Te mau vahine—Te faaturahia ra anei i te ohipa?
“Ei vahine taa noa aore ra ei vahine faaipoipo, e faariro te rahiraa o te mau tane i te mau vahine ei ohipa hauti noa na ratou.”—Jenny, papai parau tahito na te feia ite i te ture.
“Te haapeapearaa i te pae taatiraa e te rave-ino-raa i te mau vahine i roto i te fare maˈi e peu matau-noa-hia te reira.”—Sara, e tuati vahine parau faatoroa.
“E mau parau aniraa tano ore ta ˈu i te vahi raveraa ohipa, e ite oe, te mau manaˈo taiata.”—Jeanne, e tuati vahine parau faatoroa.
E MEA varavara anei teie mau huru tupuraa, aore ra tei te mau vahi atoa anei? Ua uiui A ara mai na! i te manaˈo no e rave rahi mau vahine aravihi i te vahi raveraa ohipa. Te faaturahia ra anei ratou e te faahanahanahia ra e te mau tane hoê â ta ratou ohipa? Teie te tahi o to ratou mau manaˈo:
Sara, e tuati vahine i New Jersey, U.S.A., e iva matahiti ohiparaa i roto i te mau fare maˈi a te nuu i U.S.A: “Te haamanaˈo ra vau i to ˈu raveraa i te ohipa i Antonio, Texas, e ua vata te hoê ohipa i te Piha o te mau matini tamâraa toto. Ua ani au i te hoê pǔpǔ taote eaha te tia ia ˈu i te rave ia roaa ia ˈu teie ohipa, ua pahono mai te hoê tane ma te ata, ‘A taoto e te taote raatira.’ Ua pahono noa vau ‘Tena aˈe te huru, eita ïa vau e hinaaro i teie ohipa.’ Mea na reira ia faaoti-pinepine-anaˈe-hia no te hoê toroa teitei aˈe e no te mau ohipa. E tia i te vahine ia na raro i te raatira tane hinaaro tia ore.
“I te tahi atu taime, te rave ra vau i te ohipa i te Piha rapaauraa ru i te tamauraa i te mau uaua i nia i te taata maˈi i te tomoraa mai te hoê taote ma te iiti i to ˈu tohe. Ua riri roa vau ma te faarue taue no te haere i roto i te hoê piha tapiri. Ua apee mai o ˈna ia ˈu ma te parau faufau mai. Ua tairi vau ia ˈna e ua topa o ˈna i roto i te vairaa pehu! E ua hoˈi au e haapao i ta ˈu taata maˈi. Aita ïa e faufaa ia parau e aita o ˈna i haapeapea faahou ia ˈu!”
Ua faataa mai o Miriama, e vahine faaipoipo no Aiphiti e papai parau tahito i Caire, i te huru o te mau vahine rave ohipa i te fenua haapaoraa Mahometa no Aiphiti. “E faanehenehe te mau vahine ma te faaieie ore, hau atu i to te totaiete taata no te pae Tooa o te ra. Aita vau i ite i te hoê noa ˈˈe haapeapearaa i te pae taatiraa i ta ˈu vahi raveraa ohipa. No te rahi râ o te haapeapearaa i te pae taatiraa i roto i te pereoo na raro i te fenua i Caire no reira ïa i vaiihohia te pereoo matamua na te mau vahine anaˈe.”
Ua parau mai o Jeanne, e vahine mǎrû e te manaˈo papu e 20 matahiti i te raveraa i te ohipa ei tuati e: “Ua faaoti etaeta vau eiaha roa ˈtu e herehere i te hoê noa ˈˈe tane i te vahi raveraa ohipa. E haapeapeahia râ vau ia ohipa anaˈe vau e te mau taote aore ra te mau tane tauturu o te fare maˈi. Ua manaˈo ratou pauroa e mea puai aˈe ratou i te pae o te mau manaˈo hohonu. Mai te peu e, eita matou te mau tuati vahine e ‘farii’ i ta ratou mau aniraa i te pae taatiraa, eita ïa te mau tane tauturu e vata ia hinaaro-anaˈe-hia te tauturu no te amo i te hoê taata maˈi i nia i to ˈna roˈi aore ra te hoê mea mai te reira te huru.”
Ua rave o Jenny i te ohipa papai parau e hitu matahiti. Te faataa ra o ˈna i te mau mea o ta ˈna i ite i to ˈna raveraa i te ohipa e te feia ite i te ture. “Noa ˈtu e e tane taa noa aore ra mea faaipoipohia, ua faariro te rahiraa o te mau tane i te mau vahine ei ohipa hauti noa na ratou. Teie to ratou huru, ‘Ua haa matou no te riroraa mai ei taata ite i te ture, e ua riro ïa te mau vahine ei hoê o ta matou mau haamaitairaa’.” E e au ra e mai te reira atoa te manaˈo o te tahi atu feia toroa. Eaha râ ta te hoê vahine e tia ia rave no te faaiti i teie mau haapeapearaa?
Ua parau o Darlene, e vahine marite ereere tei rave i te ohipa ei papai parau e ei tiai fare amuraa maa: “E fifihia oe mai te peu e eita oe e haamau i te mau otia no to oe haerea. Mai te peu e e haamata te hoê tane i te parau hauti mai e e parau hauti atoa oe, e ohie noa te mau mea i te rahi roa ˈtu. E tia ia ˈu ia haapapu maitai i to ˈu tiaraa e rave rahi taime. Ua parau vau i te mau parau mai teie te huru, ‘E mauruuru vau ahiri oe e ore e paraparau mai ia ˈu mai te reira te huru.’ I te tahi atu taime, ua parau vau: ‘Ei vahine faaipoipo, e au ra e aita oe e faatura nei ia ˈu, e aita vau e manaˈo nei e au ta ˈu tane i te reira.’
“Teie te manaˈo, ia hinaaro oe ia faaturahia oe, a haa ïa no te reira. E aita vau e ite ra e nafea e noaa i te hoê vahine te faatura ia tataˈu parau o ˈna i ta ˈu e faaau ra i te mau parau faahinaaro omoe—te mau parau hoata faufau e te mau parau taiata. Mai te peu e e otia papu ore no nia i te parau tano e te haerea tano i tei mea tano ore, i reira ïa te tahi mau tane e tamata i te faaô.”
Te tane haavî
Ua faataa o Connie, e tuati vahine e 14 matahiti i te raveraa i te ohipa, i te tahi atu huru haapeapearaa te nehenehe e ite-taue-noa-hia mai e ua rau te huru. “Te rave ra vau i te ohipa e te hoê taote i te tauiraa i te taamu o te hoê pepe. Ua apee vau i te huru raveraa o ta ˈu i haapii. Ua ite maitai vau i te ravea ia vai mâ noa te vahi pepe, e te vai atu â. No taua râ taote aore hoê noa ˈˈe mea i tano. Ua maniania mai ia ˈu ma te iria e ma te amuamu i ta ˈu mau ohipa atoa. E mea pinepine mau teie huru raveraa, te faahaehaaraa i te mau vahine. E fifi to tahi mau tane i te pae o te iho taata, e e au ra e e hiaai noa ratou i te haavî i te mau vahine e rave ra i te ohipa e o ratou.”
O Sara, tei faahiti-aˈena-hia te parau, ua faatia oia i te ohipa i tupu atoa i nia ia ˈna. “Te rave ra vau i te ohipa no te faaineineraa i te hoê taata ia tâpûhia o ˈna e ua hiˈopoa vau i te mau vahi faufaa o te tino o te taata maˈi. Aita to ˈna mafatu e otuitui tamau ra e ua taa ia ˈu e e ere i te mea tano ia tâpûhia o ˈna. Ua hape râ vau i te huti i te ara-maite-raa i te taote tâpû. Ua riri roa o ˈna ia ˈu, e teie ta ˈna pahonoraa: ‘E tano te vahine tuati i te haapao noa i te mau vairaa omaha, eiaha râ te otuituiraa mafatu.’ No reira vau i faaara ˈi i te raatira faataoto, e ua parau oia e no teie huru tupuraa eita ta ˈna pǔpǔ e turu i te taote tâpû. E ma te maere mau, ua parau atura te taote tâpû i te vahine o te taata maˈi e no ˈu ïa te hape eita ta ˈna tane e tâpûhia! I teie huru tupuraa eita te hoê vahine e manuïa. No te aha? No te mea ma te opua ore ua patiatia oe i to te tane teoteo.”
Ma te papu, mea pinepine te mau vahine i te haapeapeahia e te faahaehaahia i te vahi raveraa ohipa. Tera râ, eaha to ratou tiaraa i mua i te ture?
Te mau vahine e te ture
I roto i te tahi mau fenua, e rave rahi mau senekele to te mau vahine titau-noa-raa i te aifaitoraa i mua i te ture. E noa ˈtu e te turu ra te ture i te aifaitoraa, e abuso rahi râ teie e faataa ê ra i te mea parau noa e te ohipa mau.
Te faˈi ra te buka a te Hau amui Te ao o te mau vahine—1970-1990 e: “Ua haamanahia te rahiraa o teie mau aniraa [ta te hau huru aniraa] na roto i te mau ture e patoi ra i te aifaitoraa te vahine e te tane no to ratou mau tiaraa i te faturaa i te fenua, te aitarahuraa i te moni e te faatupuraa i te mau parau faaau.” Mai ta te hoê vahine no Ouganda i parau: “Te riro noa nei â matou ei melo huiraatira piti—eiaha râ, ei toru, no te mea mea na mua mai ia matou to matou mau tamaroa. I te tahi mau taime mea rave-maitai-hia aˈe te mau aseni aore ra te mau pereoo tavere.”
Te faˈi ra te buka Time-Life Te mau tane e te mau vahine e: “I 1920, ua haapapu te 19raa o te haamaitairaa o te paparaa ture marite i te tiaraa o te mau vahine ia maiti—i muri roa iho i te noaaraa ia ratou teie tiaraa i roto e rave rahi fenua no Europa. Aita râ i faatiahia te tiaraa no te maiti i te fenua Beretane e tae roa ˈtu i te matahiti 1928 (e i te fenua Tapone i muri iho ïa i te Piti o te Tama ˈi rahi o te ao nei).” No te patoi i teie huru parau-tia ore i nia i te mau vahine, ua horo o Emily Wilding Davison, vahine beretane turu i teie manaˈo, i mua i te puaahorofenua a te arii i te 1913 Derby e ua pohe oia. Ua riro mai o ˈna ei maratiri i te titauraa i te aifaitoraa te tiaraa o te mau vahine.
I te mea hoi e ua tae roa i te matahiti 1990, i reira te Apooraa rahi marite te hiˈopoaraa “Te hamani-ino-raa te mau vahine” na te reira e faaite mai e ua taere mau te mau ture haamauhia e te faatereraa tane i te haamaha i te mau mea e titauhia ra e te mau vahine.
E aratai ïa teie hiˈoraa poto noa no nia i te huru raveraa i nia i te mau vahi i te ao nei i teie uiraa, E taui anei te mau mea i te hoê mahana? Eaha te mea titauhia ia taui teie huru tupuraa? Na te mau tumu parau e piti no muri mai e tuatapapa i teie na uiraa.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 11]
O vai ma te mea hau roa ˈtu i te ino?
“Na te mau vahine e rave ra i te piti i nia i te toru o te ohipa a te ao nei. O ratou te faatupu 60 e tae atu i te 80 i nia i te hanere o te maa i Afirika e i Asia, 40 i nia i te hanere i Marite Latino. Ua noaa noa ra ia ratou hoê i nia i te ahuru o te moni o te ao nei e ua fatu ratou iti aˈe i te hoê i nia i te hanere o te mau fenua o te ao nei. O ratou te mea veve roa ˈtu i rotopu i te feia veve o te ao nei.”—Ia riro mai oe ei metua vahine no te mau hanere tamaroa, a Elisabeth Bumiller.
“Teie te mea mau eita te mau tamahine e haere i te fare hapiiraa [i te tahi mau vahi o te ao nei] no te mea aita e pape inu mâ. . . . Ua ite au i te mau tamahine e haere e tii i te pape e piti ahuru e te tahi taime e toru ahuru kilometera te atearaa, e mahana taatoa ïa te titauhia. Ia ahuru ma maha aore ra ahuru ma pae ratou i te paari, aore roa ïa teie mau tamahine . . . i haere i te fare haapiiraa, aore ïa i haapii i te hoê noa ˈˈe mea.”— Jacques-Yves Cousteau, Te rata a te Unesco, Novema 1991.
[Hohoˈa i te api 10]
Eiaha e farii noa i te haapeapearaa i te pae taatiraa