Te hopea o te hoê moemoeâ
UA HAAMAUHIA te Taiete o te mau Nunaa i te matahiti 1920, e i reira, ua tupu ta ˈna tairururaa matamua i Genève, i Helevetia. Noa ˈtu to ˈna mau fifi i te pae tino e te mau fifi huru rau tei faataere i te mau faaauraa parau i Paris, mai te mea ra e ua manuïa te mau tutavaraa a Woodrow Wilson.
Na roto i te arai o te Taiete o te mau Nunaa, mea na reira te peretiteni Wilson i te haaparareraa i ta ˈna “parau mau no nia i te parau-tia, te tiamâraa e te hau”. I roto i te hoê o ta ˈna mau oreroraa parau, ua faˈi oia e: “Ua farii tatou i taua parau mau ra e na ˈna tatou e aratai. Na ˈna tatou [te nunaa Marite] e aratai e na roto hoi ia tatou e apee mai ïa te ao taatoa nei, i te mau vahi peapea ore e te hau o ta te huitaata i ore â i manaˈonaˈo aˈenei.” Teie ïa ta ˈna moemoeâ.
I mua i te Sénat marite, ua parau oia e: “Ua oti te faanahonahoraa, e e itehia to ˈna tupuraa i muri iho. Aita te reira i tupu na roto i te faanahoraa i manaˈohia e tatou, area râ auaa te rima o te Atua na ˈna i aratai ia tatou i nia i taua eˈa ra. (...) E nehenehe noa ïa tatou ia haere i mua, ma te hiˈoraa ˈtu i nia i te raˈi e ma te feruriraa apî no te apeeraa i taua moemoeâ ra.” (Na matou e haapapu nei). I reirâ, o te taata moemoeâ ïa teie e parau nei. Te tiaturi noa nei â o ˈna e ua riro oia ei mauhaa na te Atua no te afai mai i te hau i te ao nei.
Faaruehia e to ˈna iho mau taata
I Europa, ua farii-popou-hia te peretiteni Wilson mai te hoê faaora. Na mua ˈˈe oia e haere ai i te Apooraa no te hau, ua faaroohia te mau faahaparaa i te Fenua Marite. Te faatia ra te taata papai aamu ra o Elmer Bendiner e: “Ua horoa o Theodore Roosevelt i te faautuaraa [o te Apooraa marite] i te na ôraa e: ‘Aita to Wilson tane e mana faahou no te paraparau atu na nia i te iˈoa o te nunaa marite. E tia i te mau nunaa i amui mai ia tatou, e to tatou mau enemi e o Wilson tane iho ia ite maitai i te reira. (...) Eita roa ˈtu ta Wilson tane e ta to ˈna mau manaˈo hoê ahuru ma maha (...) e nehenehe e faarirohia mai te faaiteraa o te hinaaro o te nunaa marite.’”
Ua hape o Woodrow Wilson i te haaparareraa i ta ˈna moemoeâ i Europa ma te ore roa ˈtu e haapao i te mau manaˈo papu ore o te mau taata o to ˈna iho fenua. I te pae hopea, i te avae mati 1920, ua opua ˈˈera te Apooraa marite e eita ratou e faaô i roto i te Taiete o te mau Nunaa.
Na roto i to ˈna tiaturi rahi, ua tamau noa o Wilson i te pee ma te peapea i to ˈna iho eˈa. I roto i ta ˈna oreroraa hopea nei, te vai noa râ to ˈna tiaturiraa, aita râ i haapaohia: “Ua ite aˈenei â vau i te mau taata maamaa i te patoiraa i te Atua, e ua ite au ia ratou i te mouraa. E mou atoa te feia aita i haapao mai, i roto i te haamouraa e te au ore rahi. Ua papu ia ˈu e ia faatere anaˈe mai te Atua, e upootia ïa tatou.”
Ua roohia oia i te apoplexie, e aita ˈtura o Wilson i nehenehe e faaoromai faahou i te mau patoiraa a te mau taata no to ˈna iho fenua. Ua riro maira ta ˈna moemoeâ no te Taiete o te mau Nunaa ei mea papu ore e ua huˈahuˈa rii maite noa oia. I te 3 no febuare 1924, pohe atura o Woodrow Wilson. Teie ta ˈna mau parau hopea: “Ua riro vau ei matini parari. No te mea e ua parari te matini...ua ineine ïa vau.” Tera râ, e ere to ˈna anaˈe ra tino tei huˈahuˈa. Ta ˈna atoa râ moemoeâ no te ao taatoa nei.
“Aita e parau faaau faahou no Versailles”
Noa ˈtu â ïa e aita hoê aˈe tamaˈi i tupu i roto i te ao nei i roto i te area 15 matahiti, ua paruparu roa râ te Taiete o te mau Nunaa i te taime iho â a fanauhia mai ai oia. I te matahiti 1933, aita oia i manuïa i te ape i te tamaˈi i rotopu ia Bolivie e o Paraguay. Aita atoa o Mussolini i mau ia ˈna i te haruraa ia Etiopia i te matahiti 1935 ra. Na roto i te faataheraa toto, i noaa ˈi ia Italia i te tumâ i te iˈoa o taua fenua ra i nia i te tabula o te mau Hau e melo ratou no te Taiete o te mau Nunaa o ta ˈna iho i faarue i te avae titema 1937. I te matahiti i muri iho, e hitu nunaa marite latino tei faarue atoa i te Taiete o te mau Nunaa. Huˈahuˈa atura te moemoeâ.
I te matahiti 1936, tupu atura te tamaˈi tivila i te fenua Paniora. Ua maiti te Taiete o te mau Nunaa eiaha ratou e faaô atu i roto i taua ohipa ra. Teie râ, ua faarue o Helemani i te Taiete o te mau Nunaa i te matahiti 1933, ua amui atu oia ia Italia no te turu atu i te pae materia i te orureraa a te tenerara Franco i te faatereraa repubilita no Madrid. Eita roa ˈtu ta te Taiete o te mau Nunaa e nehenehe e tapea i te taparahiraa taata tei faahairiiri i te repo paniora. No reira, ua riro taua tamaˈi ra ei tapao no te ohipa o te haamou roa i te Taiete o te mau Nunaa oia hoi, te Piti o te Tamaˈi o te ao nei.
I roto i taua area ra, ua riro mai te faatereraa o te fenua Helemani ia Hitler e ua faaitoito oia ia matara mai to ˈna fenua i rapae i te mau faautuaraa no roto i te faaauraa parau no Versailles i te hopea o te Tamaˈi rahi Matamua. Ua titau faahou maira oia i te Lebensraum (e ohipa titauhia ei ora) no te nunaa Helemani. Ua faanuu oia i te otia o Helemani na roto i te tuatiraa mai ia Sarre, ia Rhénanie e ia Auteteria. I te matahiti 1939, ua faaoti oia i te faataa-ê-raa ia Tchécoslovaquie. Ua paruparu roa te Taiete o te mau Nunaa i mua i taua mau patoiraa ra.
Mea maoro to Hitler oreraa e horoa i te hoê area fenua ei eˈa no te fenua Polonia no te haere atu na Helemani e tae atu ai i te tapearaa pahi no Dantzig, i te miti no Baltique. I te avae atete 1939, ua faaoti oia i taua ohipa ra. Ua afai atu te hoê o to ˈna mau tia i te parau i muri nei i te tomitera teitei no te Taiete o te mau Nunaa i Dantzig: “Ua riro outou ei tia no te parau faaau no Versailles; i teie nei râ, ua ore te parau faaau no Versailles. I roto e piti hora, e itehia te croix gammée [te reva nazi] ia tahirihiri i nia i teie fare.”
I te 1 no setepa 1939, ua haru te nuu a Hitler ia Polonia. Ua patoi atu o Beretane e o Farani na roto i te tamaˈiraa ˈtu ia Helemani. Haamata ˈtura ïa te Piti o te Tamaˈi o te ao nei.
Ore roa ˈtura ïa te moemoeâ
I te matahiti 1919, ua faaite atu o Woodrow Wilson i te hoê parau tohu i mua i te huiraatira no Omaha o te faaite mai i te manuïa-ore-raa o te Taiete o te mau Nunaa. Ia au i te aamu i papaihia e Ishbel Ross, ua parau oia e: “‘E nehenehe ta ˈu e parau atu ia outou ma te papu e e ite atu te ui i mua nei i te tahi atu â tamaˈi rahi mai te peu e eita te mau nunaa e faatupu i te hoê ravea no te arai [oia hoi te Taiete o te mau Nunaa].’ I San Diego, ua faahiti oia i teie â parau tohu: ‘Te mau mauhaa ta te mau Helemani i faaohipa i roto i te Tamaˈi Matamua e ohipa hauti ïa ia faaau-anaˈe-hia i te mau mauhaa e faaohipahia i roto i te tamaˈi i muri aˈe.’” Noa ˈtu â te Taiete o te mau Nunaa, ua tupu iho â te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei, e te mau mauhaa i faaohipahia i reira e ere ïa i te ohipa hauti.
No te aha aita te Taiete o te mau Nunaa i manuïa i roto i ta ˈna ohipa? I roto i ta ˈna buka Te tau o te mau melahi (beretane), te faataa ra o Elmer Bendiner e: “No roto mai te Taiete o te mau Nunaa i te mau huru moemoeâ politita atoa: ua manaˈohia e te faaearaa te tamaˈi i te matahiti 1919 ra o te hoê ïa hau e ere râ i te hoê noa faafaaearaa, e e nehenehe te faufaa a te nunaa e riro mai ei faufaa na te ao atoa nei e e nehenehe atoa ta te mau faatereraa e e haapao eiaha ia ratou anaˈe i te tahi atoa râ mau fenua.” I to ˈna aˈe pae, te faaite papu maitai ra te Bibilia i te tahi atu â moemoeâ no reira te mau taata i manaˈo ai e haamau na roto i te politita i te mea o ta te Basileia o te Atua anaˈe e nehenehe e afai mai: oia hoi te hau e te oaoa mau no te taatoaraa. — Apokalupo 21:1-4.
I te matahiti 1939, i te tupuraa te Piti o te Tamaˈi o te ao nei, ua riro ïa te Taiete o te mau Nunaa mai te hoê taata pohe o te tiai ra i to ˈna tanuraa. I te matahiti 1946, ua riro “ta ˈna faufaa oia hoi te tiaturiraa e te moemoeâ”, ia au i te parau a Bendiner, i te Faanahoraa a te Hau amui, o ˈna hoi tei mono mai. E manuïa anei taua faanahoraa apî ra i te mea i ore i manuïa i te Taiete o te mau Nunaa? E ite anei oia i te faariro i te moemoeâ ei parau mau? Ua faaite anei te Bibilia i te hoê mea no nia i taua ohipa ra? I roto i ta ˈna numera i mua nei, e faaitoito te A ara mai na! i te pahono atu i teie mau uiraa e te tahi atu â mau uiraa no nia i teie tumu parau.
[Hohoˈa i te api 10]
I te matahiti 1939, ua tairi roa ïa te tupuraa o te Piti o te Tamaˈi o te ao nei i te Taiete o te mau Nunaa.
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa U.S. Army