VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/9 api 5-7
  • Eaha te tumu i haamauhia ˈi te Totaiete o te mau Nunaa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te tumu i haamauhia ˈi te Totaiete o te mau Nunaa?
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha te mau tamataraa na mua ˈtu i ore ai i manuïa
  • Te turu a te mau raatira faaroo
  • Te mau tumu o te manuïa-ore-raa
  • Te hoê patoiraa
    A ara mai na! 1986
  • Aamu no te hoê moemoeâ no nia i te hau
    A ara mai na! 1986
  • Te hopea o te hoê moemoeâ
    A ara mai na! 1986
  • Tuhaa 9: Te faatereraa taata nei—Ua fatata roa te hopea!
    A ara mai na! 1990
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/9 api 5-7

Eaha te tumu i haamauhia ˈi te Totaiete o te mau Nunaa?

E MAHA matahiti o tei haapohe e o tei haamou. Te hoê taparahiraa taata aitâ i itehia aˈenei. Mai te reira te huru o te Tamaˈi rahi Matamua. Ma te faaô atu i roto i te hoê o na taatiraa enemi toopiti, ua haere atura te mau puai rahi atoa, e tae noa ˈtu te tahi atu mau nunaa, i te tamaˈi, ua tiaturi hoi na pǔpǔ tataitahi e e noaa ia ˈna te re, ma te faaitoitohia e te mau huro a te mau huiraatira o tei vare roa i te manaˈoraa e e riro te tamaˈi ei ohipa ieie hanahana mau.

Tau avaˈe noa i muri iho, ua taa ˈtura i te ao nei i te inoraa o te mau ohipa e te hoo riaria mau ta te tamaˈi e titau ra. E i te hoperaa te taparahiraa taata, ua vaiiho noa maira teie haamâuˈaraa hairiiri mau o te feia pohe e te mau tauihaa, i te hoê ao tei ineine i te purehu roa i raro aˈe i te teiaha o te tarahu faito ore o te tamaˈi. E tia ia rave i te tahi mea ia ore roa ˈtu te hoê aroraa mai teie te rahi ia tupu faahou. Eaha ïa no te hoê faanahoraa o te tauturu i te mau nunaa ia faatitiaifaro i to ratou mau fifi ma te hau eiaha râ na roto i te mau mauhaa tamaˈi? E manaˈo apî anei te reira? Eita.

No te aha te mau tamataraa na mua ˈtu i ore ai i manuïa

Hou te Tamaˈi rahi Matamua, ua haamauhia te hoê tiribuna, ia nehenehe te mau nunaa e faaafaro i ta ratou mau peapea ma te hau. O te hoê ïa Tiribuna arairaa tamau o tei parahi i La Haye, i te fenua Holane. I te omuaraa o te mau matahiti 1900, e rave rahi o tei tiaturi na e e riro mai oia ei vahi i reira te faaauraa parau e mono ai i te tamaˈi. Eaha râ te ohipa i tupu i te mau aparauraa no te hau i tupu i La Haye i te matahiti 1899 e te matahiti 1907, aparauraa o tei aratai i te haamauraa i teie faanahoraa i parau-noa-hia te Tiribuna no La Haye?

I taua mau tairururaa tataitahi ra, ua patoi te mau nunaa i tia mai i te auraro i te hoê arairaa i faahepohia e i te taotia aore ra i te faaiti i ta ratou mau haapueraa mauhaa. Inaha, aita ratou i farii i te manaˈo no nia i te faaoreraa i te mau mauhaa e ua patoi ratou i te mau opuaraa atoa o te faahepo ia ratou ia faatitiaifaro i to ratou mau feiiraa na roto i te ravea arai.

No reira, i to te Tiribuna no La Haye haamataraa i te ohipa, ua haapapu maitai te mau nunaa e eita ratou e farii i te faaiti mai i to ratou tiamâraa. Nafea? Na roto noa i te tahi ravea ohie roa: na roto i te parauraa e e ere i te mea titauhia ia faataa ˈtu i te mau aimârôraa i mua i te mau haava. Hau atu, eita te mau fenua o te afai atu i ta ratou mau peapea i mua i te tiribuna e titauhia ia auraro i ta ˈna mau faaotiraa.

Inaha, ua riro teie hinaaro e paruru i te tiaraa teitei o te nunaa ei haamǎtaˈuraa no te hau e te ino ore o te palaneta. Ua tamau noa ˈtura te faatitiauˈaraa o te mau mauhaa ma te otia ore e tae roa ˈtu i taua mahana o te tau veavea ra o te matahiti 1914 i reira to te tahi mau ofai pupuhi faahuˈahuˈaraa i te hau o te ao nei.

A ora ˈi te ao nei i to ˈna mau minuti hau hopea, mea maamaa roa ia ite e ua faaite te fenua Serbie, ei pahonoraa i te faaotiraa hopea a te fenua Auteteria, i to ˈna hinaaro “e farii i te hoê faatitiaifaroraa ma te hau, na roto i te vaiihoraa . . . e na te Tirubuna rahi no La Haye e faaoti.” Teie râ, i te mea e e ere te faaohiparaa i teie faanahoraa i te mea titauhia, aita te fenua Auteteria i manaˈo e e tia ia ˈna ia farii i teie huru “faatitiaifaroraa ma te hau.” Ua faaotihia ˈtura te tamaˈi no te tapea i te hau, faaotiraa o tei haapohe hau atu i te 20 mirioni feia tivila e mau faehau.

Te turu a te mau raatira faaroo

I te avaˈe me 1919, i roto i te hoê tairururaa epikopo i tupu i te fenua Marite, ua faaite te epikopo épiscopalien o Chauncey Brewster e: “Ua taaihia te tiaturiraa a te ao nei no te hau tia e te tamau i te faatia-faahou-raa i te ture a te mau nunaa i raro aˈe i te faatereraa a te hoê mana apî. . . . E tia ia horoa na te ture a te mau nunaa i te hoê mana papu aˈe i tei horoahia na te apooraa no La Haye. No reira, e tia i te autahoêraa i rotopu i te mau nunaa ia riro mai te hoê haaputuputuraa o te au i te hoê taatiraa aore ra i te hoê totaiete.”

Hoê â manaˈo to te karadino Mercier, ekalesiatiko no te Ekalesia katolika beletita. “I to ˈu manaˈoraa, te hopoia matamua a te mau faatereraa i mua i te ui e haere maira, o te raveraa ïa ia ore te mau ohipa taparahiraa taata e haamauiui noa râ i te ao nei ia tupu faahou,” o ta ˈna ïa i parau i roto i te hoê uiraa manaˈo i horoahia i te avaˈe mati 1919. Ua pii oia i te feia o tei faaau i te parau no Versailles e “feia patu faahou i te ao apî” e ua titau oia e ia faatupuhia te hoê totaiete o te mau nunaa o te ohipa ia au i teie aveia. Te tiaturi ra hoi oia e e riro teie faanahoraa ei mauhaa tia roa no te paruru i te hau.

“Te hinaaro nei te pâpa e ia haamauhia te Totaiete o te mau Nunaa,” o te parau ïa i papaihia i nia i te api matamua o te vea New York Times, o te 2 no tenuare 1919. Te na ô ra te mau reni matamua e: “I roto i ta ˈna poroi aroha no te Matahiti Apî i te fenua Marite, . . . ua faaite te pâpa Benoît XV i to ˈna hinaaro ia ite i te Apooraa no te hau ia hope na roto i te hoê faanahoraa apî no te ao nei, maoti te haamauraahia te Totaiete o te mau Nunaa.” Aita te pâpa iho i faaohipa i te parau ra “faanahoraa apî no te ao nei,” tera râ, no te tiaturi rahi o ta ˈna i tuu i roto i te Totaiete o te mau Nunaa, ua manaˈo te pǔpǔ Associated Press e te feia haapao i te neneiraa vea a te Vaticana e mea tano roa teie parau.

E hiˈopoa anaˈe na i teie mau tiaturiraa ia au i te mau ohipa e tupu ra i taua tau ra. Te hiaai ra hoi te huitaata o tei taiâ roa e ia ore te tamaˈi. Ua rave ê na te mau aroraa hopea ore i roto i te roaraa o te Aamu i ta ˈna tuhaa teimaha roa. Hau atu, no hope noa ˈtura te tamaˈi ino roa ˈˈe o teie mau aroraa. Ua faatae atu te pâpa i taua ao ra o te mihi noa ra i te tahi tiaturiraa, i teie mau parau putapû mau: “Ia tia mai teie Totaiete o te mau Nunaa o te faaiti mai i te mau mauhaa tamaˈi, na roto i te faaoreraa i te tihepuraa i te mau taurearea no te tau faehau; o te faaore aore ra o te faatitiaifaro i te mau aimârôraa, na roto i te haamauraa i te mau tiribuna no te mau nunaa atoa; o te haapapu i te tiamâraa e te aifaitoraa o te mau tiaraa no te mau taata atoa, na roto i te tuuraa i te hau i nia i te hoê niu papu!” Inaha, mai te peu e e manuïa te Totaiete o te mau Nunaa i te faatupu i teie mau mea atoa, e ite-mau-hia te faraa mai o te hoê “faanahonahoraa apî no te ao nei.”

Te mau tumu o te manuïa-ore-raa

I nia i te papie, ua riro te mau tapao e te mau ravea a te Totaiete o te mau Nunaa, ei mea hanahana, te papu e e nehenehe e faatupuhia. Ia au i ta ˈna faaauraa parau, ua titau te Totaiete o te mau Nunaa e “faarahi i te tahoêraa i rotopu i te mau nunaa e [e] paruru i te hau e te ino ore na te ao atoa nei.” E taaihia te haamauraa i te hau e te ino ore i te hinaaro papu o te mau nunaa ia tahoê e i to ratou “fariiraa i te titauraa eiaha e faatupu i te tamaˈi.”

No reira, ia tupu noa ˈtu te hoê fifi ino mau, i te mea e ua tǎpǔ ratou e paruru i te hau, e titauhia te mau nunaa melo tei ô i roto i teie fifi, ia hopoi atu i mua “i te arairaa a La Haye, i te haavaraa aore ra te mau maimiraa a te Apooraa” a te Totaiete o te mau Nunaa. E tia ia tapao mai e ua anoi mai te Totaiete o te mau Nunaa i te Tiribuna arairaa tamau no La Haye i roto i ta ˈna faanahoraa no te tapea maite i te hau. Oia mau, o te mea ïa e manaˈohia ra, e ape teie mau ravea atoa e ia tupu te hoê tamaˈi rahi apî. Ua hape roa râ teie manaˈo.

Ia au i te tahi feia tuatapapa aamu, hoê o te mau tumu no reira te Totaiete o te mau Nunaa i ore ai i manuïa i te tapea maite i te hau, no te mea ïa e e rave rahi o to ˈna mau melo o tei patoi “i te aufau i te hoo e titauhia ra no te hau.” Hoê o te mau haapaeraa matamua tei titauhia, o te faaitiraa mai ïa i te mau mauhaa tamaˈi. Tera râ, aita te mau nunaa i ineine i te aufau i taua hoo ra. No reira, ua tapiti faahou te aamu—mea ino roa ˈtu râ. Ua faaô faahou atura te mau nunaa i roto i te faatitiauˈaraa no te mau mauhaa tamaˈi. Aita te Totaiete o te mau Nunaa i manuïa i te turairaa ia ratou ia tahoê na roto i te tapearaa i te maraaraa. Aita te mau tiaororaa atoa i piihia e te mau manaˈo atoa i faataahia i manuïa aˈe. Ua moe-roa-hia i te mau nunaa teie haapiiraa rahi o te matahiti 1914: e faatupu te mau haana tamaˈi faito ore i te manaˈo faateitei i te pae no te nuu.

Ua titau atoa te hau e ia fariihia te manaˈo no te “parururaa o te taatoaraa.” Ia arohia ˈtu te hoê nunaa mai te mea ra ïa e te arohia ra te taatoaraa o te mau nunaa. Inaha, eaha te ohipa mau i tupu i te taime a faaohipa ˈi te hoê fenua i te aroraa maoti hoi i te faaauraa parau? Maoti i te tahoê no te faahope i te tamaˈi, ua amaha aˈera te mau nunaa na roto e rave rau mau taatiraa, ma te imi i te ravea no te paruru ia ratou iho. Ua hema hoi ratou i mua i te hoê â manaˈo hape o tei aratai tia ˈtu ia ratou i roto i te ati o te matahiti 1914.

Ua paruparu roa atoa te Totaiete o te mau Nunaa na roto i te patoiraa te fenua Marite i te riro ei Hau melo no ˈna. I teie mahana, e rave rahi teie e manaˈo nei e “tera anaˈe te puai rahi tei ia ˈna ra te mau ravea no te haamanuïa ia ˈna” e ahiri e ua tia ˈtu te mau marite i roto i teie faanahonahoraa, e noaa ïa ia ˈna te tiaraa i nia i te mau hau atoa o ta ˈna e titau ra no te manuïa.

Te vai atura râ te tahi atu mau tumu no te manuïa-ore-raa o te Totaiete o te mau Nunaa. A hiˈo na i teie irava tano ore e vai ra i te omuaraa o te faaauraa parau: “E nehenehe te mau melo tataitahi o te Totaiete, i muri aˈe i te hoê parau faaararaa e piti matahiti, e iriti mai ia ˈna i te Totaiete.” (Irava 1[3]) Noa ˈtu e e manaˈo maitai roa to te omuaraa, ua faaino teie ravea i te papuraa o te Totaiete o te mau Nunaa e ua haaparuparu atoa i te hinaaro o te mau nunaa e turu atu ia ˈna ma te ore e faarue ia ˈna.

Maoti teie ravea ohie no te iriti ia ratou, tei raro aˈe atura ïa te Totaiete o te mau Nunaa i te mana o to ˈna mau melo, o te nehenehe e iriti ia ratou i te taime o ta ratou e hinaaro. Ua riro maira te Hau melo tataitahi ei mea puai aˈe i te taatoaraa. E inaha, i te avaˈe me 1941, 17 nunaa o tei faarue ê na i te Totaiete o te mau Nunaa. Ua vavahi roa te mau pupuhi fenua o te Piti o te Tamaˈi rahi i te moemoeâ o te “faanahonahoraa apî no te ao nei” e ua faaoioi atura i te topatariraa o te Totaiete o te mau Nunaa.

E tia ˈtura ia imi i te hoê ravea maitai aˈe!

[Parau iti faaôhia i te api 7]

Aita te Totaiete o te mau Nunaa i manuïa i te ape i te Piti o te Tamaˈi rahi

[Hohoˈa i te api 7]

Cassino (Italia) i raro aˈe i te mau topita, i te 15 no mati 1944

[Faaiteraa i te tumu]

U.S. Army

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono