E faahoona anaˈe i to tatou taime
1 Hoê â faito taime to te taata taitahi i te hebedoma atoa. Mea faufaa roa te tuhaa ta tatou e horoa ra no te haaparare i te parau apî maitai, no te mea e taime te reira tei horoahia i roto i te hoê ohipa faaoraraa. (Roma 1:16) E faaite tatou e te papu ra ia tatou i te reira ma te faaineine maitai ia tatou ia opua anaˈe tatou e poro, ma te tae mai i te hora tia i te putuputuraa no te pororaa e ma te haere oioi i roto i te tuhaa fenua. Mea au aˈe ia poro i te haamâuˈa i te taime. I te mea e ua haapii Iehova ia tatou e “e tau to te mau mea atoa,” e tia ïa ia tatou ia faahoona mau i te taime i horoahia no te taviniraa.—Koh. 3:1.
2 E faanaho anaˈe ma te paari i to tatou taime: E rave rahi haamaitairaa ta tatou e fanaˈo ia pee maite tatou i te hoê porotarama ia nehenehe tatou e poro tamau. Tera râ, te mau faahopearaa maitatai e noaa ia tatou i roto i te taviniraa tei te faito taime ïa ta tatou e horoa ra. Ma te tahi mau taui-rii-raa i ta tatou mau peu matauhia, e nehenehe anei tatou e horoa rahi atu â i te taime no te pororaa? Ei hiˈoraa, i muri aˈe i te pûpûraa i te mau vea i te Mahana maa, no te aha e ore ai e horoa i te hoê taime no te tahi mau hoˈi-faahou-raa e farerei? Mai te peu e ua haamata tatou na roto i te pororaa i te Sabati, no te aha e ore atoa ˈi e rave i te tahi mau hoˈi-faahou-raa e farerei aore ra e aratai i te hoê haapiiraa Bibilia? E nehenehe anei tatou e faaroa ˈtu â i ta tatou pororaa na te mau fare ma te poro i roto i te aroâ? Na roto i taua ravea ra aore ra i te tahi atu, e nehenehe tatou e haamaitai i ta tatou taviniraa.
3 Tei roto anaˈe tatou i te taviniraa, e mea ohie i te hoê taime faufaa i te pau mai te peu e eita tatou e ara. Parau mau, mai te peu e e ere te mau tupuraa o te raˈi i te mea maitai, e faaitoito te hoê faafaaearaa rii ia tatou e e tauturu te reira e ia tamau â tatou. Teie râ, ia vai aifaito noa tatou, no te mea e ere te faafaaearaa i te mea titau-roa-hia.
4 I teie mau matahiti i mairi aˈenei, mea fifi ia farerei i te mau taata i ǒ ratou. No te haapaiuma i taua fifi ra, e rave rahi feia poro e poro ra na te mau fare i te hoê taime taa ê o te mahana. Eita anei tatou e nehenehe e tamata i te poro i te taime ahiahi?
5 Mea tano aˈe eiaha e paraparau i te tahi atu mau taata poro ia poro anaˈe tatou i roto i te aroâ. Mea hau aˈe ia faataa ê ia tatou e ia haafatata i te mau taata no te paraparau atu ia ratou. Ma te na reira, e faaohipa ïa tatou i to tatou taime ma te aravihi roa e e oaoa roa ˈˈe ïa tatou.
6 E faaohipa anaˈe i te mau taime atoa no te horoa i te faaiteraa: I to te hoê fatu fare parauraa e aita oia i anaanatae, ua ani atura te hoê tuahine e te vai ra anei te tahi atu taata i roto i te fare ta ˈna e nehenehe e paraparau atu. Ua nehenehe atura oia e paraparau i te tane, tei maˈihia e rave rahi matahiti te maoro e pinepine oia i te tarava. Ua faaitoito faahou te tiaturiraa i te Parau a te Atua i to ˈna anaanatae i te oraraa. Ua faarue oia i to ˈna roˈi no te haere i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia e no te faaite i to ˈna faaroo apî.
7 Ua faaohipa te hoê tuahine apî i te manaˈo e apiti i roto i te pororaa hoê hora hou te haapiiraa buka. I te uputa matamua, ua farerei oia i te hoê potii 13 matahiti tei faaroo maite ia ˈna e tei farii i te hoê papai. I te mahana i muri iho, ua farerei faahou oia ia ˈna i te fare haapiiraa. I muri iti noa, ua pûpû oia e haapii i te Bibilia e o ˈna, ta te potii ïa i farii.
8 E faahoona maitai anaˈe i te taime: Ma te poro tamau, e faarahi tatou i to tatou mau aravihi no te faaite i te parau apî maitai. E nehenehe anei tatou e haamaitai i ta tatou huru paraparau i mua i te mau uputa ma te faaohipa i te hoê omuaraa parau aravihi aˈe? E nehenehe anei tatou e riro ei feia haapii maitai aˈe ia aratai anaˈe tatou i te hoê haapiiraa Bibilia? Ma te na reira, e hoona-mau-hia ïa te taime ta tatou e horoa ra i roto i te pororaa e e hotu atu â ta tatou taviniraa.—Tim. 1, 4:16.
9 “Te poto nei te taime.” No reira, ia î ïa to tatou oraraa i te mau ohipa Kerisetiano. (Kor. 1, 7:29) Ia riro te faaherehereraa i te taime no te pororaa ei hoê o ta tatou mau mea faufaa roa. E ohipa puai anaˈe ma te itoito i roto i te taviniraa. E ô faahiahia no ǒ mai ia Iehova ra te taime. E faaohipa noa anaˈe i te reira ma te paari e ma te faahoona.
[Box on page 4]
E feruri anaˈe i nia i te mau manaˈo i muri nei:
◼ Ia tae mai tatou i te hora tia i te putuputuraa no te pororaa.
◼ Ia faatupu tatou i te mau pǔpǔ iti feia poro; mea maitai aˈe.
◼ Eiaha tatou e faataere i te haere atu i roto i te tuhaa fenua.
◼ E poro anaˈe i te taime tei ǒ ratou te rahiraa o te mau taata.
◼ Mai te peu e ere i te mea atâta, e poro tatou anaˈe i te tahi taime.
◼ E rave anaˈe i te mau hoˈi-faahou-raa e farerei tapiri atu i te tuhaa fenua i reira tatou e poro ai na te mau fare.
◼ Mai te peu e ua maorohia te tahi mau taata poro o ta tatou pǔpǔ i mua i te hoê uputa, e tamau anaˈe i te poro.
◼ I te taime atoa e nehenehe ai, ia au i te mau tupuraa, e poro anaˈe hau atu i te hoê hora.