Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tamaˈi atomi?
Na te ao nei, te hamani atu â ra te mau puai faatere i te mau mauhaa tamaˈi atomi. E nehenehe iho â ïa te hoê tamaˈi atomi e tupu. Te haapeapea ra te taata e a rahi ai te mauhaa tamaˈi atomi, e papu atu â te tupuraa o te hoê tamaˈi atomi. Te haapeapea atoa ra te taata e mai te peu e faaohipa hoê fenua i te hoê paura atomi nainai, e tupu te hoê tamaˈi atomi o te nehenehe e haamou roa i to tatou fenua. Ia au i te hoê vea no nia i te mau tuatapaparaa a te mau aivanaa no nia i te atomi, te ora nei tatou i te hoê tau “e nehenehe iho â te hoê tamaˈi atomi e tupu.”—Bulletin of the Atomic Scientists.
E nehenehe iho â anei te hoê tamaˈi atomi e tupu? Mai te peu tera iho â, eaha te tupu no to tatou paraneta? Eaha te rave ia haapeapea rahi roa tatou no nia i te tupuraa o te hoê tamaˈi atomi? Eaha ta te Bibilia e parau ra?
I roto i teie tumu parau
Eaha te rave ia haapeapea rahi tatou ia tupu te tamaˈi atomi?
Te faahiti ra anei te buka Bibilia Apokalupo i te hoê tamaˈi atomi?
Ua tohu anei te Bibilia e tupu te hoê tamaˈi atomi?
Aita te Bibilia e faahiti roa ra i te parau o te tamaˈi atomi. Teie râ, ua riro te tamaˈi atomi ei faahopearaa o te huru o te taata e o te mau tupuraa ta te Bibilia i tohu.
A faaau na i tei papaihia i roto i to muri nei mau irava Bibilia i te mau tupuraa itehia na te ao nei:
Irava Bibilia: Ua ani te mau pǐpǐ a Iesu: “Eaha te tapao o te tau o to oe hoˈiraa mai e to te anotau hopea o te ao nei?” Ua pahono atu Iesu: “E aro hoi te tahi nunaa i te tahi atu nunaa e te tahi faatereraa i te tahi atu faatereraa.”—Mataio 24:3, 7.
Tupuraa na te ao nei: Noa ˈtu e mauhaa atomi ta ratou, te faaohipa rahi aˈe nei te mau nunaa i te mau mauhaa tamaˈi i roto i ta ratou mau aroraa.
“I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua maraa mai te haavîraa uˈana na te ao nei. Te rahi noa ˈtu ra te mau tamaˈi.”—The Armed Conflict Location & Event Data Project.
Irava Bibilia: “I te anotau o te hopea, e turai te arii no apatoa [i te arii no apatoerau].”—Daniela 11:40.
Tupuraa na te ao nei: Mai ta te Bibilia i tohu, te turai ra aore ra te aro ra tera nunaa i tera nunaa, oia atoa te mau fenua e turu ra ia ratou, no te riro mai ei nunaa puai roa ˈˈe. Te tutava nei te mau puai e mauhaa atomi ta ratou ia ore te tamaˈi e tupu. Tera râ, te faarahi noa ra ratou i ta ratou mau mauhaa atomi.
“I na ahuru matahiti i mairi aˈenei, ua itehia rahi atu â aroraa i rotopu i tera e tera fenua. I roto i te tahi mau aroraa, e ô atoa te mau puai rahi no te tauturu i te tahi pae.”—The Uppsala Conflict Data Program.
Irava Bibilia: “Ia ite râ oe e ia tae i te mau mahana hopea, e tau ino mau ïa e te fifi ia faaruru. . . . E etaeta [te taata], e pari haavare, e haavî ore ia ratou iho, e iria.”—Timoteo 2, 3:1-3.
Tupuraa na te ao nei: Mai e rave rahi taata i teie mahana, aita te manaˈo o tera e tera tia faatere e tu ra. No te faaafaro i to ratou mau fifi, mea au aˈe na ratou e faaohipa i te mau ravea e faatupu i te aroraa, eiaha râ i te mau ravea e faatupu i te hau. A na reira ˈi, e nehenehe te hoê tamaˈi atomi e tupu.
“A ore ai te mau tia faatere e imi i te ravea no te ohipa amui, e rahi mai ïa te mau tamaˈi.”—S. Saran e J. Harman, World Economic Forum.
E vaiiho anei te Atua ia tupu te hoê tamaˈi atomi?
Aita te Bibilia e pahono ra i tera uiraa. Te parau mai nei râ e e itehia “te mau mea riaria” aore ra tupuraa riaria i to tatou tau. (Luka 21:11) Hoê hiˈoraa o tera mau tupuraa, o te paainaraa ïa i te mau paura atomi i te piti o te Tamaˈi rahi. Te faataa ra te Bibilia e no te aha te vaiiho nei te Atua ia tupu te mau tamaˈi. No te ite atu â, a hiˈo i te video No te aha te Atua e vaiiho noa ˈi te mauiui?
E haamou-roa-hia anei to tatou paraneta?
Eita. Noa ˈtu e faaohipa faahou te taata i te mauhaa atomi, eita te Atua e farii ia ino roa ˈtu â te tupuraa, a haamou-roa-hia ˈi te paraneta. Te parau ra te Bibilia e vai noa to tatou paraneta e e ora noa te taata i nia iho e a muri noa ˈtu.
No e rave rahi, tau taata noa te tutava i te ora a muri aˈe i nia i te fenua tuinohia e haaviiviihia i muri aˈe i te hoê tamaˈi atomi. Tera râ, te faataa ra te Bibilia e faaore-roa-hia te mau faahopearaa ino mau o te hoê tamaˈi i nia i te fenua.
Te hinaaro nei te Atua ia fanaˈo tatou i te hoê oraraa oaoa i nia i te hoê fenua nehenehe mau
Ua poiete to tatou Atua i te fenua ia nehenehe te reira e tataî ia ˈna iho. E ua ite tatou e faaohipa te Atua i to ˈna puai no te faariro faahou i te fenua ei paradaiso. E riro faahou mai te reira ei vahi nohoraa nehenehe roa no te huitaata.—Salamo 37:11, 29; Apokalupo 21:5.
Eaha te rave ia haapeapea rahi tatou ia tupu te tamaˈi atomi?
Te mǎtaˈu rahi nei vetahi ia tupu te hoê tamaˈi atomi e i ta ˈna mau faahopearaa. E nehenehe te mau parau fafau Bibilia e ta ˈna mau aˈoraa e tauturu ia ratou ia tamǎrû i to ratou aau e ia iti mai to ratou ahoaho. E nafea?
Te faahiti ra te Bibilia i te hoê a muri aˈe faahiahia roa no te fenua e no te huitaata. Ua riro tera tiaturiraa “mai te hoê ïa tutau no to tatou ora,” a iti mai ai te ahoaho. (Hebera 6:19, nota) E iti atoa mai te ahoaho a tiatonu ai i nia i te tupu i tera e tera mahana, eiaha râ i nia i te ohipa ino te nehenehe paha e tupu a muri aˈe. Mai ta Iesu i parau, “tera mahana to ˈna fifi.”—Mataio 6:34.
Mea faufaa ia haapao tatou ia tatou iho, a nehenehe atu ai e feruri maitai e e vai hau noa. E na reira tatou ma te taotia i ta tatou e mataitai ra, e taio ra e e faaroo ra o te nehenehe e faatupu i te ahoaho, mai te mau tauaparauraa, te mau tuatapaparaa e te mau manaˈo o vetahi ê no nia i te haereraa i mua o te mau mauhaa atomi. E ere te auraa eita tatou e tâuˈa i te mau ohipa e tupu mau ra. Tera râ, te imi ra tatou i te ravea ia ore e haapeapea noa i nia i te mau ohipa aita e mana to tatou i nia iho e o te ore roa paha e tupu.
A rave i te taime no te feruriruri i nia i te mau ohipa maitai e tupu ra i roto i to oe oraraa.
Te horoa mai ra te Bibilia i te hoê tiaturiraa papu no a muri aˈe
A haapii atu â ˈi no nia i ta te Atua mau parau fafau, e fanaˈo oe i te hoê tiaturiraa, e ite oe i te oaoa e te hau o roto.
Te tohu ra anei te Bibilia e tamaˈi atomi o Aramagedo?
Te manaˈo ra vetahi e tamaˈi atomi rahi o Aramagedo. Papu, ua feruri ratou i te mau tupuraa ino mau o tera tamaˈi.
Tera râ, te faaohipa ra te Bibilia i te taˈo “Aramagedo” no te hoê tamaˈi i rotopu i “te mau arii atoa o te fenua nei,” oia hoi te mau tia faatere, e te Atua.a (Apokalupo 16:14, 16) E ere te tamaˈi o Aramagedo mai te hoê paura atomi o te paaina e o te haapohe i te mau taata atoa e to tatou paraneta. I Aramagedo, e haamou te Atua i te feia ino anaˈe, a nehenehe atu ai tatou e fanaˈo i te hau e te oraraa papu.—Salamo 37:9, 10; Isaia 32:17, 18; Mataio 6:10.
Ia au i te Bibilia, eaha te ravea o te faaore i te tamaˈi?
E faaohipa te Atua ra o Iehovab i to ˈna mana e to ˈna puai i nia i te mau nunaa e faatupu ra i te tamaˈi ma te faaore roa i te mau aroraa e te mau mauhaa tamaˈi atoa. E na reira oia maoti ta ˈna Faatereraa arii, haamauhia i nia i te raˈi e o te faatere i te mau ohipa i nia i te fenua nei.—Daniela 2:44.
E haapii atu te Faatereraa arii a te Atua i te taata e nafea ia ora ma te hau e te auhoêraa. Inaha e haamauhia hoê anaˈe faatereraa na te ao atoa nei, aita faahou ïa te mau fifi itehia i rotopu i tera e tera tia faatere. Hau atu, eita te taata e haapii faahou e nafea ia aro! (Mika 4:1-3) Eaha te faahopearaa? “E parahi ratou tataitahi i raro aˈe i ta ratou tumu vine e ta ratou tumu suke, e eita hoê e faariaria ia ratou.”—Mika 4:4.
a A hiˈo i te tumu parau “Eaha te tamaˈi o Aramagedo?”
b O Iehova te iˈoa o te Atua. (Salamo 83:18) A hiˈo i te tumu parau “O vai o Iehova?”