VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g87 8/4 api 16-18
  • No te aha e hema ˈi i te riri?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e hema ˈi i te riri?
  • A ara mai na! 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha tatou e riri ai
  • Te riri aita e mauraa
  • Nafea vau e nehenehe ai e haavî ia ˈu iho?
    A ara mai na! 1987
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te riri?
    Te pahono ra te Bibilia
  • E mea ino noa anei ia riri?
    A ara mai na! 1994
  • No te aha e tia ˈi ia haavî i to outou riri?
    A ara mai na! 1997
Ite hau atu â
A ara mai na! 1987
g87 8/4 api 16-18

Te uiui nei te mau taurearea . . .

No te aha e hema ˈi i te riri?

“Ia riri anaˈe vau, e hae roa vau e eita te hoê taata e nehenehe e tapiri faahou mai ia ˈu. (...) E uteute-roa-hia vau (...). I te tahi mau taime, e tuôtuô noa ïa vau.” — Evan, 11 matahiti.

UA FAAINO to outou tuahine i te ahu oomo tei au-roa ˈˈe-hia e outou. Ua horoa mai ta outou orometua haapii i te hoê nota tano ore no te hoê uiuiraa manaˈo papaihia. Ua ino ta outou matini haamaro rouru i te taime iho a hinaaro mau ai outou i te reira taoˈa. E rave rahi mau taurearea o te riri rahi nei no te mau mea tei erehia e ratou, te mau ohipa tano ore aore ra te tahi mau peapea mai teie te huru.

I roto i te hoê tumu parau no te vea ra Health, te faataa ra te taote Georgia Witkin-Lanoil e: “Ia ohipa te roro i mua i te hoê tupuraa taahoa mau, e haapuaihia ïa te taatoaraa o te mau uaua te vai ra hoi to ratou puai. E haamata ïa te adrénaline, tei hamanihia e te mau glandes e vai ra i nia i te mau mape, i te purara i roto i te toto, e e faarahi te reira i te mau otuituiraa o te mafatu e te hutihutiraa i te aho, e e faaitoito atoa te reira i te parareraa o te mau haapueraa tihota o te horoa i te puai.”

Eaha ˈtura ïa te mau faahopearaa? Te parau faahou nei te taote Witkin-Lanoil e “mea pinepine te mau ohipa ta tatou e rave i raro aˈe i te mana o to tatou iho adrénaline, e ere ïa i te mea aifaito maitai. E tuô tatou, e parau tatou ma te haapao ore i te mau parau haamâ e ere hoi i te mea tano, e tairi tatou, e faaino, e vavahi aore ra e taie tatou ma te riri.” Mai te reira atoa, te tapao nei te hoê tumu parau no te vea ra ’Teen e “e nehenehe” te riri “e aratai i te hoê taata ia parau i te mau mea ta ˈna i ore hoi i hinaaro e parau, e no reira ˈtura ïa, e erehia oia i te mau hoa, e e tae roa oia i te mauiui i te pae tino”.

Ua riri aˈena anei outou? Mai te peu e e, e ere ïa outou anaˈe. Mai te rahiraa i rotopu ia tatou, ua ite atu paha outou i to outou huru maamaa i muri iho, a aniani atu ai ia outou iho e: ‘No te aha râ vau i na reira ˈi?’ Oia mau, no te aha e mea fifi roa no vetahi ia tapea i te riri? Mea faufaa anei ia tutava no te tamata i te na reira?

No te aha tatou e riri ai

Hoê o te mau tumu tatou e nehenehe ai e roohia i te riri i te tahi mau taime, oia hoi ua hamanihia tatou ‘ma te hohoˈa o te Atua ra’. (Genese 1:27.) E nehenehe atoa hoi te Atua iho e riri! Ei hiˈoraa, ua papai te aposetolo Paulo e: “Ua faaitehia mai hoi te riri o te Atua mai te raˈi mai, i te mau paieti ore atoa ra, e te mau parau-tia ore atoa a te taata nei, o tei tapea i te parau mau ma te tia ore ra.” — Roma 1:18.

A tapao na râ e te riri o te Atua ra o Iehova, o te faahopearaa ïa no to ˈna here i te ohipa tia e i te parau-tia, e eita roa ˈtu ïa e tuearaa e te hoê ‘riri taue tei feruri-ore-hia’. E haavî oia i to ˈna riri e e faaite oia i te reira ma te huru tano maitai. No reira, ia ˈna i haamou i te hoê ao iino na roto i te diluviraa i te ao taatoa nei, ua mau maite noa ia ˈna i te tapea i te tereraa o te mau ohipa. Ua “faaora ihora râ [oia] ia Noa (...) o te toovau ïa i te feia i faaorahia ra”. (Petero 2, 2:5.) E nehenehe atura ïa e parau no nia ia Iehova e “e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau”. — Exodo 34:6.

I te mea e ua poietehia tatou ia au i te hohoˈa o te Atua, te vai ra i roto ia tatou iho, te hoê hinaaro hohonu i te parau-tia. No reira, ia tupu te hoê ohipa tia ore i nia ia tatou, mea tano ïa ia î roa tatou i te riri. O te ohipa ïa i tupu i nia i te mau tavini e rave rahi a te Atua no te mau tau bibilia.

Ei hiˈoraa, ua riri roa o Mose, te taata aratai i te nunaa Iseraela, i te patoiraa mai tau taata ia ˈna (Numera 16:1, 15). O Iesu iho, ua riri atoa oia! Ia ˈna i ite i te feia hoo taoˈa i te hoohooraa i roto i te hiero i reira e haamorihia ˈi te Atua, ua riri aˈera oia e ua faaue ihora e: “E hopoi ê atu i tena na mau mea: eiaha e faariro i te fare o tau metua ei fare hooraa taoˈa.” (Ioane 2:13-16). No te hoê kerisetiano, mea tano ïa ia riri no te hoê tumu tia mau.

Teie râ hoi, e ere te hoê hinaaro hohonu i te parau-tia, te tumu no te rahiraa o to tatou mau riri. Te tumu o te reira, ia au i te Bibilia, oia hoi, ‘te vai hara noa nei tatou paatoa’. Te parau faahou nei oia e: “Aore roa e taata parau-tia e hoê iti aˈe.” (Roma 3:9, 10). No reira ˈtura, e riro to tatou iho mau hapa, e ta vetahi ê ra mau hape, ei tumu puai ia inoino tatou. “I te tahi mau taime, e faahaehae mau iho â te mau taata ia oe”, ta te potii apî ra o Stéphanie ïa e parau ra.

Mea pinepine râ tatou i te riri ma te tumu ore! Te ite nei Iehova i te mau mea atoa, area tatou râ, ua taotiahia ïa to tatou ite i te mau mea (Hebera 4:12, 13). Ei hiˈoraa, ua hiˈopoa te taata paari ra o Solomona e “te parau faaooo ra, o te riri ïa te tupu”. (Maseli 15:1.) I te tahi râ mau taime, aita taua “parau” ra i parauhia ma te manaˈo ino, aore ra o te hoê parau hauti ïa teie, tei taorahia i te hoê taime tano ore, aore ra te hoê parau iti faaooo. I te mea aita tatou i taa i te reira, e taratara oioi noa ïa tatou.

E tia atoa ia haapaohia te mau taa-ê-raa o te huru o te taata, e i te mea e e riri oioi aˈe vetahi i rotopu ia tatou, ia faaauhia ia vetahi ê. Mai te peu e e taurearea outou, te haamata noa ra ïa outou i te haapii nafea ia haavî i te mau manaˈo puai e te mau hinaaro apî tei taaihia i te taurearearaa. Peneiaˈe, aita outou e tiaturi maitai ra ia outou iho, e e ohie noa ïa outou i te riri ia faahapahia outou. Mai te peu aitâ outou i taeahia ˈtura i te faito e nehenehe ai outou e haavî i to outou mau manaˈo hohonu, aitâ atoa ïa outou i paruruhia i te mau parau imi peapea, i roto iho â râ i te utuafare fetii. “Mea pinepine vau i te riri i to ˈu tuahine”, ta Lori ïa, 15 matahiti, e faˈi nei. “Ua ite oia nafea ia patiatia mai ia ˈu na roto i te parauraa mai i te mau parau maau aore ra na roto i te faahaparaa mai ia ˈu i nia i ta ˈu mau parau atoa.” Mai te reira atoa, e nehenehe te tahi mau manaˈo ahoaho, e aratai ia outou ia riri atu i to outou mau metua.

Oia mau, e nehenehe te hoê mea iti haihai roa e faariri ia outou, mai te peu e faatia noa outou ia tupu te reira. Teie ïa te uiraa te tia ia ani: Eaha to outou huru ia roohia outou i te riri?

Te riri aita e mauraa

Te tapao nei te buka ra Nafea ia tauaparau e ta outou tamarii taurearea (beretane) e “aita te rahiraa o te mau taata e ite nafea ia faaite i to ratou riri ma te aifaito”. E hema vetahi pae i te mau riri taue mai to te tamarii ra te huru. E faaohipa atoa vetahi i te hamani-ino-raa, na roto i ta ratou mau parau aore ra i te pae tino. Te tahi pae râ, to ratou huru rapaeau, mea hau roa ïa, area i roto râ, te pihaahaa noa ra ïa, e ei haapapuraa, teie ta te hoê vahine apî e parau ra: “Ia riri au, eita ïa vau e tuô; e faaite vau i te hoê hohoˈa mata tuˈatuˈa e eita vau e paraparau faahou.” Vetahi pae râ, e haere atu ratou i roto i to ratou pereoo e a haamâha atu ai i to ratou riri na roto i ta ratou huru faahoro.

Teie râ, mea varavara roa te hoê riri aita e mauraa, i te faatupu i te ohipa maitai. Te parau ra te orometua haapii o Gary Schwartz no te Haapiiraa tuatoru Yale, e ‘e faatupu’ te riri ‘i te mau faahopearaa ino aˈe e te maoro aˈe i nia i te mafatu ia faaauhia i te tahi atu mau manaˈo hohonu, mai te riaria’. Te parau nei te taote Redford Williams no te Haapiiraa tuatoru Duke e: “E rave rahi mau tuatapaparaa e aratai nei ia matou ia manaˈo i teie nei e, te hoê faito rahi mau o te feia tei pohe oioi noa, ua taaihia ïa i te riri.” Ma te papu maitai, e ere te mea maitai no te oraora-maitai-raa te riri haere noa i te mau taime atoa a imi-peapea-hia mai ai. Mai ta te hoê maseli tahitô e faaite ra, “tei te maˈi ore o te aau, o to te tino ïa ora”. — Maseli 14:30.

Hau atu, mea pinepine te hoê tupu-taue-raa o te riri i te faaino roa ˈtu i te hoê tupuraa tei fifi aˈena hoi. Te haamanaˈo ra anei outou i te faatiaraa bibilia no nia ia Simeona raua o Levi, e piti na taeae tei haruhia hoi to raua tuahine? I to raua iteraa i taua parau ra, mea tano mau ïa raua i to raua riri-rahi-raa! Mea nafea râ to raua faaiteraa i to raua riri? Te parau ra te Bibilia e ua ohipa aˈera raua ia taparahi-pohe-roa-hia ma te aroha ore, eiaha noa te taurearea o ˈna hoi te tumu o te haruraa, te mau tane atoa râ no to ˈna utuafare e no te oire! — Genese pene 34.

Tau matahiti i muri iho, a fatata ˈi oia i te pohe, ua faahaamanaˈo ihora o Iakoba, to raua metua tane, i taua ohipa iino ra. Ua arue anei oia ia raua no taua riri tahoo ra? Aita roa ˈtu, ua faahapa ˈtura râ oia i to raua riri, no te mea “to raua tairoiro, e mea uˈana ïa; e to raua riri, e mea taehae ïa”. (Genese 49:7.) Oia mau, mea ino roa ˈtu â te mau ohipa ta Simeona raua o Levi i rave i raro aˈe i te mana o te riri, ia faaauhia i te faainoraa tei faatupu i to raua riri i te omuaraa! Ua faaino noa ïa te ohipa ta raua i rave, i to raua roo.

Eita ïa e maerehia ia parau te maseli e: “Te taata iria ra te rave ra i te parau maamaa.” (Maseli 14:17). Mea varavara roa te feia o te nehenehe e tamau noa i te manaˈo aore ra i te ohipa ma te aifaito mau i raro aˈe i te faainoraa. Mea varavara roa te feia, i raro aˈe i te mana o te hae, o te imi i te ravea kerisetiano no te faatitiaifaro i te fifi. Mea tano mau â te mau parau a te taata papai bibilia ra o Iakobo: “E ore hoi te riri o te taata nei e faatupu i te parau-tia a te Atua.” (Iakobo 1:20). Te vaiihoraa ia ˈna iho ia hema i te tupuraa taue o te riri, te faainoraa i te hoê taata i te parau ino aore ra te riri-tamau-raa, aita roa ˈtu ïa e faufaa.

Parau mau, e nehenehe te parau-tahaa-raa ˈtu i te tahi mau parau mauiui maitai i nia i te hoê taata tei faaino mai ia outou, e haamâha ia outou i taua iho taime ra. I muri aˈe râ, e riro outou i te tatarahapa i taua huru taoraoraraa parau ra, mai te peu iho â râ e, te taata ta outou e parau atura o to outou iho ïa paoti ohipa, te hoê orometua haapii aore ra te hoê o to outou mau metua (hiˈo i te Koheleta 10:4). No reira, te parau ra te Maseli 29:11 e: “E faahope te maamaa i to ˈna manaˈo i rapae [na roto i te ririraa]; area te taata paari e tapeapea ïa e ia maoro iti aˈe.”

Nafea râ outou e nehenehe ai e manuïa? E pahono mai te hoê tumu parau i mua nei i teie uiraa.

[Parau iti faaôhia i te api 16]

To tatou iho mau hapa, e ta vetahi ê ra mau hape, e mau tumu puai anaˈe ïa e inoino ai tatou.

[Hohoˈa i te api 17]

E faufaahia anei outou ia riri outou?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono