‘Feia faaohipa i te Parau a te Atua’—Tairururaa Mataeinaa 2000 a te mau Ite no Iehova
1 “E haamaitai au ia oe i roto i te amuiraa rahi ra i reira; e arue au ia oe i te aro o te taata atoa e rave rahi.” (Sal. 35:18) A feruri na i te horuhoru e tupu i nia ia Davida ahiri e e ite oia i teie mahana e mau tausani taata i tairuru mai no te fanaˈo i te haapiiraa a te Atua i ta tatou mau tairururaa mataeinaa! Tei rotopu anei outou i na 1 414 534 i tae mai i te hoê o taua mau tairururaa ra “Te parau tohu a te Atua”? Mai te hopea o te avaˈe Me e tae atu i te omuaraa o te avaˈe Setepa 1999, ua faanahohia 201 tairururaa i roto 71 oire tapiri i te mau tuhaa fenua o te mau Hau Amui no Marite. E pûpû mai ta tatou mau tairururaa mataeinaa 2000 na tatou i te hoê taime apî no te arue ia Iehova e to tatou mau hoa o tei “ite i to ratou veve i te pae varua” e o tei ru i te ‘faaroo i ta te varua e parau i te mau ekalesia.’—Mat. 5:3, MN; Apo. 2:29.
2 A tapao i te hoê piha hotela: I te mau matahiti atoa, e oaoa matou i te faaite atu ia outou i te tahi mau faanahoraa no nia i te mau faanahoraa te tia ia rave no te pae o te vahi faaearaa, e te haamauruuru nei matou ia outou no to outou tururaa mai.
3 Te haapaoraa i te mau tupuraa taa ê: E hinaaro paha vetahi feia poro i te tauturu no te haere mai i te tairururaa: te mau ruhiruhia, te mau hapepa, te mau tavini ma te taime taatoa, e vetahi atu e mau hinaaro taa ê to ratou. E nehenehe ïa te mau fetii, te mau matahiapo e te tahi atu mau melo o te amuiraa, o tei ite i to ratou tupuraa e haapao ma te here e e horoa i ta ratou tauturu. (Hiˈo Timoteo 1, 5:4) Te haapapu nei te api parau ra “Demande de chambre pour cas particuliers” i te mau titauraa te tia ia faaî. Teie faanahoraa, no te feia poro anaˈe ïa e roo maitai to ratou, e e haerea maitai to ta ratou mau tamarii, e ua fariihia te aniraa na te tomite no te taviniraa a te amuiraa. E tia ia hapono oioi i teie mau aniraa i te tuhaa haapao i te vahi faaearaa.
4 Te haereraa i te tahi atu tairururaa: Mai te peu e e hinaaro outou i te hoê tabula o te mau vahi faaearaa anihia aore ra te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te tahi atu tairururaa, e nehenehe te taeae papai parau o ta outou amuiraa e faaite atu ia outou i te vahi nohoraa o te tuhaa haapao i te tairururaa e vai ra i muri i te api parau ra Demande de chambre pour cas particuliers. Ia papai outou no nia i te vahi faaearaa aore ra no te tahi atu mau haamaramaramaraa, a horoa i te hoê vehî rata i titirohia tei papaihia to outou vahi nohoraa i nia iho. Mai te peu e ua faanahohia e rave rahi tairururaa i taua oire ra, a haamanaˈo i te haapapu i te mau taio mahana o te tairururaa ta outou e haere atu.
5 Te faanahoraa ia tae mai i na mahana e toru: Ua tamata anei Satani i te haafariu ê ia outou i te mau tumu parau i te pae varua? Ma te peapea ra, te erehia ra e rave rahi taeae e tuahine i te hoê maa faufaa i te pae varua. Nafea? Ma te ore e haere mai i te mau rururaa o te Mahana pae. I te tahi mau tairururaa, ua itehia e ua erehia e rave rahi taeae e tuahine i te haapiiraa i te pae varua e te auhoaraa e te mau taeae ta ratou e nehenehe e fanaˈo i taua mau rururaa ra o te Mahana pae.
6 Te vai ra anei te tahi mau taeae o te haamarirau ra i te ani i ta ratou paoti ohipa i te hoê faaearaa ohipa no te haere mai i te tairururaa? Mai te reira mau anei no outou? No te aha e ore ai e faahiti i te reira ia Iehova i roto i ta outou mau pure e e ani ia ˈna i te itoito no te faataa i to outou tupuraa i ta outou paoti ohipa? A haamanaˈo na i te faahopearaa oaoa no te hoê â tupuraa i farereihia e Nehemia. (Neh. 2:1-6) Ia papu ia outou e te hinaaro ra to outou Metua i te raˈi ra e turu ia outou e, mai te peu e e tuu outou i te mau faufaa o to ˈna Basileia i te parahiraa matamua, e horoa oia na outou i te mau mea e hinaarohia no to outou oraraa.—Mat. 6:32b, 33.
7 Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo i ta tatou mau tairururaa? Ua papai te hoê tuahine no te pae hitia o te râ no te mau Hau Amui no Marite e: “Mauruuru roa no te tairururaa mataeinaa 1999. E hopoi mai te ite-faahou-raa i te mau taeae e mau tuahine o ta ˈu e farerei ra hoê taime i te matahiti no ˈu i te hoê oaoa rahi. I to ˈu iteraa i te parau mau, e taurearea vau e ua hapû hoi, e e haamanaˈo noa vau ma te horuhoru i te taime matamua a afai ai te tuahine i haapii ia ˈu i te hoê tairururaa. A himene ai matou i te himene ra ‘E pǔpǔ rahi taeae’ i taua tahua tuaro ra, ua nânâ aˈera vau i to ˈu mata i nia i te mau ata e taˈi atura. ‘Ua tura mai te taatoaraa o taua mau taata ra, o ta ˈu ïa e feruri, nafea Iehova e nehenehe ai e farii i te hoê vahine mai ia ˈu?’ I taua mahana ra, ua faaoti au e tavini ia Iehova ma te taatoa.” Auê ïa faaiteraa putapû e! E ere anei mea au ia parahi i rotopu i te mau tavini viivii ore a Iehova?
8 I te mea e te ora ra tatou i te tuhaa hopea o te mau mahana hopea, e hinaaro roa ˈtu â tatou i ta tatou mau tairururaa mataeinaa o te matahiti. E faanahoraa teie a Iehova no te paruru i to tatou oraora-maitai-raa e to tatou vai-aifaito-raa i te pae varua. No reira, ia opua papu tatou i te tae mai i na mahana e toru o ta tatou tairururaa mataeinaa o teie matahiti, i raro aˈe i te upoo parau ‘Feia faaohipa i te Parau a te Atua.’ Nafea ia faahope i ta tatou faaotiraa? A ani na mua roa i ta outou paoti ohipa ia vata outou no te haere i te tairururaa taatoa. Mai te peu e aita outou e navai ra i te pae moni, a haamata i teie nei â i te tuu i te moni e hinaarohia i te hiti. Ia fifi-noa-hia ˈtu outou, a ani ia Iehova ia tauturu ia outou. Ia na reira outou, e nehenehe outou e tiai ma te tiaturi e ite faahou i te auhoaraa mahanahana o to outou mau taeae e mau tuahine e e faaroo i te mau parau o te ora mure ore no ǒ mai i to tatou Metua hamani maitai i te raˈi ra o Iehova.—Hiˈo Ioane 6:68.
[Box on page 3]
Hora o te mau rururaa
Mahana pae e Mahana maa
9:30—5:00
Sabati
9:30—4:00