Te ao mai te matahiti 1914 maira
Toru o te tuhaa: 1935-1940 Te pohe atura te Totaiete o te mau Nunaa
UA tapao-aˈena-hia te hopea o te Totaiete o te mau Nunaa i te mahana matamua roa o to ˈna haamauraahia. Te parau nei te taata tuatapapa aamu ra o H. Gatzke e, mai ta ˈna apooraa matamua iho i te matahiti 1920, ua riro to ˈna huru “eiaha mai te hoê amuiraa no te mau Hau o te ao atoa nei, mai te hoê taatiraa râ no te mau puai rarahi no Europa o te hinaaro ra e aro no ta ratou iho mau faufaa e o tei opua maite i te faaohipa i teie taatiraa no te faatupu i ta ratou iho mau tapao i te pae politita”. Maoti i te faaore roa i teie manaˈo uˈana here aiˈa, e tamau noa ïa te tupuraa o te Totaiete o te mau Nunaa i te haamataˈuhia.
I te omuaraa o te mau matahiti 1930, e rave rahi mau melo no te Totaiete o te mau Nunaa tei inoino roa. Ei hiˈoraa, ua parau na te fenua Italia e eita e tae maira ta ˈna tuhaa taoˈa faufaa tei hamanihia i roto i te ao, e te tapeahia ra oia ia faaohipa i ta ˈna mau faufaa e ia faaô atu i roto i te mau tabula hooraa i roto i te ao atoa nei. No reira oia i haru ai i te fenua Etiopia i te matahiti 1935 no te faatupu i te mau faufaa a to ˈna iho fenua. Ua tomo atura te fenua Tapone, hoê â hoi ta ˈna mau faahaparaa e to Italia, i roto i te fenua Tinito i te matahiti 1937. I roto i teie mau tupuraa e piti nei, aita roa ˈtu te Totaiete o te mau Nunaa i nehenehe noa ˈˈe e arai i te reira.
Ma te papu maitai, aita te Totaiete o te mau Nunaa, aita hoi oia i raeahia ˈtura i te 20 matahiti, i riro ei faanahonahoraa haamau-maitai-hia e te puai mai ta to ˈna feia turu i hinaaro noa ra ia riro mai oia. I te matahiti 1936, ua tia mau ia haapeapea no nia i te maˈi ino mau tei tairi atu ia ˈna, inaha, ia au i te taata tuatapapa aamu ra o Hermann Graml, “te faahaamanaˈo ra te huru e itehia ra [i te pû rahi a te Totaiete o te mau Nunaa] i Genève, i te huru e itehia i te hoê tanuraa maˈi”. Eita ïa e maerehia i te reira, inaha, e tia i te Totaiete o te mau Nunaa ia faaruru atu i te teoteo o Italia raua o Tapone, taa ê noa ˈtu i te teoteo o te hoê taata o Adolf te iˈoa.
“Te tapao matamua a Hitler”
Oia mau, ua riri atoa te fenua Heremani. Te tutava noa ra oia no te riro faahou mai ei puai rarahi no Europa. Ia au i te hoê buka heremani, ‘ua haapapu’ te tenerara Hans von Seeckt, tei te upoo hoi oia o te mau nuu heremani i te mau matahiti 1920, ‘e eita e nehenehe e manaˈohia i te hoê tia-faahou-raa mai o Heremani maoti te hoê tamaˈi apî’; aita atoa o Hitler i tuu i te manaˈo e faaohipa i te nuu, i te hiti. No reira, ia au i te hoê pû maimiraa heremani i te pae no te tuatapaparaa e no te nuu, “te tapao matamua o te mau faaotiraa faufaa atoa i ravehia e te faatereraa e mana ra [i rotopu i te mau matahiti 1933 e 1939], ma te rave-tahaa-hia aore ra eita, o te haapue-faahou-raa ïa i te mau mauhaa tamaˈi”.
Te manaˈo ra o Hitler e “ua riro te mau ‘nahoa’ heremani, e 85 mirioni taata, ei ‘niu no te hoê nunaa’ tahoê maitai. Ua aratai to ˈna huru feruriraa, tei au i to Darwin, ia ˈna ia manaˈo e e tia i taua ‘niu no te hoê nunaa’ ra ia haru mai i te ‘fenua ta ˈna e titau no te ora’”. Te faataa ra o Gerhard Schulz, orometua haapii i te tuatapaparaa no teie nei anotau i te haapiiraa tuatoru no Tübingen, e: “Te haruraa ma te haavîraa, i te mau tuhaa fenua apî, o te tapao matamua ïa te reira, a Hitler.”
Inaha, ua tauturu te Totaiete o te mau Nunaa ia Hitler ia faaoti na hea roa oia e haamata ˈi i te faaano i to ˈna fenua. I te hopea o te Tamaˈi rahi Matamua, ua tuuhia ˈtura te Sarre, mataeinaa ta Farani e ta Heremani e popore noa ra mai te mau senekele mai â, i raro aˈe i te faatereraa a te Totaiete o te mau Nunaa. Ua faataa râ te hoê irava ture ia nehenehe te feia e ora ra i Sarre, e opua i muri aˈe, na roto i te hoê maitiraa, mai te peu e hinaaro ratou e faaea i raro aˈe i te mana a te Totaiete o te mau Nunaa aore ra ia taaihia ratou ia Farani aore ra ia Heremani. Ua faanahohia aˈera te hoê uiuiraa manaˈo no te matahiti 1935.
I taua tau ra, mea au-roa-hia o Hitler. Ei hiˈoraa, i te tahi mau taime, ua haapapai te mau orometua haapii i te mau tamarii haere haapiiraa e: “Mai ta Iesu i faaora i te huitaata nei i te hara e te po auahi, ua faaora atoa o Hitler i te nunaa heremani i te topatari. Ua hamani-ino-hia o Iesu e o Hitler, ua haapohehia râ o Iesu i nia i te hoê satauro, area o Hitler, ua faateiteihia ïa i nia i te toroa faatere hau nui. (...) Ua ohipa o Iesu no te mau raˈi, e o Hitler no te fenua heremani.”
Maori hoi i te rave mai i te hoê tiaraa kerisetiano amui ore i roto i te ohipa politita, ua rave aˈera te mau raatira haapaoraa i te hoê haerea itoito mau i roto i te uiuiraa manaˈo. Ua haapao maitai aˈera te feia no Sarre, e katolika hoi te rahiraa, i teie mau parau a to ratou mau epikopo: “Ei katolika heremani, e haafaahiahia tatou i te teitei, te ruperupe e te hau o to tatou aiˈa, e tia ˈi.” Ua horoa te mau syndicats katolika i teie faaararaa: “Te taata o te ore e auraro i to ˈna fenua aiˈa, eita atoa ïa oia e nehenehe e auraro i te Atua.”
Oia mau, aita te taatoaraa i farii i teie manaˈo. Ua faaara aˈera o Heinrich Mann, te hoê taata papai parau tuiroo, i ta ˈna mau taata taio e: “Mai te peu e e maiti outou ia Hitler, e tauturu atu outou ia ˈna ia tamau â i ta ˈna ohipa e e hopoia atoa ta outou i roto i ta ˈna mau taparahiraa taata (...), e i roto atoa i te tamaˈi e ore hoi e nehenehe e apehia no ta ˈna mau raveraa.” Mea varavara roa râ teie mau faaararaa. No reira te papai vea ra o Kurt Tucholsky i papai ai e ua “faaruehia” te Sarre “na Beretane, Farani, te Totaiete o te mau Nunaa, te mau syndicats no te ao nei e te pâpa”.
I roto i teie mau huru tupuraa, e mea papu e e upootia mai o Hitler i roto i te uiuiraa manaˈo. Ua maiti te hoê pae rahi roa o te feia maiti, oia hoi 90,8 i nia i te 100, i te auraro atu i te Reich heremani apî.
Ua faaitoito teie upootiaraa matamua faufaa roa i roto i ta ˈna politita no te pae o te ara, ia Hitler ia haere i mua. Mea paruparu roa te Totaiete o te mau Nunaa, o te pohe noa ˈtura hoi, no te ohipa mai i to Heremani faaotiraa i te haapue faahou i te mau mauhaa tamaˈi i Rhénanie i te matahiti 1936, ma te ofati i te mau irava o te parau faaau no Versailles. I te matahiti 1938, aita hoê aˈe taata i tapea mai ia ˈna i to ˈna haruraa i te fenua Auteteria, e i muri aˈe, te mau Sudètes, te hoê tuhaa fenua no Tchécoslovaquie e rave rahi feia heremani i reira; na roto i teie ohipa, ua nehenehe atura ïa o Hitler e haru mai i te tuhaa no Tchécoslovaquie e toe ra, i te matahiti 1939. Parau mau, mea puai mau te mau patoiraa, teie râ, aita hoê aˈe ohipa mau i ravehia.
Te mau tamatamataraa: no tei hea huru hiˈoraa?
E tae roa mai i taua taime ra, ua tupu te tamaˈi haruraa i ravehia e Hitler ma te haamanii ore i te toto. E ere râ hoê â huru no te mau tamaˈi i faatupuhia e Italia raua o Tapone, tamaˈi tei faahiti-aˈena-hia i nia ˈtu. Mai ta te buka haapapuraa italia L’uomo e il tempo e parau ra, “ua faaineine-maitai-hia te aroraa i ravehia e te Italia fasciste i Etiopia, i roto i te mau tuhaa haihai roa, e ua tupu mau â te reira maoti te mau mauhaa moni rahi roa e te mau ravea haaparareraa rahi mau”. Ua haamata ihora taua tamaˈi ra i te matahiti 1935, e i te matahiti 1936, ua haru-pauroa-hia ˈtura te fenua Etiopia. Ua maere roa aˈera te ao paatoa i te iteraa e ua taora o Italia i te mau topita e ua faaohipa oia i te mau mahu o te faaino i te hutiraa aho.
I Asia, ua puai roa te feia turu i te pae faehau no tapone e inaha, i to te fenua Tinito pariraahia i te matahiti 1931 e ua tamata oia i te topita i te hoê pereoo auahi a te taiete pereoo auahi no Mandchourie apatoa, ua faaohipa ˈtura te fenua Tapone i teie tumu no te tono atu i te tahi mau nuu i Mandchourie. I te matahiti 1937, ua haere aˈera to Tapone i mua i roto i te fenua Tinito iho e ua haru maira i te mau fenua rarahi e te mau oire no Shangai, no Pékin, no Nankin, no Hankou e no Canton.
I roto i taua area taime ra, i Europa ma, ua tupu ïa te tamaˈi tivira i Paniora, i te matahiti 1936. Ua faaohipa ihora o Hitler e o Mussolini i teie tupuraa no te tamatamata i ta raua mau mauhaa tamaˈi apî e te mau huru raveraa apî i te pae no te nuu. Mai te mau tamaˈi i Mandchourie, i Tinito e i Etiopia atoa, ua riro to raua faaôraa ˈtu i roto i te tamaˈi i Paniora ei tamatamataraa o te faaineine i te hoê aroraa rahi roa ˈtu â, o te tupu mai a muri aˈe. Ia au i te hoê tia mana, hau atu i te afa mirioni taata tei pohe i roto i te tamaˈi paniora. Eita iho â ïa e maerehia e ua huti te reira i te ara-maite-raa o te ao taatoa nei. E mai te peu e ua faahiti-rahi-hia teie tamatamataraa i roto i te mau api matamua o te mau vea, eaha ˈtura ïa te nehenehe e parau no nia i te hautiraa mau o te tupu mai i muri noa iho?
Te tae atura te mau mea e au i te hoˈa uira i Europa
Ua haapeapea te tereraa o te tupuraa i roto i te ao, i te mau faatereraa demotaratia. Ua haamau aˈera te fenua Beretane i te ohipa tihepuraa i te mau taurearea i roto i te nuu. E, i te avae atete 1939, ua haamaere roa ˈtura o Heremani e o Rusia i te ao nei, i to raua tarimaraa i te hoê parau faaau e e ore raua e aro te tahi e te tahi. I te mea mau râ, e faaauraa huna ïa te reira no te tufaraa i te fenua Polonia i rotopu ia raua. I te mea e ua papu oia e eita te mau nunaa demotaratia no te pae tooâ o te râ ma e patoi mai i ta ˈna ohipa, ua tono atura o Hitler i te mau nuu i te fenua Polonia, e ua tomo aˈera ratou i reira i te 1 no setepa 1939, i te 45 minuti mairi i te hora 4.
I teie râ taime, ua hape roa oia. E piti mahana i muri iho, ua opua ihora o Beretane e o Farani i te tamaˈi atu i te fenua Heremani. I te 17 no setepa, ua tomo atura te mau nuu rusia i roto i te fenua Polonia na te pae hitia o te râ, e i te hopea o te avae, ua faaoti-roa-hia ˈtura te tumu parau no nia ia Polonia i nia i te tahua aroraa. Ua haamata ˈtura ïa te Piti o te Tamaˈi rahi; ua faatupuhia te reira na roto i te hoê tataˈuraa no te faarahi oioi noa i te fenua, tei piihia ma te tano mau hoi, Blitzkrieg na roto i te reo heremani, e teie hoi te auraa “tamaˈi no te hoê taime poto noa”. Ma te manaˈo e o te mau Alliés (Autahoêraa o te mau nunaa no te pae tooa o te râ ma) te upootia mai, ua ani aˈera o Hitler ia faaau i te hau e te mau puai no te pae tooa o te râ ma. “Eita e nehenehe e ite ma te papu mau, mai te peu e e parau mau iho â ta ˈna faaauraa”, ta te taata tuatapapa aamu heremani ra o Walther Hofer ïa i papai.
Ua tapaohia na matahiti matamua roa o te tamaˈi e te mau aroraa taue tei ravehia ma te vitiviti, mea ino roa hoi te mau faahopearaa. Ua faahepo oioi noa aˈera te fenua Rusia i te mau fenua Estonie, Lettonie e Lituanie ia farii i ta ˈna mau nuu i nia i to ratou mau fenua. I to te fenua Finlande faataeraahia ˈtu teie atoa faaueraa, ua patoi aˈera oia e ua haruhia ˈtura oia na to Rusia i te 30 no novema 1939. I te avae mati no te matahiti i muri aˈe, ua ani aˈera te fenua Finlande i te hau e ua auraro ihora oia i te mau titauraa a te mau Rusia.
I roto râ i taua area taime ra, te manaˈo ra o Beretane e o Farani e haere na te fenua Norevetia, e fenua tei ore hoi i faaô ia ˈna i roto i te tamaˈi, no te tauturu i te fenua Finlande. I to Finlande râ faaauraa i te hau, ua faataime aˈera te mau nunaa Alliés i ta ratou opuaraa, inaha, aita hoi ta ratou e tumu faahou no te faatupu i te reira. No te tapae atu i reira a muri aˈe, ua haamata aˈera ratou i te 8 no eperera 1940, i te tuu haere i te mau topita i roto i te mau tuhaa miti a te fenua Norevetia. I te poipoi aˈe, a patoi noa ˈi to Norevetia i teie ohipa tuuraa topita, ua tapae maira te mau nuu heremani, ma te manaˈo-ore-hia, i Norevetia e i Danemata. Aita i mairi hoê hebedoma, ua tapae maira te mau puai beretane i Norevetia. Teie râ, i muri iho i to ratou upootiaraa e rave rahi taime, ua faahepohia ˈtura ratou i te faarue mai i teie fenua, no te mau parau apî peapea e tae maira mai te pae apatoa mai.
Mai tau avae mai â, te aniani-noa-hia ra e, i hea e anafea o Heremani e faatupu ai i te hoê aroraa ia Farani. Te tere noa ra hoi te taime, e te rahiraa o te mau aroraa, e mau aroraa moana ïa. I roto i te fenua iho, mea hau roa ïa. Te haamata ra te feia papai vea i te parau no nia i te hoê “tamaˈi huru ê”; eiaha te hoê tamaˈi no te hoê taime poto noa, te hoê râ sitzkrieg, oia hoi te hoê “tamaˈi haaparuparuraa”.
Tera râ, e ere roa ˈtu te aroraa taue ta te mau Heremani i rave i te 10 no me 1940, i te mea arearea. Ma te haaati i te reni Maginot, oia hoi te faanahoraa faaineinehia no te paruru ia Farani ia au i te otia heremani, ua haere atura ratou na roto i te mau Pays-Bas e ia Beretita no te tapae atu i te otia no Farani i te 12 no me. I te 14 no me, ua faaea aˈera to Pays-Bas i te aro. Tomo atura te mau nuu heremani na te pae apatoerau no Farani, e ua turai aˈera ratou i na tausani faehau beretane, farani e no Beretita, e tae roa aˈera i te Manche. E ere ïa teie i te hoê tamaˈi haaparuparu, te hoê râ tamaˈi oioi tei rahi noa ˈtura!
I te 26 no me, i Dunkerque, ua haamata ihora te hoê o te mau ohipa faaoraraa taata faahiahia roa ˈˈe o te Tuatapaparaa. I roto i te roaraa ahuru mahana, ua hurihia aˈera fatata e 340 000 faehau i nia i te mau pahi tamaˈi e tau hanere pahi tivila, no te tere atu na roto i te miti Manche e tapae atu ai ma te peapea ore i Beretane. Aita râ te taatoaraa i ora mai. I roto e toru hebedoma, ua hau atu i te hoê mirioni faehau ta te mau Heremani i haru mai.
I te 10 no tiunu, ua faaoti aˈera o Italia i te tamaˈi atu i to Beretane e to Farani. E maha mahana i muri aˈe, ua tomo maira te mau Heremani i Paris. Na mua ˈˈe i te hopea o te avae, ua tarimahia ˈtura te hoê faaauraa no te hau i rotopu ia Farani e ia Heremani. Te fenua Beretane anaˈe ïa teie e toe ra no te aro. Te faataa nei o Walther Hofer i te mau ohipa na roto i teie mau parau: “Na roto i te tereraa o te hoê tamaˈi oioi ta ˈna hoi i manaˈo noa e eita e nehenehe e tupu, ua riro maira o Hitler ei raatira no Europa tooa o te râ.”
Taa ê atu i ta Hitler i manaˈo noa, aita te mau Beretane i ani i te hau. No reira oia i haamata ˈi i te 16 no tiurai i te hoê ohipa haruraa i te mau motu Beretane, tei piihia “tabula aroraa Lion de mer”. Ua faaineine aˈera o Beretane ia ˈna no te tahi atu â hoˈa uira apî o te fatata maira.
Eaha ˈtura ïa?
Mai te mau matahiti mai â, te faaite noa ra te mau Ite no Iehova i te mau taata atoa e, e topa te Taiete a te mau Nunaaa. Ua hope roa ˈtura to ˈna pohe-marû-raa na roto i te tupuraa taue o te Piti o te Tamaˈi rahi. E nehenehe atura ïa te hunaraa maˈi o te tiai-noa-hia ra mai mutaa mai iho â, e tupu. E nehenehe atura taua faanahonahoraa ra e taorahia i roto i te abuso e faahitihia ra i roto i te Apokalupo 17:7-11, e irava hoi tei riro ei niu no te mau Ite no Iehova, no te tohu i te hopea o te Taiete a te mau Nunaa.
Eaha ˈtura ïa te ohipa e tupu mai i muri aˈe i teie moeraa? E hope roa anei te tamaˈi na roto i te hoê ohipa faufaa roa ˈtu â, peneiaˈe na roto i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra”, tei piihia Aramagedo (hiˈo Apokalupo 6:4; 16:14, 16)? Noa ˈtu to ratou rû i te ite atu e nafea te mau ohipa e tere ai, ua papu maitai te mau Ite no Iehova i to ratou pae e, eita ratou e faaô atu ia ratou i roto i te tamaˈi. Te tapea noa ra ratou i te hoê tiaraa kerisetiano amui ore i roto i te mau ohipa a te ao nei, noa ˈtu e e hopoi mai te reira na ratou — i roto i te mau fenua faatereraa haavî e tae noa ˈtu i te mau fenua demotaratia — te opaniraa, te tapearaa i roto i te mau fare tapearaa, te mau haavaraa e te hamani-ino-raa a te mau nahoa taata. Noa ˈtu e tei raro aˈe mai to ratou numera i te hanere tausani i taua matahiti tamaˈi ra 1940, te faaitoito noa ra ratou i te haaparare i te poroi o te faatupu i te tiaturiraa mau, te poroi no nia i te Basileia ta te Atua i haamau.
Te hoê tiaturiraa, tera mau hoi ta te mau “nunaa o te ahoaho roa, e te mataˈu roa atoa” e titau ra. Teie ïa te upoo parau no te tumu parau i mua nei, te maha o te tuhaa no teie anairaa tumu parau “Te ao mai te matahiti 1914 maira”.
[Nota i raro i te api]
a Ei hiˈoraa, te parau ra Te Pare Tiairaa no tiurai 1923, api 117, e: “Te tamata nei o Satani (...) i teie nei, i te haamau i te hoê hau emepera na te ao taatoa nei maoti te hoê faanahonahoraa tei piihia te Taiete a te mau Nunaa, aore ra taatiraa a te mau nunaa (..). Fatata roa teie faaauraa ino i te vavahi-roa-hia.”
[Tumu parau tarenihia i te api 15]
Te tahi â mau tupuraa o tei tapao i te mau parau apî no taua tau ra
1935 — Fenua Tinito: 200 000 taata tei pohe i roto i te mau pape
pue faatupuhia na te Yangzi Jiang.
1936 — Te tereraa na nia i te moana Atlantique a te pahi ra
Queen Mary i roto i te hoê roaraa taime faahiahia roa, e 95
hora e e 57 minuti.
Te hae o Hitler i to Jesse Owens, te hoê taata taaro ereere
marite, upootiaraa e maha fetia piru i te mau hautiraa
Olympiques no Berlin.
1937 — Parau faaiteraa ite a te totaiete Du Pont de Nemours no
te hamani i te hoê taoˈa apî tei piihia nylon.
Te paainaraa te opupu heremani te tere na te reva
“Hindenburg” te iˈoa, i to ˈna tauraa ˈtu i te fenua New
Jersey i muri aˈe i to ˈna rereraa na nia i te moana
Atlantique. Faahopearaa: 36 feia pohe i rotopu i te mau horo
patete.
1938 — Ua faatia te Vaticana i te faatereraa a Franco ei
faatereraa tiamâ no te fenua Paniora.
Ua manuïa na aivanaa ra o Hahn raua o Strassmann, i te faataa
ê i te uranium na roto i te mau neutrons.
Te Kristallnacht (Rui o te terehe): i Heremani, ua eiahia e
ua vavahihia te mau fare toa ati iuda.
1939 — Aueueraa fenua i Turquie: tau tausani taata tei pohe.
Opuaraa i te manureva tutuha auahi matamua e hamaniraa i te
manureva tautau na te reva matamua.
1940 — Ua faaohipa te fenua Beretane i te ravea apî radar i roto
i te mau aroraa manureva.
[Hohoˈa fenua i te api 14]
(Hiˈo i te papai)
Te parareraa o te mau puai no te Axe (Autahoêraa i rotopu ia Heremani e ia Italia) i Europa, e tae roa i te matahiti 1940.
Te mau puai no te Axe e te mau fenua ta ratou i haru mai
Norevetia
Danemata
Pays-Bas
Beretita
Sudètes
Luxembourg
Rhénanie
Farani
Polonia
Tchécoslovaquie
Auteteria
Hongrie
Roumanie
Albanie
[Hohoˈa i te api 12]
Ua faaoto te tamaˈi i te ǒe o te pohe o te Totaiete o te mau Nunaa.
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa haapueraa parau a te fenua marite
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa U.S. Army