E haafaahiahia tatou i te “fare o te Atua”
“HOÊ a ˈu mea hinaaro ia Iehova ra, e o ta ˈu ïa e titau hua nei; ia parahi â vau i roto i te fare o Iehova e hope roa ˈˈe o ˈu pue mahana, ia ite vau i te maitai o Iehova, e ia ui maite au i roto i to ˈna nao.”—Salamo 27:4.
Ua oaoa te arii maitai ra o Davida i te hiero o Iehova. Te reira atoa anei to outou huru i nia i te mau pu o te haamoriraa mau i teie nei mahana? E tei rotopu teie hau atu 95 Betela i te mau amaa a te Taiete Watch Tower i te mau fare tei taaihia i te haamoriraa a Iehova i to tatou nei tau.
“Te haere noa ra to ˈu oaoa e te mauruuru hohonu i te rahiraa ia haamanaˈo vau i ta ˈu taviniraa e rave rahi matahiti i te Betela,” o ta Helga ïa e faataa nei, o tei haamata i te rave i te ohipa i te Betela i Helemani, i te matahiti 1948. Tei roto o Helga i na taata rave ohipa i te Betela e 13 828 na te ao nei tei ‘ite i te maitai o Iehova’ i te roaraa o te matahiti taviniraa 1993. Eaha mau na te auraa o te parau ra Betela? Nafea te mau Ite no Iehova, o te tavini ra i te Atua i te Betela aore ra i rapae, ia haafaahiahia i teie faanahoraa?
Te hoê iˈoa o te titau ra i te paieti
E mea tano roa teie parau “Betela”, i te mea te auraa o te parau hebera ra o Behth-ʼElʹ oia hoi te ‘fare o te Atua.’ (Genese 28:19, nota i raro i te api) Oia, e au te Betela i te hoê fare faanaho-maitai-hia, aore ra i te hoê ‘fare patuhia e te paari’, e o te Atua e to ˈna ra hinaaro te haapaohia i reira. (Maseli 24:3) “E au i te oraraa utuafare ra te huru. E mea nahonaho maitai te tereraa o ta matou ohipa i te mau mahana atoa,” o ta Herta ïa e parau nei ma te au. Ua hau atu i te 45 matahiti to ˈna taviniraa e o Helga i roto hoê â Betela. E tiaraa e e ohipa ta te melo tataitahi o taua utuafare rahi ra, ia oaoa ratou e ia vai i roto i te hau. Ia au i te iˈoa Betela, e mea aratai e mea faanaho-maitai-hia te mau tuhaa atoa. E faatupu te reira i te hau, e e haamaitai oia i te pororaa o te parau apî maitai, e e horoa oia i te mau amuiraa i te mau tumu papu no te faatura rahi atu i ‘te fare o te Atua.’—Korinetia 1, 14:33, 40.
No te aha e titauhia ˈi teie mau fare? Ei hiˈoraa, ua neneihia teie vea i roto i te fare neneiraa a te hoê Betela. E mea faufaa te mau aratairaa faanahohia a te Betela no te pororaa i te poroi o te Basileia e te opereraa i te maa varua, tei tohuhia e Iesu Mesia—ua turuhia te reira e te feia rave ohipa aau tae e ua haafaufaahia e te feia atoa e haamori ra ia Iehova.—Mataio 24:14, 45.
E hinaaro anei outou e ite hau atu â no nia i te tereraa o te ohipa i ǒ nei? I te vahi i reira o Helga e o Herta e faaea ˈi, e taˈi te hoê uati faaara navenave i roto i te mau fare atoa i te hora 6H30 i te poipoi, noa ˈtu e ua hau atu e 800 taata rave ohipa tei tia aˈena no te faaineine ia ratou no taua mahana ra. I te hora 7H00, mai te monire e tae atu i te mahana maa, e putuputu mai te utuafare i te piha tamaaraa no te tuatapaparaa o te irava o te mahana, aore ra no te haamoriraa poipoi. E inuraa taofe to muri iho. E haamata te ohipa i te hora 8H00 i te poipoi e e vau hora te maoro i te mahana, hoê noa taime faafaaearaa no te tamaa ïa. (I te mahana maa, e ohipa noa te utuafare i te afa mahana.) E rave rahi mau ohipa i roto i te fare tutu, te vahi neneiraa, te vahi puˈaraa ahu, te mau piha raveraa ohipa, te piha tahoêraa buka, aore ra i te tahi atu tuhaa o te fare.
E apiti atu te mau melo o te utuafare i roto i ta ratou mau amuiraa i te mau putuputuraa e te pororaa i te mau po e te mau hebedoma atoa. E mau matahiapo aore ra e mau tavini tauturu te rahiraa o te mau taeae o te Betela i roto i taua mau amuiraa ra. Te oaoa nei te mau Ite o te amuiraa i taua tauturu ra, te rave amui nei na pǔpǔ e piti ma te tahoê mai te hoê noa tino, e ma te faatura e te ati maitai i te tahi e te tahi. (Kolosa 2:19) Ua ite te mau taata rave ohipa i te Betela e e tia ia ratou ia rave na mua roa i ta ratou hopoia i te “fare o te Atua” i te tahi atu mau ohipa. E haapaari râ te aau tae no te pororaa e te apitiraa e te amuiraa, tapirihia mai e te hoê huru aifaito, i te pae varua o te feia rave ohipa i te Betela, e e faaoaoa ˈtu â ia ratou, e riro ratou ei melo rave ohipa hotu rahi i roto i te utuafare. Auê ïa faufaa teie mau huru maitatai ia rave i te ohipa i roto i te hoê ‘fare’ e ua taaihia to ˈna iˈoa i te pûpûraa ma te nephe taatoa!
Ia manuïa te taviniraa i te Betela
Na te aha i tauturu i teie rahiraa mau Ite no Iehova ia manuïa i roto i te taviniraa i te Betela? Te faataa nei te utuafare o te Betela i Farani e rave rahi matahiti i roto i te taviniraa e: “Na te here ia Iehova. Na te manaˈo papu e e tutava i te mau vahi atoa i reira oia e faaohipa ai ia tatou; na roto i te haehaa, te auraro, e te faarooraa i te aratairaa ta te Taiete e rave no tatou.” (Denise) “Ua tapao vau e mea faufaa ia faatura i te faaueraa tumu faahitihia e Paulo i roto i te Roma 12:10: ‘I te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi, [a horoa i te hiˈoraa].’ Te faaite ra teie irava ia tatou te faufaaraa ia haapao i te mau manaˈo o vetahi ê, eiaha râ te onoonoraa ia fariihia to tatou iho manaˈo. E parau-atoa-hia e eiaha e faateitei.” (Jean-Jacques) “E inohia to tatou faatura i te taviniraa i te Betela mai te peu e hiˈo tatou i te mau mea ma te faaohipa i te manaˈo o teie nei ao, te manaˈo taata,” o ta Barbara ïa e parau ra, “no te mea e moehia ia tatou e te faatere nei Iehova i ta ˈna faanahonahoraa. E erehia tatou teie huru faatura ia hiˈa tatou no te mau hape a vetahi ê.”
E feia hara anaˈe te mau taata i te Betela, no reira e titau te amuimuiraa i te manaˈo haapao maitai. E mea maitai aˈe no te mau taurearea aore ra te feia i ô api mai ia ore e taotia i ta ratou mau amuimuiraa i te feia hoê â to ratou matahiti. E ere te feia o te amuamu rahi nei aore ra o te feruri ra ma te tano ore i te mau hoa faaitoito i roto i te Betela aore ra i roto i te amuiraa. I te tahi pae, e haamaitai rahi tei noaa mai i te apeeraa i te “paari no nia maira” tei faataahia i roto i te Iakobo 3:17. Oia hoi e rave “na mua roa te tura, te hau, te manaˈo tia, te ineineraa e auraro, te aroha rahi e te mau hotu maitatai, te oreraa e hiˈo i te huru, te haavare ore.” E itehia teie mau huru maitatai, e te faaoromai e te hamani maitai, i roto i te ‘fare o te Atua,’ o te faaoaoa e te faaitoito i te taata i reira. E pinepine te feia mataitai e ere oia i te Ite i te putapû i te haerea maitai, te huru auhoa, e te feruriraa oaoa o te feia rave ohipa.
Te faataa ra o Anny, e 70 matahiti hau to ˈna e melo oia no te utuafare o te Betela mai te matahiti 1956 mai â, e nafea oia ia tapea i to ˈna hinaaro maite e tavini: “No to ˈu oraora maitai i te pae varua, e tutava rahi vau na mua i te faaohipa i te mau buka a te Taiete, i te haere tamau i te mau putuputuraa, e i te poro tamau. E faaetaeta atoa vau i to ˈu tino i te mau poipoi atoa ia vai maitai noa oia, i te rahiraa o te taime aita vau e rave nei i te piha utaraa taata, e e pinepine vau i te haere avae, i roto iho â râ i te taviniraa.”
Te tuea nei te manaˈo o te rahiraa tei ora i te Betela e to Anny. Aita ratou i faaea i te haapii, aita ratou i faaea noa ˈˈe i te rave i te ohipa. Te titau ra te oraora-maitai-raa o te tino ia taoto maitai ratou e ia rave i te tahi mau faaetaetaraa tino e ia au noa te amuraa i te maa e te inuraa. Te mea faufaa roa ˈˈe râ i roto i te taatoaraa, aita ratou e haafaufaa ore ra i te pure tataitahi e te haapiiraa i te Bibilia.
Te faatura teitei no te taviniraa moˈa i te Betela
“Ihea oe e rave ai i te ohipa?” o te hoê ïa uiraa matauhia i te mau melo o te Betela. E ua rau te mau ohipa, e tia râ i te mau taata atoa ia faatura i te ohipa i ravehia e te taata tataitahi. No te aha? No te mea e taviniraa moˈa anaˈe te ohipa tataitahi, mai te neneiraa i te maa varua, te puˈaraa i te ahu, te tunuraa i te maa e te tamâraa i te utuafare, aore ra te ohiparaa i roto i te mau piha. Mai tei faahitihia i nia, eita te mau kerisetiano e hiˈo i te huru. A haamanaˈo e ua faarirohia te mau hopoia faufaa amohia e te mau tahuˈa e te mau ati Levi i te hiero, i roto i to ˈna mau aua e i te mau fare tamaaraa, mai te hoê taviniraa moˈa ia Iehova. Tei roto atoa te taparahiraa e te faaineineraa i te mau tusia animala, te faaîraa i te mau lamepa i te hinu, e tae noa ˈtu i te tamâraa e te amoraa i te mau hopoia a te feia tiai. E mea oaoa e te faufaa atoa te ohipa tataitahi i te Betela i roto “i te ohipa a te Fatu,” o te hoê ïa haamaitairaa taa ê.—Korinetia 1, 15:58.
E hiˈo poto noa mai tatou i te hoê huru o te nehenehe e haafifi i to tatou manaˈo faahiahia no te ‘fare o te Atua.’ E tia mau â i te mau kerisetiano i roto i te Betela aore ra i rapae ia vai ara noa i te faahinaaro e te pohehae, “o to te ivi ïa tahuti.” (Maseli 14:30) Aita e tumu ia faahinaaro te hoê taata i te mau haamaitairaa e fanaohia ra e te feia rave ohipa i te Betela. Hau atu â, aita e parahiraa to te pohehae i roto i te utuafare o te Betela, o te hoê oia o te mau hotu o te tino. A tiai ma te haehaa—o te hoê aˈoraa papu oia no te taata e au ra e aita oia e haapaohia ra area râ no vetahi, te horoahia ra ia ratou te mau haamaitairaa rahi roa ˈˈe. Hau atu, e mea taa ê roa te huru oraraa i te pae moni o te feia e ora amui nei i te Betela. Auê ïa teimaharaa mai te peu e e faaau oia i to ˈna huru oraraa i to “vetahi ê”! Ua tauturu te mauruuru e te ‘maa e te ahu’ i te rahiraa ia tamau noa ma te taiva ore e tau ahuru matahiti i roto i te ‘fare o te Atua.’—Galatia 5:20, 26; 6:4; Timoteo 1, 6:8.
Te haamaitai-rahi-hia nei te mau Ite no Iehova e te tahi atoa mau mirioni taata no ta ratou taviniraa aufau-ore-hia i te Betela—ua ravehia te ohipa ma te aroha e te here no te Atua e no te taata-tupu. Te turuhia ra te mau fare o te Betela e te mau fare neneiraa a te Taiete Watch Tower, mai te tahi atoa mau ohipa teotaratia, e te mau ô. (Korinetia 2, 9:7) Mai te arii ra o Davida e te mau tamaiti hui arii e te mau raatira o Iseraela atoa, e nehenehe tatou e faaite i to tatou faatura e te mauruuru no te ‘fare o te Atua’ ma te turu i te Taiete i te pae morare e te pae moni. (Paraleipomeno 1, 29:3-7) E hiˈo na tatou i teie nei e nafea tatou ia ‘ite i te maitai o Iehova’ i te Betela.
Te mau haamaitairaa i te ‘fare o te Atua’
Ia haere anaˈe outou i te hoê tairururaa, te mauruuru hohonu ra anei outou, te haaatihia ra outou e te feia e haamori ia Iehova ma te oaoa mai ia outou atoa? A feruri na i te haamaitairaa ta te hoê taata rave ohipa i te Betela e horoa ia tavini oia ia Iehova i rotopu i te hoê pǔpǔ taeae i te mau mahana atoa! (Salamo 26:12) Auê ïa haamaitairaa faahiahia no te tupuraa i te pae varua! Ua faaite te hoê taeae e ua noaa ia ˈna ia haapii hau atu â i te taui i to ˈna huru i to ˈna faaearaa hoê matahiti i te Betela i na matahiti e toru to ˈna raveraa i te ohipa i rapae. No te aha? No te mea aita ˈtu vahi i reira oia e nehenehe ai e hiˈopoa e e apee i te faaroo o te feia paari e rave rahi.—Maseli 13:20.
I te Betela, te haaatihia ra te hoê taata e te feia aˈo aravihi, e auraa parau teie. Hau atu, e haamaitairaa ta ratou e faaroo i te mau tatararaa faaineine-maitai-hia i te haamoriraa poipoi e i te haapiiraa o Te Pare Tiairaa a te utuafare o te Betela e ia faaroo i te mau oreroraa parau i te mau po monire. E fanaˈo te feia ô api mai i te Haapiiraa o te mau melo apî o te Betela e e titauhia ia ratou ia taio i te taatoaraa o te Bibilia i roto i na avaˈe matamua e 12.
Te horoa ra te mau tabula e te mau aamu a te feia ratere no te tahi atu mau fenua mai i te tahi atu faaitoitoraa. Hau atu â, e ratere atoa mai te mau melo o te Tino Aratai aore ra to ratou mau tia i te mau amaa. “Noa ˈtu e mea rahi ta ratou ohipa,” o ta Helga ïa e parau nei, “e taime noa iho â to te mau taeae no te faahiti i te parau auhoa aore ra no te ataata.” Auê ia faaitoitoraa ia ite roa ˈtu i te huru oaoa e te tura o taua mau taata taiva ore ra!
E ite te taata i te Betela iho e mea nafea te tereraa te faanahonahoraa a te Atua e nafea te varua moˈa ia turai i te feia mafatu horoa e ia ohipa noa. “I te Betela, e au e tei ‘te pu o te ohipa tatou,’” o ta te hoê taeae ïa e faataa ra, o tei tavini na i te Betela no Farani mai te matahiti 1949 mai â. Te parau faahou ra oia e: “E nehenehe mau â vau e parau no ˈu iho e ua riro te Betela ei taviniraa ma te taime taatoa no te pûpû i te taime e te puai rahi no te taviniraa a Iehova e no te tavini e rave rahi mau taeae.” E ere anei te reira ta tatou tapao i roto i te oraraa—ia rave i te hinaaro o te Atua? I te Betela, e nehenehe e ‘faaahaaha i te Atua e po noa ˈtu.’ Auê ïa haamaitairaa e!—Salamo 44:8.
Mai ta tatou i ite mai nei, e nehenehe te taata e rave ra i te ohipa i te Betela e ite i te maitai o Iehova e i te haamaitai-rahi-hia mai. (Hebera 6:10) E riro anei te taviniraa i te ‘fare o te Atua’ ei ohipa faufaa no outou? E nehenehe te mau Ite no Iehova e 19 matahiti to ratou, mea oraora maitai i te pae varua e te pae tino, e “roo maitai hoi . . . i te mau taeae” mai ia Timoteo, e tavini i te Betela. (Ohipa 16:2) E rave rahi tei faariro i te taviniraa i te Betela ei ohipa no to ratou oraraa, mai te feia tei faahitihia i nia. No ratou, ua riro te hinaaro hohonu o te taata papai salamo—‘e parahi i roto i te fare o Iehova e hope roa ˈˈe o ˈna pue mahana’—ei mea mau.
Te faatura rahi nei te mau Ite no Iehova i te feruriraa haapae ia ratou iho e faaitehia ra e te mau taeae e te mau tuahine i te Betela, o te amo ra i ta ratou mau hopoia ma te hinaaro mau e te oaoa. Noa ˈtu te tavini ra tatou ia Iehova i te Betela aore ra i te tahi atu vahi, e tumu mau ta tatou no te feruri mai te Arii ra o Davida—ia haafaahiahia i te ‘fare o te Atua.’
[Hohoˈa i te api 31]
Ua oaoa taua mau kerisetiano i roto i te taviniraa moˈa i te Betela no Helemani tau ahuru matahiti te maoro