea faufaa ore ïa e eita roa e nehenehe e afai mai i te hau i nia i te fenua nei. Na te Basileia anaˈe a te Atua e nehenehe e faatupu i te reira.” — Koheleta 1:15; Ieremia 10:23.
Teie nei, teie te hohoˈa o te hoê Afrikaner o tei haapaarihia i roto i te riri rahi roa i te mau taata Ereere. E pinepine oia i te haere e ori i te po e to ˈna nau hoa no te taparahi i te mau taata Afirika o ta ratou e farerei i nia i te purumu. I muri aˈe, ua haapii ihora oia i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua haere oia i te hoê tairururaa e te vai atoa ra i reira te mau Ite afirika e ua putapû roa oia i te iteraa i te taata no te mau nunaa taa ê ia faaite i to ratou here i ratou ratou iho. I muri aˈe, ua rave o ˈna i te ohipa na te hoê Ite o tei tono ia ˈna i roto i te hoê fenua atea no te rave i te ohipa. Ua faatia oia: “E tau toetoe teie e ua toetoe roa vau. Te taoto ra vau i roto noa i te hoê fare punu nainai. I te hoê mahana, ua tae mai te taata faatere pereoo, e Ite afirika oia, rave atura vau i roto i ta ˈu mau tauihaa te tahi mau paraikete, te tapoˈi roi e te hoê turua no te hamani i te hoê roˈi na ˈna.” Te hoê taata Ereere ê atu o tei ite i te huru o teie taata i mutaa iho, ua maere roa ïa oia. Teie Afrikaner o tei riri roa i te mau taata Ereere i mutaa iho, ua riro mai oia ei Ite, e tau matahiti i muri aˈe ua parau oia: “Aita faahou to te ohipa iino e vairaa i roto i to ˈu nei oraraa. E mea fifi mau no te taui ia ˈu no te rahi o te matahiti to ˈu na reira-noa-raa, tera râ, i teie nei, ia ˈu nei, aita e taa-ê-raa faahou i rotopu i te mau nunaa, noa ˈtu â te mau taata e hiˈopoa ra ia ˈu, e faaino mai ratou ia ˈu ma te pii mai e ‘kafferboetie’ [piri ereere].”
Te hoê amuiraa tei reira te taata afa, te Uouo e te Inidia, te vai nei i roto i ta ratou tuhaa no te poro, te tahi mau pû faaearaa o te mau taata eru auro. Ua manaˈo te mau melo o teie amuiraa ia faarahi atu â ratou i ta ratou ohipa na roto i te afairaa i te poroi a te Bibilia i roto i teie mau rave ohipa ereere no te tahi atu mau fenua. Oioi noa ˈˈera te hoê pae, tei rotopu ia ratou te tahi mau Ite no te fenua ěê, i te haamataraa i te haere i te putuputuraa e te faatupu i te haereraa i mua maitai roa. Teie te hoê parau haapoto tei faaitehia mai e teie amuiraa:
“Te vai nei i reira te mau taata no Malawi, no Zimbabwe, no Lesotho, no Mozambique, no Transkei, no Zoulouland e oia atoa no Angola mai. No te mea hoi te paraparau nei ratou e hitu reo taa ê te tahi i te tahi, ua faaohipahia te reo zoulou o ta ratou paatoa e taa ra, tera râ, i te mau putuputuraa, te horoa nei ratou ta ratou mau tatararaa na roto iho â i to ratou reo tumu. Te mau oreroraa parau ua tatarahia ïa mai roto mai i te reo beretane aore ra afrikaans i roto i te reo zoulou.
“Te mau amahamaharaa o tei tupu i rapae i te amuiraa, ua faaite maitai ïa i te here e vai nei i rotopu i te mau melo o te amuiraa. Te vai nei te tahi mau taurearea taparahi taata o tei faahepohepo tamau i te mau rave ohipa afirika e ora nei i roto i te mau pû faaearaa o te feia eru auro. E ua tae roa ratou i te taparahi haapohe i te vetahi o ratou na roto i te patiaraa ˈtu i te tipi. Ua tupu roa te hoê feii rahi e ua riro teie vahi e mea atâata roa no ratou paatoa. Tera râ, i te Piha o te Basileia e nehenehe e iteahia e te vai nei te here, no te mea, e mata ataata to ratou, te aroha rima nei, te ata nei e te faatupu nei i te faufaa te tahi i te tahi.”
I muri aˈe i te papairaahia te parau no teie tairururaa i vai ai te here paetahi ore, te faahope nei teie parau: “E haaferuri te reira ia tatou paatoa, inaha, te vai ra te mahana, auê te oaoa e, i reira te mau taata atoa o te fenua nei e tahoê roa ˈi i roto i te haamoriraa a Iehova, e te parahi-noa-raa i roto i te hoê au-taeae-raa maitai roa.”
Te mau Ite no Iehova no Afirika Apatoa teie e tiaturi papu nei e tupu mau teie ohipa no te mea na te Atua te reira i fafau mai. Te mauruuru rahi nei ratou te mau huru taa ê i rotopu ia ratou, eiaha râ i te reira anaˈe, te tiai atoa nei ratou ma te ru noa i te oraraa mure ore i roto i te tahoê e te mau taata maitai no roto mai i te mau nunaa atoa i nia i te fenua o tei tamâhia. — Salamo 37:29; Apokalupo 7:9, 14; 21:3-5.
[Nota i raro i te api]
a No roto mai te mau Afrikaners i te mau taata no Europa, te feia no Néerlande iho â râ, e na ratou i haaparare i te reo afrikaans. I mutaa iho, e feia faaamu animala te rahiraa o ratou e no reira ratou i piihia ˈi e mau Boers.
[Hohoˈa i te api 27]
Te hoê Bochiman
[Hohoˈa i te api 28]
Te tahi mau vahine zouloues
[Hohoˈa i te api 29]
Te tahi mau Boers