VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • km 6/01 api 3-6
  • E riro anei outou ei rima tauturu?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E riro anei outou ei rima tauturu?
  • Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
  • Papai tei tuea
  • E ere anei teie te ohipa maitai roa ˈˈe no outou?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Te hinaaro nei te Betela i te rima tauturu
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
  • E haafaahiahia tatou i te “fare o te Atua”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Eita e moˈehia te mau ohipa maitai
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2019)
Ite hau atu â
Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
km 6/01 api 3-6

E riro anei outou ei rima tauturu?

1 Te tupu ra te hoê ohipa taa ê mau i te matahiti 778 H.T.T. I roto i te hoê orama, te ite ra Isaia “ia Iehova i te parahiraa i nia i te terono teitei e te teniteni.” I muri iho, te faaroo ra oia i te mau seraphi o te huti ra i te ara-maite-raa i nia i te hanahana o Iehova na roto i teie mau parau: “E moˈa, e moˈa, e moˈa, o Iehova sabaota.” Auê ïa ohipa faahiahia e! I reira to Iehova faataeraa i te hoê piiraa: “O vai ta ˈu e tono; o vai te haere no tatou?” Aita i faataahia te huru o te ohipa e faauehia. Aita e taata i ite aˈe e e aufauhia anei te taata e riro ei rima tauturu. Ma te ore râ e haamarirau, te pahono ra Isaia e: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.”—Isa. 6:1, 3, 8, 9.

2 E itehia teie hinaaro e riro ei rima tauturu, noa ˈtu eaha ta Iehova e ani ra, i roto i to ˈna nunaa. (Sal. 110:3) I teie râ taime, te faataehia ra te hoê titau-manihini-raa taa ê i te feia atoa o te nehenehe e riro ei rima tauturu. Ua ineine anei outou i te riro ei rima tauturu mai ia Isaia?

3 I teie mahana, e hinaaro te Betela i te tahi mau taeae o te hinaaro rahi e tuu i te mau faufaa o te Basileia i te parahiraa matamua e o te ineine i te rave i te mau ohipa atoa no te turu i te ohipa pororaa na te ao nei. (Mat. 6:33) Inaha, e ravea otahi te ohiparaa ei melo o te utuafare o te Betela no te tavini ia Iehova ma to ˈna nephe taatoa. Nafea?

4 Te ohipa e ravehia ra i te Betela: A feruri na i te mau mea atoa e rave-tamau-hia ra i te Betela i te mau Hau Amui, i Brooklyn anei, i Patterson aore ra i Wallkill, i New York. E fanaˈoraa taa ê ta te mau 5 730 taeae e tuahine o te utuafare o te Betela i roto i teie na vahi e toru e haa amui e te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari e to ˈna Tino Aratai no te nenei i te mau Bibilia e mau papai bibilia no te ohipa pororaa na te ao nei e no te haapiiraa taitahi. (Mat. 24:45) Ei hiˈoraa, i te matahiti taviniraa i mairi aˈenei, maoti te mau tutavaraa amui a te taatoaraa o te utuafare o te Betela i te mau Hau Amui i neneihia ˈi e i haponohia ˈi e 24 364 670 buka, e 39 813 464 buka rairai, e 270 528 000 vea, e i haruharuhia ˈi 1 271 041 ripene. Ua ravehia te hoê ohipa rahi no te imi i “te mau parau au” e no te papai i te ‘parau-tia e te parau mau’ no taua mau papai ra. (Koh. 12:9, 10, MN) Ua horoa-atoa-hia te tahi mau haapiipiiraa no na hau atu i te 1 900 feia huri parau na te ao nei o te haa amui ra no te nenei i te mau papai na roto hau atu i te 300 reo. Ua haa-rahi-hia no te faanaho i te ohipa e ravehia ra i roto i na 111 amaa, tae noa ˈtu i te amaa o te tiaau ra i na amuiraa e 26 i ǒ nei i Polinesia Farani oia atoa na pǔpǔ e 7 aore ra feia poro moemoe i roto i te taatoaraa o ta tatou tuhaa fenua. Te tauturu-atoa-hia ra te mau amaa e mau opuaraa ta ratou i te pae o te mau paturaa i te mau fare apî, te mau Piha Tairururaa e na Piha a te Basileia 15 248 tei hinaarohia e te tahi mau fenua navai ore i te pae moni. E hinaarohia e mau hanere rima tauturu i roto i te ohipa neneiraa e haponoraa i te mau papai, tamâraa, atuaturaa, faaineineraa i te maa, hooraa, rapaauraa e te tahi atu â mau ohipa i te Betela.

5 Mea rahi te ohipa e ravehia ra, mea oaoa roa râ i te pae varua. E oaoa rahi te noaa mai i te iteraa e te faaohipa ra tatou i to tatou puai e to tatou itoito taatoa no te turu i te ohipa pororaa e haapiiraa. E tauturu te taviniraa i te Betela ia ite maitai atu â i te faanahonahoraa a Iehova. E haamanaˈo anaˈe e ua faaitoito te taata papai salamo i te mau Iseraela ia ite hohonu atu â i te pu o te faatereraa teotaratia i te fenua nei i to ratou tau.—Sal. 48:12, 13.

6 Mau haamaitairaa o te taviniraa i te Betela: Eaha te manaˈo o te mau melo o te Betela i ta ratou fanaˈoraa taa ê o te taviniraa? A hiˈo na eaha ta te tahi mau melo apî o te utuafare o te Betela oia atoa te tahi atu mau melo paari aˈe i parau. Te parau ra te hoê o ratou, o te tavini ra a toru matahiti i teie nei, ia matou e: “Ua haapaari te taviniraa i te Betela i to ˈu mau taairaa e o Iehova. A mairi noa ˈi te tau, e rahi noa ˈtu â vau i te haapii no nia i te tereraa o te Betela e e rahi noa ˈtu â to ˈu ite i te huru o Iehova. Ua faaaraara atoa te taviniraa i te Betela i to ˈu mata i te mea e e faaohipa Iehova i te mau huru taata atoa. Eita e titauhia ia riro ei taata tia roa ia farii mai oia ia tatou.”

7 Te faatia ra te hoê taeae apî e: “Te haamanaˈo ra vau e ua parau vau ia ˈu iho e: ‘Mea faahiahia mau ia tomo i roto i te ao apî e ia faaite i te feia haapao maitai no mutaa iho e ua tavini au e rave rahi matahiti i te Betela, e eiaha i roto i te ao ia monihia vau.’”

8 Teie ta te hoê taeae apî e faahiti ra no nia i te haapiiraa ta ˈna i fanaˈo: “Ua riro te ite-maitai-raa i to ˈu huru e eaha te tia ia ˈu ia rave, e te faaohiparaa ˈtu i taua mau huru maitatai ra, ei haamaitairaa rahi. Te ite nei au e ua aravihi aˈe au no te tavini ia Iehova. Te manaˈo nei au e ua noaa hau rii aˈe ia ˈu te faaoromai e te hitahita ore, e te neheneheraa e faaite i te here i nia i te hoê faito teitei aˈe.”

9 Te feruri ra te hoê tuahine i te mau haamaitairaa ta ˈna i fanaˈo e tae roa i teie nei: “Na te mau porotarama pae varua i ǒ nei i haapii hau atu â ia ˈu no nia ia Iehova e mea nafea vau e nehenehe ai e pee ia ˈna i roto i to ˈu feruriraa, to ˈu mau huru o te aau e ta ˈu mau ohipa. E i te mea e e haapiiraa tamau teie, mea tamau te haamaitairaa.”

10 Te na ô ra te hoê taeae o tei haa e 59 matahiti taatoa i roto i taviniraa taime taatoa, ua hau atu ïa i te 43 matahiti i te Betela e: “E ere te Betela i te hoê fare monahi mai ta vetahi pae e manaˈo ra. Mea rahi te ohipa e oti mai maoti ta matou tapura ohipa. . . . Aita vau i ite i te hoê aˈe mahana aita e oaoaraa i roto i ta ˈu taviniraa ia Iehova. Ua ite anei outou no te aha? No te mea, ua pûpû anaˈe tatou ia tatou iho ma to tatou nephe atoa na Iehova, ua ite tatou e ‘ua rave tatou i tei titauhia mai ia rave.’ E ere anei mea mauruuru mau?”—Luka 17:10.

11 Teie ta te tahi atu â taeae, o tei tavini e 62 matahiti i te Betela, i parau: “Ua papu ia ˈu e o te Betela te vahi maitai roa ˈˈe no te ora a tiai noa ˈi i te fenua paradaiso e fatata maira. Aita roa ˈtu vau i tatarahapa i te hoê noa ˈˈe tetoni e ua faariro vau i te taviniraa taime taatoa ei toroa no ˈu. Auê au i te oaoa i to ˈu iteraa i te tupuraa te faanahonahoraa a Iehova i te fenua nei i te rahi e i te tautururaa ˈtu e! Ua faaoti maite au, maoti te tauturu a Iehova, e tamau i te faariro i te Betela ei fare no ˈu e e haa ma to ˈu nephe atoa ia faahaere i te mau faufaa o te Basileia i mua.”

12 Ua faahiti taua mau melo o te Betela ra i te tahi noa o te mau haamaitairaa e rave rahi e fanaˈohia ia haavata ia ˈna iho no te tavini i te Betela. Teie râ, mai te mau fanaˈoraa taa ê atoa o te taviniraa, e tia na mua ia raea ia outou te mau titauraa. Eaha te tahi mau titauraa e naea no te tavini ei melo o te Betela?

13 Te mau titauraa e naea no te tavini i te Betela: Ua tapaohia te mau titauraa matamua e naea no te tavini i te Betela i roto i te tumu parau tarenihia. Taa ê atu i te reira, mea faufaa ia riro, eiaha ei ‘hoa no te mau mea e navenave ai ra,’ ei taata râ o te hinaaro e haa puai. (Tim. 2, 3:4; Kor. 1, 13:11) E tia i te mau melo o te Betela ia riro ei mau tane e mau vahine au i ta te varua o tei faatupu i te mau peu maitatai i te pae o te haapiiraa taitahi e o tei haamataro i to ratou puai haroaroaraa ia ‘ite i te maitai e te ino.’ (Heb. 5:14) E tia ia itehia to ratou paari Kerisetiano i roto i te mau tuhaa atoa o to ratou oraraa, tae noa ˈtu to ratou faaahuraa, to ratou faaneheneheraa rouru, te upaupa ta ratou e faaroo ra e ta ratou mau faaanaanataeraa. Na te aau tae o te mau melo o te Betela e turai ra ia ratou ia farii i te mau huru ohipa atoa. E horoa-pinepine-hia te mau ohipa pae tino teiaha aˈe na te feia apî aˈe mai te neneiraa, te faaineineraa e te haponoraa i te mau papai, te atuaturaa, te tamâraa i te fare, te puˈaraa ahu e te faaineineraa i te maa. (Mas. 20:29) Taa ê atu râ i te hoê ohipa o teie nei ao, e hopoi mai te mau tuhaa ohipa atoa i te mauruuru hohonu, no te mea e taviniraa moˈa teie o te faahanahana ia Iehova.—Kol. 3:23.

14 E faaau te mau melo o te Betela no te hoê aˈe matahiti i te maoro. I roto i taua area taime ra, e nehenehe ïa ratou e haamatarohia ia riro mai ei mau rave ohipa hotu maitai. Ta matou e hinaaro rahi roa ino, ia faariro ïa ratou i te Betela ei fare no ratou. Na te here i to ratou Atua Poiete e turai ra i te mau melo o te Betela ia tuu i te Basileia na mua ˈˈe i to ratou iho maitai, e faaoaoa te reira ia Iehova.—Mat. 16:24.

15 Ta matou e hinaaro ra i teie nei: No te huru ohipa e ravehia ra i te Betela, te hinaaro iho â nei râ matou i teie taime i te mau taeae taa noa. Noa ˈtu e e ere teie i te mea titauhia, mea maitai aˈe na matou te mau pionie tamau, i te mea e tei roto aˈena ratou i te taviniraa taime taatoa. I te tahi taime, e fariihia te mau tuahine taa noa aore ra te feia faaipoipo mai te 19 matahiti e tae atu i te 35 matahiti e mau aravihi taa ê to ratou ta te Betela e hinaaro ra. Hau atu â, te faaitoitohia ˈtu nei te mau taeae e mau tuahine ua hau rii atu i te 35 matahiti e mau huru aravihi aore ra e faaineineraa taa ê ta ratou o te nehenehe e hinaarohia ia faaî i te aniraa. Aita râ matou e faaitoito ra i te taata ia haere i te tahi mau haapiiraa aore ra i te hoê faaineineraa taa ê no te haere ohie aˈe mai i te Betela. E nehenehe te feia i fanaˈo i te hoê haapiiraa taa ê, peneiaˈe hou a ite ai i te parau mau, e faatae mai ma ta ratou parau aniraa i te hoê curriculum vitæ taatoa.

16 Eiaha outou e toaruaru mai te peu e eita e pahonohia ˈtu ta outou parau aniraa. E nehenehe paha outou e faaapî i te reira i te mau matahiti atoa. E haavata vetahi mau taeae e mau aravihi to ratou aore ra te vai ra te tahi ite e hinaarohia ra e te Betela no te tahi tau poto. E nehenehe ratou e riro ei rima tauturu no te ohipa i te Betela hoê, e piti, e toru aore ra e maha hebedoma, aore ra e toru avaˈe i te maoro. Tei te papai parau a te amuiraa te mau parau aniraa no te taviniraa ma te taime poto no te feia e hinaaro ra e na reira i te tauturu. E nehenehe te reira e tapaohia i nia i te api parau ra Demande de publications.

17 E fanaˈoraa taa ê faahiahia roa to te mau melo o te Betela e haa amui e te mau taeae o te Mesia. Mea oaoa na te Tino Aratai i te huru feruriraa haapae ia ratou iho o te feia atoa e haavata ra ia ratou no te tavini i te mau hinaaro o te hui taeae na te ao atoa nei.—Phil. 2:20-22; Tim. 2, 4:11.

18 E te feia apî—A faaineine ia outou i teie nei â no te tavini i te Betela: E haamata te faaineineraa no te tavini i te Betela na mua ˈˈe roa i te faito matahiti titauhia oia hoi 19. Nafea te feia apî e nehenehe ai e faaineine ia ratou no taua taviniraa ra? Ua parau Iesu e: “O vai ïa taata i ǒ outou nei ia opua i te fare e faatia, e ore e mata na i te parahi i raro, a taio ai i te taoˈa e oti ai, i te navairaa ta ˈna taoˈa?” (Luka 14:28) I te mea e e titauhia te faaineineraa e te tahi mau hohoˈa ia manuïa te mau opuaraa paturaa atoa, mea faufaa ia feruriruri maite te feia apî nafea ratou e patu ai i to ratou oraraa no a muri aˈe i roto i te taviniraa ia Iehova. Ia raea te tahi mau fa pae varua, e tia ia haamau-oioi-roa-hia te tahi mau niu paari. E te feia apî e, i nia i teihea niu e patu ai outou? Mai te peu e e hinaaro outou e tavini i te Betela, mea faufaa ia feruriruri outou i te mau manaˈo i muri nei.

19 “A farii” i taua fanaˈoraa taa ê otahi ra o te taviniraa: Mai ta Mataio 19:12 e faaite ra, ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia “farii” i te faaea taa noa. No te aha? E ere no to ratou iho mau hinaaro, “no te basileia o te ao” râ. Oia atoa, ua faaitoito Paulo i taua maitiraa ra, e ‘haapao i ta te Fatu ra ma te peapea ore.’ (Kor. 1, 7:32-35) Ma te peapea râ, aita te mau taeae apî e rave rahi e hinaaro ra i te fanaˈoraa taa ê e tavini i te Betela ei taata taa noa, no te mea te hinaaro ra ratou e faaipoipo oioi. Te hinaaro nei matou e faaitoito i to tatou mau taeae apî ia faaohipa i to ratou puai i roto i te taviniraa taime taatoa, a ore noa ˈi ta ratou e hopoia utuafare. I muri aˈe, mai te peu e e opua ratou e faaipoipo, e riro mai ïa ratou ei mau tane maitai aˈe no te mea ua noaa ia ratou te aravihi o te oraraa e o te taviniraa Kerisetiano. I muri aˈe i to ratou taviniraa e rave rahi matahiti i te Betela, ua faaipoipo vetahi pae e ua tamau noa i te tavini e to ratou hoa i reira. Mai te peu e e mau fanaˈoraa taa ê ta ratou i muri aˈe, mai te taviniraa ratere aore ra te taviniraa mitionare, eita ratou e tatarahapa noa ˈˈe i te taime ta ratou i faaherehere no te “farii” i te taviniraa i te Betela.

20 Eiaha e vaiiho ia outou ia haafariu-ê-hia e te mau fa pae materia: E tia i te feia apî atoa ia ui e: ‘I muri aˈe i ta ˈu tau haapiiraa tuarua, eaha ta ˈu fa, e tapi anei i te tahi ohipa aufauhia taime taatoa aore ra e tavini ia Iehova?’ Parau mau, e titauhia te tahi mau haapaeraa no te piti o te manaˈo. Hoê â râ huru no te hoê ohipa aufauhia! I te pae hopea, eaha te maitiraa o te horoa mau i te mau haamaitairaa maoro na outou? Ua pahono Iesu ma te maramarama. Ia au i te Mataio 6:19-21, te na ô ra oia e: “Eiaha e haapue noa i te taoˈa na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia ˈi e e eiâhia ˈi e te eiâ; e haapue râ i te taoˈa na outou i nia i te raˈi, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai. Te vahi hoi i vaiihohia ˈi ta outou taoˈa ra, e riro atoa i reira to outou aau.” Eiaha roa ˈtu to tatou mafatu e aratai ia tatou ia tapi i te hoê toroa i roto i teie ao aore ra i te mau faufaa materia maoti i te tavini ia Iehova ma to tatou nephe atoa! E tia ia tatou taitahi ia ara maite e, o te mau taairaa maitatai e o Iehova, te mau taairaa o te faaoaoa i to ˈna mafatu, te taoˈa otahi eita e mâuˈa ia imi. (Mas. 27:11) Ma te tuu ia Iehova i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa a vai apî noa ˈi tatou, te faaite ra tatou eaha ta tatou mau tapiraa matamua e e mea faufaa mau te Basileia no tatou. Eiaha outou e haamoe e, “na Iehova te maitai i taoˈahia te taoˈa; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.” (Mas. 10:22) E ravea maitai roa e vai ra i te mau taurearea no te faaite teihea to ratou mafatu na roto i te pûpûraa i te tahi taoˈa faufaa na Iehova no te mau mea atoa ta ˈna i horoa na ratou. Te horoa mai ra te taviniraa i te Betela i taua ravea faahiahia ra na te feia atoa e naea ia ratou te mau titauraa.

21 E tia i te mau melo o te Betela ia vai viivii ore i te pae morare: Ua ui te papai salamo e: “Nahea te taata apî i te tamâraa i to ˈna eˈa?” Te pahono ra oia e: ‘Ia faaau i to ˈna haerea i te parau a Iehova.’ (Sal. 119:9) Oia hoi, taa ê atu i te tahi atu mau mea, te aperaa ïa i te mau mea atoa i taaihia i te viivii i te pae morare o te faanahoraa o te mau mea a Satani. Te mau hohoˈa faufau i nia i te Internet, te haerea tia ore i nia i te vahine aore ra te tane, te upaupa hairiiri, te mau faaanaanataeraa haaviivii e te mau ava taero, o te tahi mau marei tera ta Satani e faaohipa ra ia ore ia raea i ta tatou mau taurearea te tahi mau fa pae varua. No te patoi i taua mau ravea paari ra, e titauhia te hoê faaotiraa paari. E te mau taurearea, mai te peu e to roto outou i te hoê o teie mau mea, a paraparau atu i te mau matahiapo o te amuiraa e a faatitiaifaro i te fifi hou a ani ai e tavini i te Betela. Mea faufaa ia noaa te hoê manaˈo haava mâ no te tavini faahope ia Iehova.—Tim. 1, 1:5.

22 A haapii maitai nafea ia afaro e o vetahi ê: Te hoê titauraa faufaa e manuïa ˈi outou i roto i te taviniraa i te Betela, ia afaro maitai ïa e o vetahi ê. Tau taeae e tuahine no roto mai i te mau taˈere rau to roto i te utuafare o te Betela no Tahiti nei. Mai te peu e e faarahi atu â teie mau huru taata rau i te unauna o te Betela, e nehenehe atoa te reira e faatupu mai i te tahi mau fifi i te tahi taime. Mai te peu e te opua ra outou e riro ei melo o te Betela, e tia ia outou ia ui e: ‘E inoino oioi anei au aita anaˈe e fariihia to ˈu manaˈo? Mea ohie anei ia afaro e o vau?’ Mai te peu e e tia ia outou ia haamaitai i roto i taua mau tuhaa ra, a haa ma te ore e haamarirau. Ia na reira outou, e haapii outou ma te ohie i te ora e i te ohipa e te tahi atu mau melo o te Betela.

23 A haa puai ia riro mai outou ei taata au i ta te varua ma te atuatu i te mau taairaa piri e o Iehova. A faanaho i te hoê porotarama maitai no te haapiiraa taitahi, to roto atoa te taioraa i te Bibilia i te mau mahana atoa. Ei taata itoito outou i roto i te pororaa i te parau apî maitai. Mea na reira outou e faaite ai e te haere ra outou i mua i te pae varua. (Tim. 1, 4:15) Auê ïa tiaturiraa faahiahia e tiai mai ra i te feia atoa o te faaineine i teie nei no te hoê toroa i roto i te taviniraa taime taatoa e!

24 E te mau metua, a faaineine i ta outou mau tamarii: Nafea te mau metua e faaitoito ai i ta ratou mau tamarii ia rave i te taviniraa taime taatoa? Ua parau Iesu e: ‘Te pǐpǐ i haapii-hua-hia ra, e riro ïa i te faito atoa i tana orometua.’ (Luka 6:40) E faaite te hoê taata i haapii-maitai-hia i te mau huru maitatai o ta ˈna orometua haapii. E tia atoa ia haaferuri teie faaueraa tumu i te mau metua Kerisetiano o te haa puai ra no te haapii i ta ratou mau tamarii ‘ia haamataro hua i te paieti.’ (Tim. 1, 4:7) I te mea e e riro te mau tamarii i te pee i te haerea o to ratou mau metua no nia i te mau mea pae varua, e tia ïa ia ratou ia uiui e: “Te haafaufaa mau ra anei mâua i te ohipa e ravehia ra i te Betela no te turu i te mau faufaa o te haamoriraa mau a Iehova? Te farii ra anei mâua e te haamaitai ra Iehova i te Betela? Ua papu anei ia mâua e te taviniraa ia Iehova, te maitiraa maitai roa ˈˈe ïa ei toroa ta ta mâua mau tamarii e nehenehe e rave?” Na to tatou mauruuru mau no te taviniraa i te Betela e te ohipa e ravehia ra e tauturu ia tatou ia tuu atu i teie atoa manaˈo i roto i ta tatou mau tamarii.

25 Mea au roa na Elikana e na Hana te haamoriraa mau. Ua horoa mai raua i te hoê hiˈoraa faahiahia na te mau metua Kerisetiano i teie mahana. I Iseraela i tahito ra, o te mau tane Iseraela anaˈe te titauhia ‘ia haere i mua i te aro o te Fatu mau ra o Iehova,’ e toru taime i te matahiti i te sekene. Teie râ, e haere Elikana e 30 kilometera, peneiaˈe mea na raro, e to ˈna utuafare taatoa “i te mau matahiti atoa” no te pûpû i te tusia i te vahi haamoriraa a Iehova. (Exo. 23:17; Sam. 1, 1:3, 4, 9, 19; 2:19) Papu maitai e ua hinaaro teie metua tane e ia anaanatae atoa to ˈna utuafare taatoa i te mau mea pae varua mai ia ˈna.

26 Hoê â to Hana anaanatae i te haamoriraa mau e ta ˈna tane e ua taa mau ia ˈna ta ˈna hopoia e turu atu ia ˈna. No reira oia i euhe ai e, ia horoa noa ˈtu Iehova i te hoê tamaiti, e faaineine oia e ia tavini Samuela i te sekene. (Sam. 1, 1:11) E faatia te Ture a Mose i te tane ia faaore i te hoê euhe feruri-ore-hia a ta ˈna vahine. (Num. 30:6-8) Teie râ, e au ra e ua farii Elikana i te euhe a Hana, ma te faaite e te turu atoa ra oia i taua ohipa haamoriraa ra.—Sam. 1, 1:22, 23.

27 Ua ohipa mau anei te mauruuru e te feruriraa maitai ta raua i faaite i nia i ta raua tamaiti o Samuela? E, papu maitai. Ei tamaiti apî, ua amo Samuela ma te faaroo e ma te aau tae i te mau ohipa i horoahia ˈtu e ua faaineinehia oia no te tahi atu mau fanaˈoraa taa ê o te taviniraa i te Atua. Aita te anaanatae o Elikana e o Hana i te taviniraa a Samuela i te sekene i hope i muri aˈe i to ˈna raveraa i ta ˈna mau hopoia. Ua tamau noa raua i te haere e farerei ia ˈna no te faaitoito e no te turu ia ˈna i roto i ta ˈna taviniraa taime taatoa.—Sam. 1, 2:18, 19.

28 Mea faahiahia te hiˈoraa o Elikana e o Hana no te mau metua Kerisetiano! Ia faaroo ratou ia tatou ia faaite mai roto mai i te hohonuraa o te mafatu i to tatou mauruuru no te taviniraa i te Betela e ia ite ratou i te feruriraa haapae ia tatou iho, ia turu tatou i te mau faufaa o te Basileia, e noaa atoa i ta tatou mau tamarii te hoê mafatu ineine no te tavini ia vetahi ê. Mea rahi mau metua o te haapii ma te manuïa i teie mau huru feruriraa mâ i ta ratou mau tamarii. Ua papai te hoê tamahine iti e hitu matahiti to ˈna e: “Ia paari au, e hinaaro vau e faaea i te Betela e e rave i te tahi mau ohipa. (1) E patapata i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!, (2) e ohipa i te tuhaa o te mau hohoˈa, (3) e tufetu i te ahu. I te vahi atoa e nehenehe ai. Aita e hiˈoraa.” Mea mahanahana mau te aau ia hiˈo i teie huru feruriraa rima tauturu ia tupu i nia i ta tatou mau tamarii!

29 E te mau taurearea, eiaha roa ˈtu outou e haamoe e “te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioa. 1, 2:17) A tamau i te tapi i te tahi mau fa pae varua, tae noa ˈtu i te fanaˈoraa taa ê e tavini i te Betela. E te mau metua, a pee i te hiˈoraa o te feia haapao maitai no mutaa ihora o tei faaitoito i ta ratou mau tamarii ia faatupu i to ratou ati-maite-raa i te Atua. (Pet. 2, 3:11) Tatou paatoa, e rave anaˈe i ta tatou tuhaa no te tauturu i to tatou mau taeae e mau tuahine apî ia tavini i to tatou Atua Poiete Rahi ma te faahope, ma te ite e “e maitai tei faaitehia mai” i te ati-maite-raa ˈtu i te Atua “i teie nei ao e te ao a muri atu.”—Tim. 1, 4:8; Koh. 12:1.

[Tumu parau tarenihia i te api 4]

Mau titauraa matamua ia naea no te tavini i te Betela

● Ua bapetizohia hoê aˈe matahiti.

● E taata au i ta te varua o te here mau ia Iehova e ta ˈna faanahonahoraa.

● E ea maitai i te pae varua, pae feruriraa, pae o te aau e pae tino.

● E tino huiraatira tiaraa Farani aore ra e noho tamau ra ia au i te ture.

● E matau i te taio, te papai e te paraparau i te reo Farani aore ra i te reo Tahiti.

● Faito matahiti mai te 19 e tae atu i te 35.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono