Putuputuraa no te pororaa
1. No te aha tatou e tapitapi ai i te poro ma te naho?
1 Ua vaiiho mai Iesu i te hiˈoraa no nia i te haapaoraa i te ohipa pororaa i te Basileia ma te naho e te maitai. Oia atoa, te hinaaro rahi nei te mau taeae haapao i te ohipa pororaa i te Basileia na te ao nei ia na reira-atoa-hia i teie mahana. No reira te mau amuiraa ati aˈe te ao e faaohipa ˈi i te mau putuputuraa no te pororaa no te faanaho i te mau pǔpǔ feia poro i te Basileia.—Mat. 24:45-47; 25:21; Luka 10:1-7.
2. No te aha te mau putuputuraa no te pororaa?
2 Te hoê faanahoraa maitai: Ua faanahohia te mau putuputuraa no te pororaa no te horoa i te mau faaitoitoraa, te mau faaueraa ohie ia faaohipa e te aratairaa i te feia e haere i roto i te taviniraa. E aparau-poto-hia paha te irava mahana ua tano maitai anaˈe te reira i te taviniraa. I te tahi mau taime, e faaohipahia paha te mau haamanaˈoraa no roto mai i Ta tatou taviniraa i te Basileia, te buka Haaferuriraa, aore ra te buka École du ministère no te faaineine i te taatoaraa no te ohipa o taua mahana ra. E nehenehe te hoê faahiˈoraa poto no nia i te papai e pûpûhia e rave-atoa-hia. Hou te pure faaotiraa, e mea tia ia ite te taata taitahi ihea e na muri ia vai ratou e poro ai. I muri iti noa ˈˈe i teie na 15 minuti putuputuraa, eiaha ia hau atu, e haere tia ˈtu te taatoaraa i roto i te tuhaa fenua e tia ˈi.
3. O vai te haapao i te faanahoraa o te mau putuputuraa no te pororaa?
3 E nafea ratou ia faanaho? Na te tiaau no te taviniraa e haapao i te faanahoraa o te mau putuputuraa no te pororaa. Na te mau tiaau pǔpǔ, aore ra to ratou mau mono, e haapao i ta ratou iho mau pǔpǔ pororaa i te mau hopea hebedoma. E nehenehe vetahi mau tiaau aore ra tavini tauturu e haapao i te mau pǔpǔ pororaa o te hebedoma. E haa amui te mau tiaau pǔpǔ e te tiaau no te taviniraa ia navai maitai te tuhaa fenua e poro i te hopea hebedoma no ta ratou pǔpǔ. I te hebedoma, na te tiaau no te taviniraa e haapao i te mau faanahoraa no te mau taeae e faatere i te putuputuraa no te pororaa.
4-6. (a) Eaha te taairaa i rotopu i te fa o te mau putuputuraa no te pororaa e te tuhaa fenua a te amuiraa? (b) Eaha te haapaohia no te faatupu i teie mau putuputuraa?
4 Ihea e afea? Ia ore te amuiraa atoa e putuputu i te hoê â vahi, e pinepine e mea maitai aˈe ia tupu teie mau putuputuraa no te pororaa i te mau vahi e tano i roto i te tuhaa fenua a te amuiraa, pinepine i roto i te fare o te mau taeae, ma te fa e ia ohipa-maitai-hia te reira. E nehenehe te mau Piha a te Basileia e faaohipa-atoa-hia. E rave rahi amuiraa e na reira ra i te Tapati i muri iti noa ˈˈe i te oreroraa parau a te taatoaraa e te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa. E ravehia te mau tutavaraa no te faaiti mai i te haamâuˈaraa no te tere atu i roto i te tuhaa fenua. E hiˈopoa-pinepine-hia ïa teie mau faanahoraa ia papu e e mea maitai noâ te mau vahi maitihia no te ohipa roa i te tuhaa fenua ma te au.
5 Te taime maitai roa ˈˈe no te faatupu i teie mau putuputuraa e ehia taime te reira e faaterehia ˈi i te hebedoma, tei te huru ïa o te tuhaa fenua. Ihea e afea e mea maitai aˈe ai ia faatupu i teie mau putuputuraa? Na te mau uiraa i muri nei e tauturu mai ia faaoti i te reira.
6 Teihea mau tuhaa fenua te tia ia haapao hau atu â? Eaha te taime tano roa ˈˈe no te poro i tera fare i tera fare? E titauhia anei ia faanaho i te hoê hora i te pae ahiahi no te pororaa aore ra no te mau farerei-faahou-raa? E faaitehia te mau faanahoraa atoa no te taviniraa i nia i te iri piaraa. Te hinaaro o te feia poro atoa, o te ohipa-maitai-roa-raa ïa i ta ratou tuhaa fenua ia nehenehe ratou e parau mai te aposetolo Paulo: “Aita a ˈu e vahi toe.”—Roma 15:23.
7. Eaha te hopoia a te taeae i faataahia no te haapao i taua putuputuraa ra?
7 Te faatereraa i te reira: E faaite te taeae i faataahia no te haapao i taua putuputuraa ra i te faatura hohonu no teie faanahoraa teotaratia ma te faaineine maitai ia ˈna. E mea tia ia haamata te reira i te hora tia, e ia riro ei taime faaitoitoraa poto, 10 aore ra 15 minuti i te maoro. Na mua ˈˈe i te putuputuraa, ia papu i te taeae haapao e e tuhaa fenua ta ˈna. Noa ˈtu e aita e titauhia ia tiai i te feia taere ua oti anaˈe te putuputuraa no te pororaa, e mea maitai ia vaiiho i te hoê poroi no te faaite teihea roa te pǔpǔ i te pororaa. I te otiraa iho â te putuputuraa, ia haere tia ˈtu te taatoaraa i roto i te tuhaa fenua i faataahia na ratou e tia ˈi. Aita e feaaraa, e horoa mai te hoê putuputuraa no te pororaa faanaho-maitai-hia e te faaitoito i te aratairaa hinaarohia no te feia atoa i tae mai ia haapao i ta ratou taviniraa i tera mahana.—Mas. 11:14.
8. E nafea te feia e apiti ra i te mau putuputuraa no te pororaa e haa amui ai e te mau tiaau?
8 Te apitiraa ˈtu i te mau putuputuraa no te pororaa: E mea faufaa roa te haa-amui-raa. (Heb. 13:17) E tauturu atu te taeae faanaho i te pǔpǔ i te taata poro e hinaaro ra ia ohipa te tahi atu na muri ia ˈna. E mea ohie aˈe ïa no ˈna ia apiti mai te feia poro aravihi no te tauturu i tei apî aˈe e tei iti aˈe te aravihi. E faatupu te feia i ineine i te ohipa e te tahi atu, ia anihia ˈtu, i te maitai rahi. (Mas. 27:17; Roma 15:1, 2) Ia tutava maite te taatoaraa ia tae mai i te hora tia. E turai to tatou faatura no teie faanahoraa teotaratia e no to tatou mau hoa Kerisetiano ia rave i te mau faatanoraa e titauhia.—Kor. 2, 6:3, 4; Phil. 2:4.
9. E nafea te mau pionie e turu ai i tera faanahoraa?
9 Te turu a te mau pionie: E mea faufaa e e mea faaitoito no te taatoaraa ia turu te mau pionie i te mau putuputuraa no te pororaa. Parau mau, e rave rahi hopoia ta ratou. Taa ê atu i te faatereraa i te mau haapiiraa bibilia e te hoˈi-faahou-raa e farerei i te taata, i roto i ta ratou porotarama te vai atoa ra ta ratou iho mau hopoia utuafare e ta ratou ohipa. No reira, aita e titauhia ra ia turu ratou i te taatoaraa o te mau putuputuraa no te pororaa a te amuiraa, ia faanahohia iho â râ te reira i te mau mahana atoa. E tutava râ ratou i te turu i te tahi i te mau hebedoma atoa. I nia i te tahi faito, e faaineineraa maitai tera mau putuputuraa, e e tauturu rahi te ite e te aravihi pae varua o te mau pionie ia vetahi ê. Ua noaa ia ratou te aravihi i roto i te taviniraa no to ratou poro-tamau-raa. E nehenehe te reira e tufahia. Ua faariro to ratou apitiraa ma te itoito rahi i te taviniraa e i te putuputuraa no te pororaa ia ratou ei hiˈoraa te tia ia pee. E mea haafaufaa-rahi-hia to ratou apitiraa i tera mau putuputuraa.
10. No te aha e mea tano ai ia turu te feia poro atoa i te Basileia ma te aau tae i teie faanahoraa?
10 Mai ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ, te ravehia ra te tuhaa rahi o ta tatou ohipa pororaa i te Basileia na roto i te faaite-haere-raa i tera fare i tera fare. Te fa o te mau putuputuraa no te pororaa, o te faaitoitoraa ïa te tahi i te tahi e te apitiraa i te pororaa ma te manuïa. E titauhia ia turu rahi roa te feia poro i te parau apî maitai atoa i teie mau faanahoraa teotaratia. (Ohi. 5:42; 20:20) Ia nehenehe tatou paatoa e turu ma te aau tae i te reira. Ma te na reira, e nehenehe tatou e tiaturi e e haamaitai rahi mai Iehova e e faaoaoa tatou i te aau o to tatou Aratai, Iesu Mesia, a poro ai tatou i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua.—Mat. 25:34-40; 28:19, 20.