Te uiui nei te mau taurearea . . .
Te faaheporaa i te pae taatiraa—Nafea ia paruru ia ˈu iho?
E POTII oraora maitai o Anita e 16 matahiti to ˈna e o te ata ohie noa. Ua faaite râ oia i to ˈna au ore, i to ˈna faataaraa i te mau ohipa i tupu aita i maoro aˈenei i te fare haapiiraa. “Ua aratai te hoê taurearea i matau-maitai-hia ia ˈu i roto i te hoê huru tupuraa atâta mau i te vahi haereraa taata e ua haamata oia i te tapeapea mai ia ˈu ma te tano ore,” o ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. “Ua na reira oia i nia e rave rahi mau tamahine—ua oaoa roa ratou i taua mau tâuˈaraa ra, o vau râ, aita roa ˈtu ïa! Aita roa ˈtu oia i faaroo noa ˈˈe i to ˈu aniraa ia ˈna na roto i te mau peu maitai ia faaea i te tapeapea mai ia ˈu. Aita oia i manaˈo e te feruri mau ra vau i ta ˈu e parau nei.”
Papu maitai e e ohipa matauhia te ohipa i tupu i nia ia Anita. E ohipa e tupu pinepine te faaheporaa i te pae taatiraa i te tau Bibilia. (A faaau e te Ruta 2:8, 9, 15.) E e ohipa mǎtaˈu riaria mau i teie nei mahana. “E faahiti vetahi mau tane i te vahi raveraa ohipa i te mau parau faufau no nia i to ˈu tino,” o ta te hoê potii e parau ra. Tera râ i te tahi taime e titau hau atu te faaheporaa i te tahi noa mau parau rii. “E tamata vetahi i te tapeapea ia ˈu aore ra i te haru ia ˈu,” o ta ˈna ïa e parau faahou ra. Ua parau te hoê tamahine taurearea o René to ˈna iˈoa ia A ara mai na! e: “No te ino rahi o te faaheporaa i te vahi raveraa ohipa i vaiiho roa ˈi au i ta ˈu ohipa.”
Ua faahitihia i roto i te hoê faataaraa no nia i te hoê titorotororaa no teie nei tau e 81 i nia i te hanere o te mau tamarii haere haapiiraa i roto i te mau piha 8 e tae atu i te 11 e ua faahepohia ratou i te pae taatiraa i te hoê noa ˈˈe taime. “No nia ia ratou,” ta te vea ra U.S.News & World Report, e haapapu ra “e 65 i nia i te hanere o te mau tamahine e e 42 i nia i te hanere o te mau tamaroa tei parau e ua tapeapea-aˈena-hia ratou, ua haruhia aore ra ua haamauiuihia i te pae taatiraa.” Oia, ua riro te mau tamaroa e te mau tamahine ei tapao. Mai ta te hoê metua o te hoê taurearea tamaroa e haamanaˈo ra: “Ua hitimahuta roa vau i te huru mǎtaˈu ore o te mau tamahine i te piha haapiiraa a ta ˈu tamaiti. Mai te taime e ua fatata to ˈna matahiti i te 12, e niuniu-pinepine-hia oia, e titauhia oia no te hoê farereiraa, e parauhia i te mau faahitiraa herehere—e te vai atu â.”
E mea ohie ia taa e e ere taua huru haerea i te mea tano. Ua tapao te hoê taurearea e: “I te tahi taime e ravehia te reira no te hauti noa.” E ere râ i te hoê hautiraa no te mau kerisetiano! Ua ite ratou e ua riro te faaheporaa i te pae taatiraa ei titauraa no te huti i roto i te taatiraa viivii i te pae tino, ohipa e faautuahia e te Atua ra o Iehova. (Korinetia 1, 6:9, 10) Hau atu, te faaue ra te Parau a te Atua e ia haapaohia te mau vahine apî ‘ma te tura.’ (Timoteo 1, 5:2) Te opani-atoa-hia ra te mau “peu faufau.” (Ephesia 5:3, 4) Eita iho â ïa te mau taurearea kerisetiano e farii i te mau faaheporaa i te pae taatiraa! Teie ïa te uiraa, Nafea outou ia paruru ia outou iho ia ore e riro ei tapao no te reira? E hiˈopoa tatou i te mau taahiraa avae o te paruru.
Te mau haerea no te faaatea ê i te faaheporaa
A faaite e e haerea kerisetiano to outou. “To outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei,” o ta Iesu ïa i faaue. (Mataio 5:16) Ma te faaite i ta outou e tiaturi ra i te mau hoa haapiiraa e te mau hoa ohipa o te hoê ïa ravea no te faatupu i te reira. Ia matauhia outou mai te hoê taata te vai ra te mau tiaturiraa hohonu e te haerea morare teitei, e iti aˈe ïa outou i te riro ei tapao no te faaheporaa.
A hiˈopoa i to outou ahu e a haapao ia outou iho. I te tau Bibilia te faaite ra te tahi mau ahu e e vahine taiata o ˈna. (A faaau e te Maseli 7:10.) Hoê â huru i teie nei mahana, e nehenehe te huru ahu o te faaiteite rahi i te tino e rave e ia hiˈohia outou e to outou taata-tupu, tera râ e matara iho â te poroi ino. E ite iho â outou iho e te huti ra outou i te ara-maite-raa ma te tano ore o te tane aore ra o te vahine. E tupu mai te hoê â fifi mai te peu e e ahu mai te hoê tamahine i te hoê huru faanehenehe o te faariro e mea paari aˈe oia i to ˈna iho matahiti. Teie te aˈoraa a te Bibilia e ia ‘faanehenehe i te ahu e au ra, ma te faaieie ore; e te haapao maitai.’—Timoteo 1, 2:9.
A maiti i to outou mau hoa ma te haapao maitai. (Maseli 13:20) Hau atu, e haava te mau taata ia outou ia au i te faito o to outou mau hoa. E ia itehia e te haamâuˈa nei to outou mau hoa i to ratou taime i roto i te mau aparauraa no nia i te tane aore i te vahine, e manaˈo iho â te taata e te anaanatae rahi nei outou i te tane aore ra i te vahine.—A faaau e te Genese 34:1, 2.
A patoi atu i te manaˈo herehere. Papu maitai e aita roa ˈtu e inoraa ia riro iho â ei hoa, tera râ e nehenehe te hiˈo-tamau-raa e te tapeapearaa e faaauhia ma te hape e te tane aore ra e te vahine. Aita e faufaa e tapeapea ia vetahi ê no te faatupu i te hoê aparauraa. A faaohipa i te Ture Auro e a haapao i te tane aore ra i te vahine mai ta outou e hinaaro e ia haapaohia outou—na roto i te peu viivii ore e te tura. (Mataio 7:12) A patoi i te huti i te ara-maite-raa o te tane aore o te vahine no te faaarearea noa. E ere noa te reira i te ohipa tano ore e te haavare mea atâta atoa râ. “E tia anei i te taata ia oomo i te auahi i roto i tana ouma, e ore anei e ama to ˈna ahu?” ta te Bibilia e parau ra i roto i te Maseli 6:27.
Mai te peu e o outou te faahepohia ra
Papu maitai, noa ˈtu e e taui vetahi pae i to ratou huru ahu, faanehenehe, aore ra e haerea tano maitai to ratou, eita e tia ia vetahi ê ia tuu i to ratou rima i nia ia outou no te faahepo i te pae taatiraa aore ra ia faahiti i te tahi mau parau tano ore i nia ia outou. Te tupu atoa ra te faaheporaa i nia ia vetahi mau taurearea mai ia outou o te horoa ra i te hiˈoraa maitai ia hiˈohia e i roto i te haerea. Eaha ta outou e nehenehe e rave mai te peu e e tupu te reira i nia ia outou? Teie te tahi mau aˈoraa.
A patoi atu ma te uˈana. Ua matau-maitai-hia e e parau vetahi mau taata e eiaha i te mau faaheporaa i te pae taatiraa area ra hoi te farii nei ratou i te reira. E ite ïa te taata e faahepo ra e te parau ra eiaha na roto i te hoê mafatu amahamaha teie ïa to ˈna auraa mau, oia—aore ra peneiaˈe paha—na mua ˈˈe outou e haapapu ai i te tahi atu parau. Teie te aˈoraa a Iesu ia riro ta outou eiaha ei eiaha e mea tano maitai i roto i taua tupuraa ra. (Mataio 5:37) Eiaha e paho te ata aore e faahaama. Eiaha e faatia i ta outou huru parau, toparaa reo, aore ra hohoˈa mata ia faahuru ê i ta outou mau parau.
A faahuehue. Mea pinepine eita te mau taata haavî i te pae taatiraa e manuïa ia hinaaro mau te mau taata e faahepohia ra e patoi. I te tau Bibilia râ, e tia i te mau vahine Iseraela ia faaite, ua riro mau ei ohipa te tia ia ravehia, ia aro atu i te mau raveraa i te pae taatiraa. (Deuteronomi 22:23, 24) Hoê â atoa i teie nei mahana, eiaha te hoê kerisetiano e manaˈo e ia tapeapeahia oia ma te tano ore aore ra ia mirimirihia e ere te reira i te fifi rahi. Mea tano ore te reira, e faainoraa i to outou tiaraa tura ei taata e ei kerisetiano. Eiaha roa outou e farii ma te ore e patoi! “Ia riaria i te ino” ta te Bibilia e faaue ra!—Roma 12:9.
Te hoê ravea maitai roa no te tapea i te taata haerea tia ore na roto ïa i te faahuehue e te faaooo i te taata e faahepo ra; peneiaˈe e faaea oia. A haamanaˈo na i te ohipa i tupu i nia ia Anita, o tei faahitihia i te omuaraa. Na roto i te peu maitai, ua parau oia i te taata e haru nei ia ˈna ia faaea i te tapeapea ia ˈna e eita oia e manuïa. Ua faaite mai o Anita ia matou e: “Ua faaooo vau ia ˈna i mua i to ˈu mau hoa ma te reo haapuai ma te parau atu ia ˈna EIAHA e tapea mai ia ˈu mai te reira!” Te faahopearaa? “Ua ata to ˈna mau hoa atoa ia ˈna. Ua toetoe roa oia i te hoê taime, tau mahana râ i muri iho, ua haere mai oia e tatarahapa no to ˈna haerea e i muri aˈe ua paruru oia ia ˈu a tamata ˈi te hoê i te haapeapea ia ˈu.”
Mai te peu e eita te parau e manuïa, e tia noa ia outou ia haere—aore ra ia horo atoa—ma te vaiiho i te taata e haapeapea ra. E mai te peu e eita e nehenehe e ape, tei ia outou ra te tiaraa no te faaohipa i te mau ravea atoa no te paruru ia outou i te hamani-ino-raa. Teie te faahitiraa a te hoê tamahine kerisetiano o tei parau roa hoi e: “Ia tamata te hoê tamaroa i te haru ia ˈu, e moto vau ia ˈna ma te puai maitai, e e horo vau!” Oia mau, e ere ïa te auraa e eita te taata haru e tamata faahou. No reira e tia ia oe ia imi i te tahi tauturu.
A aparau atu ia vetahi ê. “O te reira iho â te tia ia ˈu ia rave,” ta Adrienne e 16 matahiti i farii. “Ua ani vau i te aˈoraa i to ˈu mau metua no nia i te tupuraa e ia faahepo tamau noa mai te hoê hoa tamaroa o ta ˈu i matau mai te hoê hoa maitai. Rahi noa ˈtu â vau i te patoi atu ia ˈna, rahi noa ˈtu â oia i te onoono mai, mai te huru ra e te hauti ra oia.” Ua horoa te mau metua o Adrienne i te tahi mau aˈoraa ohie o tei tauturu ia ˈna ia faaruru i te fifi ma te manuïa.
E nehenehe atoa to outou metua e tauturu ia outou ia faaruru i te faahopearaa i te pae o te mau manaˈo e horuhoru ai ra o te matara mai na roto i te riroraa ei taata e faahepohia ra, mai te taa ore, te mǎtaˈu, aore ra te haama. E nehenehe ratou e haapapu ia outou e e ere na outou te hape ia haruhia outou. E tia atoa ia ratou ia rave i te taahiraa avae no te tauturu ia outou no a muri aˈe.
Ei hiˈoraa, e tia ia ratou ia faaoti mai te peu e mea maitai ia faaite i te orometua haapii aore ra i te feia faatere o te pu haapiiraa. Ua haapao maite e rave rahi fare haapiiraa i te fenua marite i te mauruuru ore e ua haapapu i te ohipa te tia ia ravehia ia tupu noa ˈtu te hoê faaheporaa i te pae taatiraa i rotopu i te feia haere haapiiraa.
Parau mau, e ere te mau faatere haapiiraa atoa i te mea maitai. “I ta ˈu fare haapiiraa,” o ta Earlisha e 14 matahiti i parau, “i te tahi taime e parau faufau e e ohipa te mau orometua ma te hairiiri i nia i te mau tamarii. Eita outou e ite e huri tia ˈtu i nia ia vai no te imi i te tauturu.” E ere râ te reira i te mea maere, ia faatia oia e ua faahepohia oia, e parauhia e mea mamahu roa oia. Aita râ o Earlisha i faarue noa ˈˈe. Ua haere oia e e ono atoa tamahine o tei tapeapeahia e tei mirimirihia e taua noâ tamaroa. “Ua tia ia matou e ono ia haapapu i te taata faatere e ua riro mau iho â ei fifi,” o ta ˈna ïa i parau. I te pae hopea, ua nehenehe oia e rave e ia faaea te taata e haerea tia ore to ˈna.
A huri tia ˈtu i nia i te Atua no te imi i te tauturu. Mai te peu e i te tahi taime ua riro te aua haapiiraa ra mai te apoo o te liona, a haamanaˈo e ua paruru o te Atua ra o Iehova i te peropheta ra o Daniela i roto i te apoo liona mau. (Daniela 6:16-22) E nehenehe atoa o Iehova e tauturu ia outou. Ua taa ia ˈna te mau faaheporaa ta outou e faaruru ra i te fare haapiiraa. E ia manaˈo outou e mea fifi roa te huru tupuraa, e nehenehe outou e pii ia ˈna no te imi i te tauturu—ma te reo puai ia titauhia! Eiaha e mǎtaˈu aore ra e hepohepo e ia itehia outou mai te hoê tavini o te Atua mau ra. Ua tǎpǔ te Bibilia i te mau tavini haapao maitai a Iehova e: “Te tiai ra oia i te [nephe] o to ˈna feia moˈa ra; e te faaora ra oia ia ratou i te rima o te paieti ore.”—Salamo 97:10.
E ere te reira ei haapapuraa i te hoê faaoraraa semeio. E tia ia outou ia rave i te mau ravea atoa te tia ia ravehia no te paruru ia outou iho. A pee i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Ia ite outou i to outou mau otia i roto i ta outou mau aparauraa e te huru faanehenehe. A haapao maitai i roto i te mau taairaa e te tane aore ra e te vahine. Ia na reira outou, e nehenehe outou e rave hau atu no te paruru ia outou iho i te mau faaheporaa.
[Hohoˈa i te api 14]
Eiaha to outou mafatu ia amahamaha ia patoi outou i te mau titauraa tano ore; ia riro noa ta outou eiaha ei eiaha!