Putuputuraa no te pororaa tano maitai
1. Eaha te fa o te mau putuputuraa no te pororaa?
1 I te hoê taime, ua putuputu mai Iesu e 70 o ta ˈna mau pǐpǐ hou a haere ai e poro. (Luka 10:1-11) Ua faaitoito atu oia ma te haamanaˈo e e arataihia ratou e Iehova, te “Fatu o te ohipa.” Ua horoa atoa Iesu i te mau faaueraa no te faaineine ia ratou no te taviniraa. Ua faanaho oia i ta ˈna mau pǐpǐ no te pororaa e ua “tatoopiti” oia ia ratou. I teie mahana, tera atoa te fa o te mau putuputuraa no te pororaa: faaitoito, faaineine e faanaho ia tatou.
2. Eaha te maororaa o te hoê putuputuraa no te pororaa?
2 E tae roa mai i teie nei, 10 tae atu i te 15 minuti te maororaa o te hoê putuputuraa no te pororaa no te faanaho i te mau pǔpǔ, horoa i te tuhaa fenua e pure. I teie nei râ, ua faatanohia te reira. Mai te avaˈe no Eperera, eita te putuputuraa no te pororaa e maoro hau atu i te pae aore ra hitu minuti. Ia ravehia te reira i muri iho i te tahi atu putuputuraa a te amuiraa, e mea tia ia haapoto atu â i te putuputuraa no te pororaa inaha ua fanaˈo ê na te feia poro i te hoê faaitoitoraa Bibilia. Mea poto anaˈe te reira, e nehenehe te taatoaraa e poro rahi atu â. E no te mau pionie aore ra taata poro tei haamata ê na i te poro, e tatara noa ïa ratou i te taime poto ravehia no te putuputuraa no te pororaa.
3. E nafea ia faanaho i te mau putuputuraa no te pororaa ia ohie te taviniraa a te feia poro?
3 E mea tia ia faanaho i te mau putuputuraa no te pororaa ia ohie te taviniraa a te feia poro. No e rave rahi amuiraa, e mea maitai paha ia faataa ê i te mau pǔpǔ pororaa, eiaha râ ia putuputu mai i te hoê â vahi. Mea ohie aˈe ïa no te feia poro ia haere i te putuputuraa no te pororaa aore ra i roto i te tuhaa fenua. E nehenehe ratou e faanaho-oioi-hia. E mea ohie aˈe no te tiaau pǔpǔ ia haapao maite i te melo taitahi. E vai ara te tino matahiapo i te mau huru tupuraa e vai ra a faaoti atu ai eaha te mea maitai aˈe. Hou a hope ai te putuputuraa no te pororaa na roto i te hoê pure poto, pauroa te feia poro e ite ihea e na muri ia vai ratou e ohipa ˈi.
4. No te aha eiaha ˈi tatou e haafaufaa ore i te mau putuputuraa no te pororaa?
4 Mea faufaa atoa te putuputuraa no te pororaa: E ere paha te amuiraa taatoa te haere mai i te mau putuputuraa no te pororaa i te mea e ua faanahohia te reira no te feia o te haere e poro. Eiaha râ e haafaufaa ore i teie faanahoraa ma te manaˈo e mea faufaa aˈe te tahi atu putuputuraa a te amuiraa. E faanahoraa no ǒ mai ia Iehova te mau putuputuraa atoa. E taime tera no te faaitoito te tahi i te tahi ia rahi te here e te mau ohipa maitatai. (Heb. 10:24, 25) E faaineine maitai ïa te tiaau pǔpǔ ia ˈna ia faahanahana-noa-hia Iehova e ia faufaahia te feia poro. Mai te peu e e nehenehe, e tutava te feia poro i te tae mai i te putuputuraa.
Eiaha e haafaufaa ore i te mau putuputuraa no te pororaa aore ra e manaˈo e mea faufaa aˈe te tahi atu putuputuraa a te amuiraa
5. (a) Eaha ta te tiaau no te taviniraa e rave no te faanaho i te mau putuputuraa no te pororaa? (b) E nafea te hoê tuahine e aratai ai i te hoê putuputuraa no te pororaa? (A hiˈo i te tumu parau i te api 8.)
5 Te faaineineraa a te taeae faatere: Ia nehenehe te tahi e faaineine maitai ia ˈna no te hoê tumu parau, e mea tia ia faaara ê na ia ˈna e na ˈna tera tuhaa. Oia atoa no te mau putuputuraa no te pororaa. Ia amui te pǔpǔ pororaa taitahi i to ratou vahi, na te tiaau pǔpǔ aore ra to ˈna mono e faatere i te reira. Mai te peu râ e e faanaho te amuiraa i te hoê putuputuraa no te pororaa no te mau pǔpǔ atoa, e faataa te tiaau no te taviniraa o vai te faatere i te reira. I roto i te tahi mau amuiraa, e faaineine te tiaau no te taviniraa i te hoê porotarama no te mau tiaau pǔpǔ atoa e e pia oia i te reira i nia i te iri piaraa i te Piha a te Basileia. E feruri maitai ïa te tiaau no te taviniraa hou a faaoti ai o vai te faatere i te pǔpǔ pororaa. E haamanaˈo oia e e maitaihia teie mau putuputuraa mai te peu e mea aravihi te taeae faatere i te pae no te haapiiraa e te faanahoraa. Aita anaˈe e matahiapo, tavini tauturu aore ra taeae aravihi no te faatere i te putuputuraa no te pororaa i te tahi mau mahana, e maiti ïa te tiaau no te taviniraa i te hoê tuahine aravihi no te aratai i te reira.—A hiˈo i te tumu parau “Afea te tuahine e aratai ai i te putuputuraa no te pororaa?”
6. No te aha e mea faufaa ˈi ia faaineine maitai te taeae faatere ia ˈna?
6 Ia horoahia mai te tahi tuhaa i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano aore ra i te Putuputuraa no te taviniraa, e rave tatou i te reira ma te haapao maite e ma te faaineine maitai ia tatou. Mea iti te tiai nei i te taime hopea no te feruri eaha te parau i te putuputuraa. Hoê â huru no te hoê putuputuraa no te pororaa. E faaitihia mai te taime i teie nei. Mea faufaa ïa te hoê faaineineraa maitai no te faatere i te hoê putuputuraa no te pororaa o te tauturu mau â e o te hope i te taime tia. Mea faufaa atoa ia ani ê na i te tuhaa fenua e porohia ˈi.
7. Eaha te tahi mau manaˈo tauturu ta te taeae faatere e nehenehe e faaohipa? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Eaha te hiˈopoahia i te putuputuraa no te pororaa?”)
7 Eaha te hiˈopoahia: Inaha e ere hoê â tupuraa i roto i te tuhaa fenua taitahi, aita te tavini haapao maitai i haapapu roa eaha te parau i te mau putuputuraa no te pororaa atoa. E itehia te tahi mau manaˈo tauturu i te tumu parau tarenihia “Eaha te hiˈopoahia i te putuputuraa no te pororaa?” Mai tei matauhia, e faaterehia te putuputuraa mai te hoê aparauraa. I te tahi taime, e nehenehe e rave i te hoê faahiˈoraa faaineine-maitai-hia aore ra e faaohipa i te tahi video tano maitai i nia jw.org. A faaineine ai te taeae faatere i te putuputuraa no te pororaa, e feruri oia eaha te faaitoito e te faaineine i te feia poro i tera mahana.
A faaineine ai te taeae faatere i te putuputuraa no te pororaa, e feruri oia eaha te faaitoito e te faaineine i te feia poro i tera mahana
8. Eaha te mea maitai aˈe ia hiˈopoa i te mau putuputuraa no te pororaa i te Mahana maa e Tapati?
8 Ei hiˈoraa, i te Mahana maa, e pûpû te rahiraa o te feia poro i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! E rave rahi te poro i te Mahana maa, eiaha râ i roto i te hebedoma. Mea fifi paha ïa no ratou ia haamanaˈo i te faaiteraa ta ratou i faaineine i te arui haamoriraa utuafare. No reira, mea tano ia haamanaˈo te taeae faatere hoê o te mau hohoˈa faaiteraa e vai ra i te api hopea o Ta tatou taviniraa i te Basileia. Te vai ra anei te tahi tupuraa aore ra parau apî i roto i te tuhaa fenua? E mahana oroa anei? E nehenehe te taeae faatere e ani e nafea ia faaohipa i te reira a pûpû ai i te vea. A faaineine atoa eaha te parau i te taata tei farii i te mau vea no te hoˈi faahou e farerei ia ˈna. Mai te peu e ua pûpû ê na te tahi feia poro i taua mau vea ra, e ani te taeae faatere ia ratou ia faahiti mai i te tahi mau manaˈo tauturu poto aore ra te mau tupuraa oaoa ta ratou i ite. I te Tapati, e nehenehe atoa te taeae faatere e ani i te reira no nia i te papai e pûpû i te avaˈe. I te mau mahana atoa, e nehenehe e pûpû i te mau papai haapiiraa mai te mau buka rairai Parau apî oaoa e Faaroo i te Atua aore ra te buka Bibilia haapii. I te putuputuraa no te pororaa, a faaite poto atoa ïa e nafea ia pûpû hoê o tera mau papai.
9. I te tau opereraa taa ê, eaha te hiˈopoahia i te hopea hebedoma?
9 Mai te peu e e apiti te amuiraa i te hoê opereraa taa ê i te hopea hebedoma, e hiˈopoa te taeae faatere e te feia poro e nafea ia pûpû i te mau vea o te avaˈe e i te titau-manihini-raa aore ra te api parau. E parau atoa oia eaha te ravehia ia faaite te taata i te anaanatae. E nehenehe atoa e faahiti i te mau tupuraa o te faaite ra e mea faufaa tera mau opereraa.
10, 11. No te aha e mea faufaa ˈi ia faaineine te feia poro ia ratou ia maitai te putuputuraa no te pororaa?
10 Te faaineineraa a te feia poro: E tuhaa atoa ta te feia poro ia maitai te putuputuraa no te pororaa. Ma te faaineine ê na ia ratou no te taviniraa, peneiaˈe i te haamoriraa utuafare, e manaˈo ïa ta te feia poro e faaite i te tahi atu mau taata poro. E rave atoa te feia poro i te mau vea e papai hou a haere ai i te putuputuraa no te pororaa. E haere oioi ïa ratou i roto i te tuhaa fenua.
11 Mea faufaa atoa ia tae mai te feia poro tau minuti na mua ˈˈe e haamata ˈi te putuputuraa no te pororaa. E tutava iho â tatou i te na reira i te mau putuputuraa atoa. Mea huehue râ ia tae i te putuputuraa no te pororaa i muri aˈe i te hora. No te aha? Hou te taeae faatere e faanaho ai i te pǔpǔ pororaa, e rave rahi tuhaa ta ˈna e hiˈo. Mea iti anei te feia poro tei tae mai? E maiti ïa oia ia faahaere ia ratou pauroa i te hoê â tuhaa fenua tei ore i oti i te porohia. Te vai ra anei o tei pata avae mai no te haere i te putuputuraa no te pororaa? E mea atea anei te tuhaa fenua? E faanaho ïa te taeae faatere ia ratou e te feia poro e pereoo to ratou. Mea atâta anei te tuhaa fenua? E haapao te taeae faatere ia haere te mau taeae na muri i te pǔpǔ tuahine aore ra i pihai iho noa mai. E horoa atoa paha oia na te feia poro tino paruparu i te tahi tuhaa fenua e mea ohie ia haere i te mau fare. E faanaho oia i te feia poro apî e te feia aravihi aˈe. Mai te peu râ e e tae mai te feia poro i te putuputuraa no te pororaa i muri aˈe i te hora, e mea tia ia faatano faahou i tei faanahohia. Oia mau, e nehenehe tatou e taerehia no te tahi tumu papu. Eiaha râ e na reira noa. Mai te peu e e mea pinepine tatou i te tae mai i muri aˈe i te hora, e ere anei no te mea te haafaufaa ore nei tatou i te putuputuraa no te pororaa aore ra aita tatou i faanaho maitai ia tatou no te taviniraa?
12. Eaha te tia ia haamanaˈo mai te peu e ua matau oe i te faaau e te tahi atu hou a haamata ˈi te putuputuraa?
12 E nehenehe te feia poro e vaiiho na te taeae faatere e maiti i to ratou hoa pororaa. E nehenehe atoa ratou e faaau e te tahi atu hou a haamata ˈi te putuputuraa. Mai te peu râ e ua matau oe i te na reira, ia ‘mahora to oe aau’ ma te ohipa e te feia poro atoa, eiaha noa râ e to oe mau hoa piri. (Kor. 2, 6:11-13) E nehenehe anei oe e faaau i te tahi taime e te hoê taata poro apî no te tauturu ia ˈna ia aravihi atu â i roto i te pororaa? (Kor. 1, 10:24; Tim. 1, 4:13, 15) A faaroo maitai i te mau faaueraa atoa tei horoahia, mai te vahi oe e poro ai. Ia hope te putuputuraa, eiaha e taui i tei faanahohia e a haere oioi i roto i te tuhaa fenua.
13. Ia haapao maite te feia poro atoa i ta ratou tuhaa, e nafea tatou e faufaahia ˈi i te putuputuraa no te pororaa?
13 Ua faanaho Iesu e 70 pǐpǐ hou a haere ai ratou i roto i te pororaa e ‘ua hoˈi faahou mai ratou ma te oaoa.’ (Luka 10:17) Mea papu e na te putuputuraa ta Iesu i faatere i tauturu ia ratou ia poro maitai. I teie mahana, tera atoa te fa o te putuputuraa no te pororaa. Ia haapao maite te feia poro atoa i ta ratou tuhaa e tia ˈi. E riro ïa te putuputuraa no te pororaa ei ravea o te faaitoito, faaineine e faanaho ia tatou no te amo i teie hopoia: e faaite i te poroi i “te mau fenua atoa.”—Mat. 24:14.