Te ao mai te matahiti 1914 maira
Maha o te tuhaa: 1940-1943 Te mau nunaa i roto i te ahoaho, e tei mataˈu roa
E nehenehe roa ta ˈna mau parau e haamataˈu i te feia mataˈu ore roa ˈˈe. “Aita ˈtu ai ta ˈu e nehenehe e horoa maori râ te toto, te ohipa, te hou e te mau roimata”, ta te taata ra ïa o Winston Churchill i faataa ˈtu i te mau tia no te Chambre des communes, i to ˈna nominoraahia ei faatere hau matamua no Beretane. Ma te onoono i nia i te huru ino o taua tau ra, ua parau aˈera oia e: “Ia upootia tatou noa ˈtu e eaha te ravea, ia upootia noa ˈtu te mataˈu, ia upootia noa ˈtu te roa e te fifi o te eˈa, no te mea, aita anaˈe e upootiaraa, eita e nehenehe e ora mai.”
I teie 13 no me 1940, e tumu rahi to Beretane no te mataˈu. I roto i te mau avae e ono i muri aˈe, e tono mai te Luftwaffe, te nuu manureva heremani, i te mau hanere manureva i nia i te fenua Beretane, e tuu i te mau tane topita i nia i te mau faehau e te mau tivila, no te faaineine i te hoê tomoraa fenua. Ua piihia aˈera taua aroraa ra i muri aˈe, te tamaˈi o Beretane; te tapao, te haamouraa ïa i te nuu manureva puai o Beretane e te faatoparaa i te morare o te huiraatira. Teie râ, te fifihia ra te Luftwaffe. Ua haamarirau aˈera o Hitler, e i te avae atopa, ua faaore aˈera oia — no te hoê taime noa — i te tomoraa i opuahia.
Faatiamâhia anei i te mataˈu?
I te mau Etats-Unis, te turu rahi noa ˈtura te huiraatira i te pae o te mau Beretane, e te haaparuparu ra ïa te reira i te politita haamanahia o te amui-ore-raa o te mau marite. Ma te faaite maite i to ˈna mau manaˈo, ua parau aˈera te peretiteni Roosevelt i te matahiti 1940 e: “Ua turu matou ia Beretane ma te horoa ˈtu e rave rahi mauhaa, e e hopoi hau atu â matou i te reira i te mahana i mua nei.”
I te 6 no tenuare 1941, ua haere aˈera oia i mua. Ma te paraparau atu i te Congrès, ua parau aˈera oia no nia i ta ˈna e pii ra na tiamâraa e maha. No te noaa i te hoê o te reira — te tiamâraa i te mataˈu — ua horoa aˈera oia i te manaˈo o te “taotiaraa te mau fenua atoa i te mau mauhaa tamaˈi eiaha roa te hoê aˈe fenua ia nehenehe e aro i te hoê noa ˈˈe o te mau fenua tapiri — i te mau vahi atoa o te ao nei”. I te mea mau, o te hoê ïa patoiraa huna i te politita e te mau tapao o te mau fenua puai o te Axe (Autahoêraa i rotopu ia Heremani e ia Italia).
E piti avae i muri aˈe, ua farii aˈera te Congrès marite i te ture o te aitarahuraa. Na roto i te reira ture, e nehenehe te peretiteni e horoa i te mau mauhaa tamaˈi, ei hiˈoraa, te mau pereoo tamaˈi e te mau manureva, te maa e te hoê tauturu i te pae faanahoraa i te nuu, i te mau nunaa atoa ta ˈna e manaˈo ra e tia ia paruru no te mau maitai o te mau Etats-Unisa. Noa ˈtu te hoê patoiraa tamau e vai ra i roto i te fenua, e mea papu roa e te faaô noa ˈtura te mau Etats-Unis i roto i te tamaˈi e tupu ra i Europa.
I roto i taua taime ra, ua manaˈo aˈera o Tapone, tei faaitoitohia e te manuïaraa o to ˈna mau hoa no Europa, e e nehenehe oia e tomo i Asia no Apatoa-Hitia o te râ, ma te haapeapea-ore-hia e te mau Beretane e aore ra te mau Néerlandais. I to ˈna tomoraa i Inidiataina i te avae setepa 1940, ua tia maira Washington no te patoi i te reira. E i to Tapone haruraa i te pae apatoa o te fenua, ua tia maira te mau Etats-Unis na roto i te tapearaa i te mau faufaa a te mau tapone e vai ra ia ratou ra, e na roto i te tapearaa i te mau faataeraa mori arahu i Tapone. I to ratou iteraa e e haamataˈuhia ta ratou mau faufaa, ua haapao maite aˈera te mau Tapone eiaha te mau Etats-Unis ia tia faahou mai e patoi ia ratou.
Ua haapapu aˈera te pupu faehau toroa e e nehenehe mau e faaiti i te mau ravea o te mau Etats-Unis no te patoi, ma te faatupu i te hoê upootiaraa i nia i ta ˈna mau pahi faehau, fatata e 30 i nia i te hanere hau i ta Tapone. E i muri aˈe, ma te haru i te mau tuhaa fenua marite, beretane e néerlandais, e haamau atu ai o Tapone i te mau aua faehau o te faatia ia ˈna ia paruru ia ˈna iho mai te peu e e arohia mai oia. E haamata ïa teie tabula i Wai Momi.
Te auraa o teie iˈoa, o “pape î i te poe” ïa, e i mutaa iho ua pii to Hawaii i taua vahi ra, tau kilometera hoi i te tooa o te râ o te ropu o te oire no Honolulu, te “ooa o te ‘Pearl River’” (piihia i muri aˈe Pearl Harbor), no te mau pârau e vai ra i roto. Teie râ, i te sabati 7 no titema 1941, i te poipoi, e ere te mau poe, te mau toea râ o te mau pahi tei tomo e te mau tino mutumutu o te mau ihitai tei itehia i roto i te pape i Wai Momi. Ua aro te mau manureva tamaˈi a te mau Tapone e ua haapau rahi i te aua o te nuu moana rahi roa ˈˈe o te mau Etats-Unis i Patitifa.
E nehenehe e parau e ua faaore roa teie aroraa no Pearl Harbor i te mau pahi faehau marite no Patitifa, taa ê noa ˈtu i te mau pahi uta manureva. Tau hora i muri aˈe, ua topitahia te tahi mau tahua tauraa manureva o te mau Etats-Unis e vai ra i te pae Hitia o te râ ma; ua mou aˈera te afaraa o te mau manureva a te mau Etats-Unis i reira. E toru mahana i muri aˈe, ua tomo aˈera te mau Tapone i Philipino; aitâ hoê avae i muri aˈe, ua haru aˈera oia ia Manille, e i ropu o te avae me, ua haru oia i te taatoaraa o te mau motu no Philipino. Aita i maoro, ua topa atoa o Hong Kong, te Birmanie, Java, Singapour, te Thaïlande, Inidiataina, te Malaisie beretane, Sumatra, Bornéo, te hoê pae o Nouvelle-Guinée e te hoê pae rahi o te mau motu no Patitifa, te tahi i muri i te tahi, i roto i te rima o te mau Tapone. E au mau te tamaˈi oioi no Asia i tei faatupuhia i Europa!
I te hopea o te matahiti 1942, aitâ ïa te ao i tiamâ ˈtura i te mataˈu. Te faataa maite ra teie mau parau tohu a Iesu i teie tupuraa: “E ati rahi to te mau fenua i te ao nei, (...) e te tarapaperaa o te aau taata i te mataˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei.” — Luka 21:25, 26.
Te mau ra te tamaˈi oioi
I taua taime ra te tomo ra ïa o Heremani e o Italia i te mau Balkans. I te 6 no eperera 1941, ua tomo aˈera te mau nuu a Hitler ma te haamataˈu rahi i Yougoslavie e i Heleni. Aitâ i hope e piti hebedoma, ua taparu aˈera o Yougoslavie i te hau, e ua na reira atoa aˈera o Heleni na mua ˈˈe i te ropu o te avae me.
E rave rahi mau tapao te titauhia ra no te topitaraa i mua nei tei opuahia e Hitler. Peneiaˈe te hinaaro noa râ o ˈna e faahepo ia Beretane ia ani i te hau. Te hinaaro atoa ra o ˈna e haamâmâ i te mau Tapone, o te aro ra i te mau Rusia i Taina, ia nehenehe ratou e tamau i te haapau i te mau Marite. Ua faaineine aˈera ïa o Hitler i ta ˈna nuu no te aro i te fenua Rusia, to ˈna hoa i roto i te aroraa ia Polonia.
Ma te faaitoitohia e ta ratou mau manuïaraa i mairi, ua manaˈo aˈera te mau tenerara a Hitler e ia haamata ratou i taua tomoraa ra i te avae tiunu, e pau te fenua Rusia i te pae Europa e te Ukraine hou te omuaraa o te tau toetoe. Ua haamata aˈera ratou i te aro i te 22 no tiunu 1941 e, mai te hoˈa uira ra te huru, ua upootia noa aˈera ratou. A piti taime, ua haati ratou e rave rahi roa mau faehau rusia e ua haru ratou i te mau taime atoa, hau i te afa milioni taata. E au e fatata roa o Leningrad i te topa, e i te omuaraa o te avae titema, ua tae aˈera te mau nuu heremani i te uputa o Moscou.
Teie râ, te fatata maira te tau toetoe; a tahi ra te mau nuu a Hitler i maorohia ˈi, ia au i te tabula i opuahia. Te tapea maite ra o Leningrad e o Moscou. I teie nei e ua ara mai te nuu rusia i to ˈna hitimaueraa matamua e e mea ineine aˈe hoi oia no te tamaˈi i te tau toetoe, ua tapea aˈera oia i te haereraa i mua o te mau Heremani. I te mea mau, ua faahepo roa aˈera oia ia ratou ia otohe i muri.
I te tau veavea i muri aˈe, ua hoˈi faahou maira te mau Heremani e aro. Ua tutava maite aˈera ratou i te aro ia Stalingrad (teie nei o Volgograd); teie râ, e aratai teie aroraa ia ratou i te pau. I te omuaraa o te matahiti 1943, ua haati aˈera te mau Rusia i te mau tausani faehau o tei ineine i te haru i te oire e ua faahepo aˈera ia ratou ia taparu i te hau. Ua parau aˈera o John Pimlott, taata haapii i te orero i te haapiiraa faehau no Sandhurst e: “Ua faatopa roa teie tupuraa i te morare o te mau Heremani e ua tapao i te hoê tauiraa i roto i te tamaˈi i te pae hitia o te râ ma. Hou te aroraa i Stalingrad, aita te mau Rusia i upootia rahi aˈenei; i muri aˈe, e farerei mai ratou i te tahi noa mau manuïa-ore-raa.”
I te hopea o te matahiti 1943, ua haru-faahou-hia mai fatata e piti tuhaa i nia i te toru o te fenua rarahi i haruhia e te mau Heremani i roto i na matahiti e piti i mairi. Ua mau roa te tamaˈi oioi i arataihia e Heremani.
Te tiahi ra o Montgomery i te “Arope o te medebara”
I te matahiti 1912, ua horoahia te Cyrénaïque e te Tripolitaine (i teie nei, e tuhaa te reira no Libia, i Afirika Apatoerau) na Italia. E haamataˈuraa rahi roa te mau 300 000 faehau italia e vai ra i roto i te mau aua i taua mau fenua ra i te hopea o te matahiti 1940, no te mau nuu beretane puai ore aˈe e vai ra i Aiphiti no te haapao i te faataheraa pape o Suez, te hoê vahi faahiahia roa i te tau tamaˈi. No te fariu tia ˈtu i te haamataˈuraa, ua opua aˈera te mau beretane ia aro ratou na mua. Ua noaa aˈera ia ratou te hoê o te mau upootiaraa faahiahia roa no te mau Alliés (Autahoêraa o te mau nunaa e enemi no Heremani), ua haru aˈera i te mau tausani faehau e ua faahepo aˈera i te mau Italia ia otohe rahi i muri. E nehenehe te upootiaraa e riro ei mea faahiahia roa ˈtu â ahani e aita o Heleni, o te ore e nehenehe faahou ra e tapea oia anaˈe i mua i te tomoraa a te mau nuu o te Axe, i farii i taua iho taime ra, i te tauturu a Beretane. I teie nei, ua mau te aroraa i Afirika Apatoerau. E nehenehe atura ïa te mau nuu o te Axe e faanahonaho faahou ia ratou iho.
Ua nehenehe aˈera te mau nuu heremani arataihia e te taata ra o Erwin Rommel, pii-noa-hia i muri aˈe te “Arope no te medebara”, e faataui i te tupuraa e e noaa i te mau upootiaraa rahi. Ua noaa aˈera ia ratou to ratou manuïaraa rahi roa ˈˈe i te omuaraa o te avae tiurai 1942, i to ratou haere-roa-raa i El-Alamein, te hoê oire e vai ra fatata hoê hanere kilometera i te atea ia Alexandrie. Ua ineine atura ïa te mau nuu tei faatupu na i te tamaˈi oioi i Afirika, i te haru ia Aiphiti e te rave i te faatereraa i te faataheraa pape o Suez. Teie râ, i to te nuu fenua beretane, i raro aˈe i te faatereraa a te tenerara Bernard Law Montgomery, i faatupuraa i te aroraa i te 23 no atopa, ua titauhia ˈtura ia Rommel ia faaue i te otoheraa mǎrû o ta ˈna mau nuu, otoheraa o tei taui oioi noa ei pauraa. E, i te avae novema 1942, ua nehenehe aˈera te mau Alliés e tapae i Maroc e i Algérie. I te avae me, aita e tiaturiraa faahou no te mau nuu o te Axe, tei ropu hoi i te mau nuu enemi e haere maira mai te hitia o te râ mai e mai te tooa o te râ mai, no te haru ia Afirika Apatoerau.
Tapaparaa i roto i te Patitifa Apatoa
I te tau tiare 1942, e nehenehe o Tapone e faateitei ia ˈna iho e e hau emepera aano roa ˈtu â ta ˈna. Te hinaaro ra râ te mau Alliés e haru faahou mai i te mau fenua i haruhia e te mau Tapone e e tiahi i ta ratou mau nuu i tera motu e i tera motu i roto i te Patitifa, e ia tae roa ˈtu i Tapone. Mea na reira te haamataraa te hoê anairaa aroraa i nia i te moana, te roa roa e te pohe atoa hoi. Ua faatupa aˈera te mau aroraa, o tei tupu i roto i te mau motu no Patitifa matau-ore-hia, mai ia Saipan, Guadalcanal, Iwo Jima e Okinawa, i te mau faainoraa rahi roa i roto i na pae e piti ra. Ua ora aˈera taua mau motu nehenehe roa ra, e au mau hoi i te paradaiso, i te hoê taime mauiui mau, i te hoê moemoea ino mau i te pae o te mau tino pohe mutumutu i nia i te mau pae miti î i te toto. Ua riro te pauraa ei mea avaava, teie râ, aita te upootiaraa i faaatea ê i te mataˈu, te mataˈu i te mau mea e tupu mai â.
Te mau opuaraa no a muri aˈe
A uˈana noa ˈi te tamaˈi, te ravehia ra ïa te mau opuaraa no te tau hau. I ropu i te matahiti 1942, ei hiˈoraa, ua parauhia e e 30 piha ohipa a te hau marite te hamani ra i te mau tabula no muri aˈe i te tamaˈi; aita râ hoi te mataˈu e te taiâ i ore roa ˈtura. O ta Winston Churchill ïa i parau ma te tano maitai: “Mea au aˈe te mau fifi e faatupuhia e te rê i to te pauraa, eita râ i te mea ohie.”
Ma te feaa ore, te hoê o te mau fifi ino roa ˈˈe e faatupuhia e te rê, te monoraa ïa i te Totaiete o te mau nunaa tei moe. Peneiaˈe aita te tahi mau taata i tiaturi i te reira, ua papu râ i te mau Ite no Iehova e e tupu iho â teie monoraa. I roto i te hoê oreroraa parau i hohorahia i te matahiti 1942, i roto i te hoê tairururaa i faatupuhia i Cleveland (Etats-Unis), ua parau aˈera te taata orero e: “Te faaite maira te Bibilia e, na mua ˈˈe i te tamaˈi o Aramagedo, e faatupuhia te hoê hau. (...) E tuu te mau fenua demotaratia i to ratou tiaturiraa i nia i te amuiraa o te mau Hau o te ao nei, te hoê ‘utuafare fetii o te mau nunaa’, te hoê ‘taatiraa e ati noa ˈˈe te ao nei’ o te riro ïa ei mau Hau amui.” Ma te faahiti i te parau tohu e vai ra i roto i te Apokalupo 17:8, ua parau aˈera oia ma e feaa ore e: “E amui â te mau nunaa.”
E afai mai râ anei teie taatiraa i te hoê hau papu maitai? “Te pahonoraa papu roa a te Atua, eita ïa!” ta te taata orero ïa i parau faahou. Noa ˈtu râ, e farii-poupou-hia te anotau hau e haere mai nei, noa ˈtu te poto. Ma te mataˈu ore i te tau a muri aˈe, ua haamata aˈera te mau Ite no Iehova i te faaineine ia ratou iho no te faaaano i ta ratou ohipa pororaa i te taime iho e hope ai te tamaˈi. I te matahiti 1942, ua haamau aˈera ratou i te hoê haapiiraa no te mau mitionare, no te haapii i te mau tavini kerisetiano ia nehenehe ratou e tavini i te fenua êê. I te matahiti i muri aˈe, ua faatiahia ˈtura te hoê tabula haapiiraa no te mau taata orero i roto i te mau amuiraa ia nehenehe e faatupuhia te hoê tabula haaputuputuraa aano roa no te taatoaraa.
I te hopea o te matahiti 1943, te ahoaho noa râ te mau nunaa, e te mataˈu noa râ. I roto râ i na pae e piti, ua navai roa te taata i te tamaˈi e te tiai-noa-hia ra ma te rû, i te faahauraa i fafauhia e te afaihia mai e te ao i muri aˈe i te tamaˈi. E afai mai anei te reira i te “faatiamâraa i te mataˈu” i parauhia e Franklin Roosevelt? Aita roa ˈtu. Eita e maoro e tarapepa hau atu â te aau taata i te mataˈu. E, na nia ˈˈe, te tumu rahi o te reira o te faanahoraa iho ta te tahi pae e faateitei mai te hoê haamaitairaa a te Atua e o te faaoti i te hopea o te mau matahiti tamaˈiraa riaria mau. O ta te tumu parau ra “Te hope ra te Piti o te Tamaˈi rahi na roto i te hoê diluvi auahi” ïa e faataa mai i roto i te hoê tumu parau i mua nei.
[Nota i raro i te api]
a No Beretane e te mau fenua o te Commonwealth iho â râ taua ture tautururaa ra; teie râ, i te avae eperera 1941, ua hopoi aˈera te mau Etats-Unis i to ratou tauturu ia Taina, e i te avae setepa, i te mau Rusia. I te hopea o te tamaˈi, ua haamâuˈa ratou fatata e 50 milia tara marite no te tauturu e 38 nunaa taa ê.
[Tumu parau tarenihia i te api 14]
Te tahi atu â mau tupuraa o tei tapao i te mau parau apî no taua tau ra
1941 — Heremani: te faatia ra te apooraa a te mau epikopo i te
aroraa i te Union soviétique.
Mau haapoheraa rarahi matamua na roto i te gaz i roto i te
aua hamani-ino-raa no Auschwitz.
1942 — Mataˈi rorofai e pape pue i Bombay, i Inidia;
faahopearaa: e 40 000 taata tei pohe.
Tuuraa matamua i te puai atomi i faatupuhia i te haapiiraa
teitei no Chicago.
Apooraa no Wannsee: ua maiti te mau nazis i te haamouraa i
te nunaa ati Iuda ei “ravea hopea” no te arai i te fifi o te
mau ati Iuda.
1943 — Turetia: Ua pohe 1 800 taata i roto i te hoê aueueraa
fenua.
Bengale: Hau i te hoê milioni taata tei pohe no te oˈe.
Etats-Unis: Ua faaoti te Tiribuna teitei e eita e tia i te
haapueraa ture ia faahepohia te aroharaa i te reva i roto i
te mau haapiiraa a te hau, te faaore ra ïa oia i te hoê
haavaraa i parauhia i te matahiti 1940.
Mau faahuehueraa i te pae o te riri o te hoê nunaa i te tahi
nunaa, i roto i te mau oire rahi no te mau Etats-Unis;
35 taata tei pohe e 1 000 tei pêpê i Détroit.
[Hohoˈa fenua/Tapura i te api 13]
(Hiˈo i te papai)
Mau fenua i haruhia e Tapone i te matahiti 1942.
Attu
Agattu
Kiska
Taina
Mandchourie
Korea
Tapone
Birmanie
Thaïlande
Inidiataina farani
Malaisie
Sumatra
Bornéo
Java
Nouvelle-Guinée néerlandaise
Nouvelle-Guinée hitia o te râ
Auteralia
motu Gilbert
motu Marshall
Wake
Formose
Philipino
Moana Patitifa
[Hohoˈa i te api 12]
Te mau nunaa i roto i te tamaˈi.
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa U.S. Army