E nafea vau i mua i te onoonoraa ia taoto?
Te pahonoraa a te Bibilia
E hiˈopoa anaˈe i te mau manaˈo tauturu î i te paari itehia i roto i te Bibilia:
A haapao noa i ta oe ohipa. A faaite i te haerea au mau e te tura i to oe mau hoa rave ohipa. Eiaha râ e faahoa rahi roa ia ratou a manaˈo ai ratou e farii paha oe i ta ratou mau faahinaaroraa.—Mataio 10:16; Kolosa 4:6.
A ahu ma te tura. Ma te oomo i te ahu vi e te poto, e manaˈo vetahi ê e e farii oe i ta ratou mau faahinaaroraa. Te parau ra te Bibilia ia ahu “ma te tura e ma te manaˈo paari.”—Timoteo 1, 2:9.
A maiti maitai i to oe mau hoa. Mai te peu e amuimui oe i te feia o te au nei ia faahinaarohia ratou aore ra o te farii i te taoto e tera e tera taata, e manaˈo-atoa-hia mai tera atoa oe.—Maseli 13:20.
A haapae i te mau aparauraa faufau. A haere ê mai te peu e faaroo oe i te mau “parau maamaa [e] parau hoata faufau.”—Ephesia 5:4.
A ape i te mau tupuraa atâta. Ei hiˈoraa, a vai ara ia titau-manihini-hia oe ia faaea i muri iho i te hora raveraa ohipa mai te peu e ere i te mea titauhia.—Maseli 22:3.
Eiaha e mǎtaˈu e a faaite tia ˈtu i te mau mea. Mai te peu e onoono te hoê taata ia taoto ia oe, a parau atu ia ˈna aita roa ˈtu oe e farii ra i to ˈna haerea. (Korinetia 1, 14:9) Ei hiˈoraa, e nehenehe oe e parau ia ˈna: “A faaea i te tapiripiri noa ia ˈu, aita roa ˈtu vau e au ra. A faaea!” A haapapu e te na reira ra oe no te mea te hinaaro nei oe e rave i te mea maitai i mua i te Atua.—Tesalonia 1, 4:3-5.
A ani i te tauturu. Mai te peu e onoono noa mai te hoê taata ia taoto ia ˈna, a aparau atu i te hoê hoa papu, te hoê fetii, te hoê hoa rave ohipa aore ra te hoê taata aravihi no te tauturu i te feia o te faaruru nei i teie mau huru tupuraa. (Maseli 27:9) Mea rahi tei ite i te tamahanahanaraa maoti te pure. Mai te peu, aita outou i pure aˈenei, ia papu ia outou e e nehenehe Iehova, “te Atua o te tamahanahana,” e tauturu ia outou.—Korinetia 2, 1:3.
No teie mau huru tupuraa, mea fifi no e mirioni taata i te vahi raveraa ohipa. E nehenehe râ te Bibilia e tauturu atu.