VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/8 api 24-26
  • ‘Te faataero nei te tahi pueraa ia ratou — E o vau ïa?’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘Te faataero nei te tahi pueraa ia ratou — E o vau ïa?’
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha e rave rahi mau taurearea teie e puhipuhi nei i te marie-jeanne
  • E faufaa anei te noaa mai ia na reira tatou?
  • E nehenehe outou e parau e eita!
  • Raau taero
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Eaha te tia ia ˈu ia ite no nia i te puhipuhiraa i te avaava e te avaava uira?
    Ta te feia apî e uiui nei
A ara mai na! 1986
g86 8/8 api 24-26

Te uiui nei te mau taurearea . . .

‘Te faataero nei te tahi pueraa ia ratou — E o vau ïa?’

TE PII NEI te mau aivanaa i taua mea nei e cannabis. Mea matau aˈe râ paha na outou te iˈoa ra marijuana, marie-jeanne, hasch, kif, aore ra aihere. Noa ˈtu â râ eaha te huru, tau mirioni taurearea teie e puhipuhi tamau nei i teie nei taoˈa no te faaanaanatae ia ratou iho.

Ua nenei te buka ra Te oraraa huna o te mau taurearea marite (beretane) i te mau faahopearaa no roto mai i te hoê titorotororaa i ravehia i nia 160 000 taurearea: fatata 70 i nia i te hanere o te mau taurearea e 16 e tae atu i te 18 matahiti tei uiuihia, o tei farii e ua tamata ratou i te marijuana, e fatata te afaraa o ratou o tei haapapu e te puhipuhi tamau noa nei ratou i te reira. Noa ˈtu â ïa e tei roto outou i te tuhaa iti roa o te mau taurearea aita i rave aˈenei i te raau taero, ua ite iho â ïa outou e ua parare roa te reira. Te haafaahiahia nei te mau himene “rock” i teie taoˈa. E peneiaˈe te rave nei to outou mau hoa haapiiraa i te reira ma te huna ore. Ua faaite mai te hoê taurearea e “e tae noa ˈtu te feia haapao tamarii i to ˈu fare haapiiraa, o ratou atoa teie e hoo nei i te marie-jeanne”. Te hoohia nei te mau tauihaa e hinaarohia no te rave i te raau taero ma te huna ore. I te mea hoi e, i teie nei, e ere te puhipuhiraa i te marijuana i te ohipa maere, ua parau o Cathy, 14 matahiti, e: “Te raveraa i te raau taero, e ere faahou ïa i te peu apî. Fatata no te mau taata atoa, e ohipa matauhia ïa te reira i roto i te oraraa.”

Teie râ, ia ite maitai outou e aita “te mau taata atoa” e puhipuhi nei i te marijuana. Inaha hoi, ia au i te mau uiuiraa manaˈo i ravehia aita i maoro aˈenei i te fenua Marite e i Canada, te rahi noa ˈtura te mau taurearea aita e hinaaro faahou ra e ia faahitihia i te parau no nia i taua raau taero ra. Teie râ hoi, te faaite mai nei te mau numera i noaa mai e, no te hoê “faataeroraa”, aita e rave rahi mau taurearea, e mea peapea mau hoi te reira, e riaria nei ia riri mai to ratou mau metua ia ratoua, ia haapae roa no te aufau i te raau taero (i te fenua Marite, te moni no te raveraa “au noa” i te marijuana, e naeahia ïa i nia i te 5 e tae atu i te 50 $ [800 e 8 000 farane patifita] i te hebedoma), ia haruhia mai ratou e te mutoi e ia roohia mai ratou i te maˈi. Teie nei râ, e tia ˈtura anei ia outou iho ia tamata i te marijuana? No te pahono mai i teie uiraa, e hiˈo na mua anaˈe na tatou e no te aha teie raau taero i purara roa ˈi.

No te aha e rave rahi mau taurearea teie e puhipuhi nei i te marie-jeanne

No te tahi mau taurearea, ua riro te marijuana ei ravea no te haamoe i to ratou mau fifi. Ua parau o Roger, 17 matahiti, e: “Mea au roa na ˈu ia faataero ia ˈu. Ia rahi roa anaˈe to oe mau peapea, tera te ravea e moe roa ˈi ia oe.” Vetahi râ mau taurearea, e rave ïa ratou i te raau taero no te tamǎrûraa ia ratou aore ra no te faaoreraa i te haumani. Te tahi pae ra, e tamata noa ïa ratou i te marijuana no te ite e eaha râ taua mea nei. Teie ta te buka ra Taurearearaa (beretane) e parau nei: “Mai te peu e e hoa puhipuhi marijuana to te hoê taurearea, e rahi aˈe ïa to ˈna hinaaro e tamata i taua raau taero ra ahiri e eita oia e amuimui atu i taua huru hoa ra.” E ere ïa te auraa e e turaihia aore ra e faahepohia te mau taurearea na roto i tera aore ra tera ravea ia puhipuhi i te marijuana (noa ˈtu â ïa e e nehenehe te reira e tupu mai). Tera râ, mai ta te buka ra Te haerea no te haapohe ia ratou iho a te mau tamarii e te mau taurearea (beretane) e faataa maira, “e mea pinepine te mau taurearea i te ‘haamatauhia’ i te mau huru raau taero taa ê na roto i te arai o te hoê hoa piri roa. (...) I te tahi taime, e hinaaro ratou e tamata i te hoê ohipa hau aˈe i tei matauhia aore ra navenave”.

Tera râ, ia au i te mau uiuiraa manaˈo, noa ˈtu â ïa eaha te mea i aratai ia ratou i te tamataraa matamua, mai te peu e e tamau noâ te mau taurearea i te puhipuhi i te marijuana, no te faaanaanatae iho â ïa ia ratou iho. Ei hiˈoraa, te parau nei o Gérard, 17 matahiti, e: “Te tumu hoê roa e puhipuhi ai au, no te iteraa ïa i te tahi mau huru navenave taa ê, eiaha râ no te apee i te mau peu apî e ravehia nei e te taatoaraa. (...) Eita roa ˈtu vau e puhipuhi no te mea e na vetahi ê e turai maira ia ˈu, no te mea noa râ e na ˈu iho e hinaaro ra.”

Teie râ, e tia anei te tahi aore ra te tahi o teie mau tumu ia turai ia outou ia tamata i te marijuana? Ei hiˈoraa, mea tano anei ia maue ê atu i to ˈna mau fifi na roto i te raveraa i te raau taero? Te pahono nei te Bibilia e, eita, ia au i te uiraa i uihia i roto i te Maseli 1:22: “Mai te aha te maoro, e te feia ite ore, e hinaaro ai outou i te parau faufaa ore ra, (...) e o outou, e te feia maamaa ra, i te hinaaro-ore-raa i te ite?” Te hoê taurearea o tei horo atu i roto i te huru navenave ta te raau taero e faatupu, ‘mea au ïa na ˈna te parau faufaa ore ra’; eita ïa e noaa mai ia ˈna ra te ite e te aravihi hinaarohia no te faatitiaifaro atu i te mau fifi o te oraraa. O ta te mau taata papai ïa i te buka ra A paraparau atu i ta outou mau tamarii taurearea (beretane) e haapapu ra i te na ôraa e: “No te mau taurearea, e nehenehe te raveraa i te raau taero aore ra i te ava e riro ei haafifiraa i taua ohipa ra [oia hoi te tupuraa te mau huru aravihi a te taata paari] i te mea e e horoa mai te reira, oia hoi te raau taero e te ava, i te ravea no te maue-ê-raa ˈtu i te mau inoino e te mau fifi. Peneiaˈe e eita roa ˈtu ratou e taa e e nehenehe te mau taime fifi o te oraraa e faaruruhia ma te faaohipa ore i te mau raau taero.”

Eaha ˈtura ïa mai te peu e ua tamata te rahiraa o to outou mau hoa i te marijuana? Te farii nei te hoê taurearea puhipuhi marijuana e 16 matahiti to ˈna e: “Mea fifi roa [ia faaruru atu] mai te peu e e hoa to oe teie e puhipuhi nei”. Tera râ, a tapao na i te mau parau i papaihia i roto i te Exodo 23:2. Parau mau iho â ïa, i te matamua ra, ua horoahia mai taua mau parau nei i te feia e horeo, e nehenehe râ ta te mau taurearea e rave mai i te reira no ratou iho. Teie taua mau parau ra: “Eiaha oe e pee i te feia rahi.” Inaha hoi, te hoê taurearea o te pee atu i te huru o te tahi atu mau taurearea ma te feruri ore, e riro ïa oia ei tîtî [tavini]. Te parau nei hoi te Bibilia i roto i te Roma 6:16 e: “Aita outou i ite e, o ta outou i horoa ia outou iho ei tavini ei faaroo atu ia ˈna, e tavini ia outou no ˈna no ta outou e faaroo ra?”

No reira, te faaitoito nei te Bibilia i te mau taurearea ia noaa ia ratou “te haapao maitai”. (Maseli 2:10-12.) A haapii na i te feruri outou anaˈe iho, e eita ïa outou e hema ma te pee atu i te haerea o te tahi atu mau taurearea e rave ra i te ohipa iino. Peneiaˈe e te hinaaro ra outou e ite eaha mau na te marijuana e eaha ta ˈna mau faahopearaa. Aita râ e faufaa ia faataero roa outou i to outou feruriraa e to outou tino. A hiˈopoa na râ i te mau taurearea hoê â matahiti e o outou iho o te puhipuhi nei i te raau taero, mai te peu iho â râ e mea maoro i teie nei. E huru ieie e te maramarama maitai anei to ratou? E numera maitai anei ta ratou i te fare haapiiraa? Aore ra mea taere roa ratou ia taa i te auraa, mea nevaneva e e huru feaa roa anei to ratou? Te parau nei hoi te feia puhipuhi marijuana iho e ua “ino” roa ratou. Tera râ, te rahiraa o taua mau taata ra, ua haamata ïa ratou i te puhipuhi i te marijuana no te ite-noa-raa ïa e eaha râ taua mea ra. Eita iho â ïa e maerehia ia faaara mai te Bibilia i te mau kerisetiano ia haapae i te mau huru hiˈopoa iino atoa e ia riro mai “i te ino ra, ei tamarii aruaru ïa”. — Korinetia 1, 14:20.

E faufaa anei te noaa mai ia na reira tatou?

Eaha râ te nehenehe e parauhia no nia i te huru navenave rahi ta te marijuana e horoa mai? Teie râ hoi te vahi peapea, eita e rave rahi mau mea e horoa noa mai i te navenave, i te mauiui atoa râ. Ei hiˈoraa, te parau nei vetahi pae e e mea au roa te ohipa inu hua i te ava. No te hoê taata taero ava, e “ahehe [te uaina] i roto i te farii ra”, e ia inu-anaˈe-hia, “e mairi ohie [ïa] i raro ra”. Te parau nei râ te Bibilia e: “Ia tae hoi i te hopea ra e au to ˈna hohoni i to te ophi, tere atura hoi ta ˈna taero mai to te zepho ra. E riro hoi to mata i te hiˈo i te faaturi; e tupu hoi te manaˈo ino i roto i to aau na.” (Maseli 23:31-33). Mea ‘taero’ atoa anei ia puhipuhi i te marijuana? Teie te pahonoraa a te hoê vea neneihia e te Tuhaa marite no te pae oraora-maitai-raa o te nunaa, i teie uiraa: “Te faahopearaa a te marijuana e ite-pinepine-roa ˈˈe-hia, oia hoi ïa te hoê huru peapea e apitihia mai i te tahi mau taime, i te mau manaˈo e maamaahia ˈi; e nehenehe teie mau manaˈo e horoa mai i te tiaturi-ore-raa tamau ia vetahi ê e tae noa ˈtu i te riaria ia ore oia e nehenehe faahou e haavî ia ˈna iho e ia ino roa te upoo. (...) Te hinaaro nei te tahi mau taata puhipuhi marijuana i te tauturu a te feia aravihi i roto i taua tuhaa ra.”

E tia atoa ia apitihia i taua fifi ra i te mau maˈi e nehenehe e roohia mai. Te faaite nei te tahi mau numera i noaa mai tei parare roa hoi e, e enemi mau te marijuana no te oraora-maitai-raa. Teie râ, noa ˈtu â hoi e e mea maere rii te reira, a anihia ˈi i te hoê pupu taurearea puhipuhi marijuana mai te peu e te manaˈo ra ratou e mea ino ta ratou peu no to ratou oraora-maitai-raa, fatata te afaraa o ratou tei pahono mai e eita. Teie te faataaraa a te mau taata papai i te buka ra A paraparau atu i ta outou mau tamarii taurearea: “E rave rahi mau taurearea teie e haapeapea ore nei i te faahopearaa a te raau taero i nia i to ratou vai-oraora-maitai-raa, e no te mea e mea pautuutu maitai ratou e te oraora maitai atoa hoi, ua manaˈo atura ïa ratou e eita ratou e roohia i te fifi. Mea matau-maitai-hia taua manaˈo ra e ‘eita vau e roohia i te ati’ i rotopu i te mau taurearea. I to ratou manaˈoraa, te feia paari anaˈe te roohia i te mariri aˈi taata o te mahaha, te inu-hua-raa i te ava e te rave-tamau-raa i te raau taero, eiaha râ ratou iho.”

Te haamanaˈo ra te hoê taurearea, o David te iˈoa e: “I to ˈu haamataraa i te puhipuhi i te marijuana, ua faaroo aˈena vau e rave rahi mau taata paari tei parau mai e, mea ino taua mea ra. I te parau mau râ, aita ïa vau i tiaturi noa ˈˈe ia ratou. E hoa to ˈu e puhipuhi ra i te marijuana e aita hoi ratou i ino roa. Aita roa ˈtu te mau aamu riaria mau ta te mau taata paari i faatia mai e tuea ra e te mau mea o ta ˈu e hiˈopoa ra. Ua manaˈo atura vau e e parau faaiteiteraa rahi noa ïa teie.”

Tera râ hoi, ua ite atura o David ma te mauiui e e parau mau te tahi o taua mau ‘aamu riaria mau’ ra. E o outou atoa iho, eiaha ïa outou e vare na roto i te manaˈoraa e eita outou e roohia i te ati, no te mea noa ïa e e taurearea outou. “O ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.” (Galatia 6:7). Mai te peu noa ˈtu e e faaino outou i to outou feruriraa e to outou tino, e nehenehe outou e ite oioi atu i te mau faahopearaa. A faaohipa na râ ïa i to outou haapao maitai e eiaha roa ˈtu e rave i te mau ohipa atâata ma te ore e feruri.

E nehenehe outou e parau e eita!

Te faahaamanaˈo mai nei te hoê vea nainai neneihia e te Pû maimiraa a te nunaa no te aro i te rave-tamau-raa i te raau taero (fenua Marite) e: “E tiaraa to outou (...) no te patoiraa ˈtu i te raau taero. Te mau hoa, noa ˈtu e o vai râ ratou, e faahepo nei ia outou ia taui outou i ta outou opuaraa, te faaino nei ïa ratou i to outou mau tiaraa taata tiamâ.” No reira ˈtura, eaha ïa ta outou e nehenehe e rave ia horoa mai te hoê taata i te marijuana na outou? A faaitoito maite no te parauraa ˈtu e eita! Aita ïa e faufaa ia hohora roa ˈtu i te hoê aˈoraa no nia i te mau faahopearaa iino a te raveraa i te raau taero. Te faaitoito nei te vea i faahitihia aˈenei ia pahono ohie noa ˈtu e “Eita, mauruuru, eita vau e hinaaro e puhipuhi i te marijuana”, aore ra, “Eita, eita vau e hinaaro ia fifihia vau”, aore ra, ma te pahono-oioi-raa ˈtu e, “Eita vau e hinaaro ia taero roa vau”. Te ravea maitai roa ˈˈe râ, oia ïa te faaiteraa ˈtu i te tahi mau taurearea e e kerisetiano outou. E nehenehe te reira e turai ia ratou ia vaiiho mai ia outou.

Noa ˈtu â ïa e e farii vetahi ê i ta outou opuaraa aore ra eita, a haamanaˈo na i teie parau e: e to outou iho feruriraa, to outou iho tino e to outou iho ora o te nehenehe e roohia i te ati.

[Nota i raro i te api]

a Ia au i te mau uiuiraa manaˈo ta matou i faahiti atu i nia nei, 29 i nia i te hanere anaˈe o te mau taurearea e puhipuhi nei i te marijuana teie e manaˈo nei e ua ite to ratou mau metua, e fatata te afaraa o ratou, e haavare ïa ratou mai te peu e e aniani mai to ratou mau metua ia ratou no nia i taua tumu parau ra.

[Parau iti faaôhia i te api 24]

Te puhipuhiraa i te marijuana, “e ere faahou ïa i te peu apî. Fatata no te mau taata atoa, e ohipa matauhia ïa te reira i roto i te oraraa”. — Te hoê potii 14 matahiti.

[Parau iti faaôhia i te api 26]

Te manaˈo nei te mau taurearea e “te feia paari anaˈe te roohia

i te mariri aˈi taata o te mahaha, te inu-hua-raa i te ava e te rave-tamau-raa i te raau taero, eiaha râ ratou iho”.

[Hohoˈa i te api 25]

E mea pinepine na te mau hoa e faatamata i te raau taero i te mau taurearea.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono