E tupu anei te hau maoti te mau faanahoraa a te taata?
Te rahi noa ˈtu ra te tamaˈi e te mau faahuehueraa ati aˈe te ao nei. No reira, te tutava nei te Hau amui e te tahi atu mau faanahoraaa i te haamau i te hau i te mau vahi atâta, i reira e tupu ai te tamaˈi. Ta ratou fa, o te tautururaa ïa i tei roohia i te ati e te feia o te faaruru ra i te haavîraa uˈana. Ua parau António Guterres, tia mana no te Hau amui: “Mea faufaa roa te hau no te Hau amui e te tutava nei matou i te faatupu i te hau ati aˈe te ao nei.”
A mairi ai te mau matahiti, ua itehia te tahi mau maitai ta teie mau faanahoraa no te hau i faatupu. Ei hiˈoraa, maoti teie mau ravea ua paruruhia te huiraatira, ua nehenehe te feia horo ê e hoˈi i to ratou fenua, ua hopoihia te tauturu no tei roohia i te ati e ua tataîhia te mau purumu e te tahi atu mau mea tupararihia no te tamaˈi. Noa ˈtu râ, aita i haere ia ratou ia faaore roa i teie mau ati. E hiti mai ïa teie na uiraa: ‘Te vai ra anei te ravea ia itehia te hau ati aˈe te fenua? Eaha ta te Bibilia e parau ra?’
Te mau fifi faaruruhia e te mau ravea ta te Bibilia e horoa ra
Te fifi: Te ohipa amui. No te faatupu i te hau, e ere roa ˈtu i te mea ohie no te mau faanahoraa faehau e te huiraatira no tera e tera fenua ia ohipa amui. I te tahi taime, eita to ratou manaˈo e tuati, eita ïa ratou e afaro te tahi i te tahi. Tera ïa te tumu eita e haere ia ratou ia rave amui i te hoê ohipa.
Te ravea a te Bibilia: “E haamau te Atua o te raˈi i te hoê faatereraa arii . . . e e haamou oia i tera mau faatereraa arii atoa [te faatereraa taata], e o ˈna anaˈe te vai mai e a muri noa ˈtu.”—Daniela 2:44.
Fatata te Atua i te faaore roa i te mau tamaˈi atoa e i te haamau i te hau i te fenua. (Salamo 46:8, 9) E faaore roa o ˈna i te mau faatereraa atoa na roto i ta ˈna Faatereraa arii. Tei te raˈi te Faatereraa arii a te Atua, e mea tia roa. O ˈna anaˈe te faatere i te fenua, aita faahou e faahuehueraa i tera taime. Aita atoa ïa e faufaa ia tutava te mau faanahoraa taata i te faatupu i te hau.
Te fifi: Te navai-ore-raa o te moni e te tahi atu mau taotiaraa. E manaˈo maitai to te mau faanahoraa no te hau. Eita râ e navai te taata, te moni aore ra te tahi atu mau faufaa. Na te reira e tapea ia ratou ia rave maite i ta ratou mau opuaraa. Hau atu, e titauhia ia ohipa ratou i te mau vahi atâta roa.
Te ravea a te Bibilia: “Te Atua hoi o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia . . . i to ˈna haaparahiraa ia ˈna [Iesu] i to ˈna rima atau i te raˈi, i nia ê roa i te mau faatereraa e mana e puai e hau atoa.”—Ephesia 1:17, 20, 21.
Ua maiti te Atua Manahope ra o Iehovab ia Iesu ei Arii no ta ˈna Faatereraa arii e ua horoa oia i te mau mea atoa na ˈna. (Daniela 7:13, 14c) Oia mau, ua horoa te Atua i te mana na Iesu, te paari, te ite e te haroˈaroˈa hau ê i to te taata nei e to te faatereraa taata. (Isaia 11:2) E nuu atoa ta Iesu, oia hoi te mau melahi puai. (Apokalupo 19:14) No reira, aita hoê aˈe ohipa aita ta Iesu e nehenehe e rave.
E faaohipa Iesu i te mau mea atoa ta te Atua i horoa ia ˈna oia atoa te aravihi no te faaore roa i te mau tamaˈi. I reira ïa te huitaata e fanaˈo ai i te hau e te taiâ ore i raro aˈe i te Faatereraa arii a te Atua.—Isaia 32:17, 18.
Te fifi: Te mau taotiaraa i te pae o te ture. I te tahi taime, eita ta te mau faanahoraa no te hau e nehenehe e rave i te tahi mau ohipa no te mea aita e aratairaa papu aore ra no te ture e faatiahia e e opanihia ratou ia rave i tahi mau ohipa. Tera ïa te tumu e ore ai ratou e paruru maitai i te huiraatira aore ra e rave faahope roa i ta ratou mau opuaraa.
Te ravea a te Bibilia: “Ua horoahia mai ia ˈu [Iesu] te mana atoa i te raˈi e i te fenua.”—Mataio 28:18.
Ua faaue te Atua ia Iesu ia haamau i te hau i nia i te fenua, e ua horoa oia ia ˈna i te mana no te faatupu i te reira. (Ioane 5:22) Ua ite tatou eita roa ˈtu Iesu e rave i te ohipa tano ore. (Isaia 11:3-5) No reira Iesu i piihia ˈi i roto i te Bibilia te “Huiarii o te hau,” e ua haamau-papu-hia ta ˈna Faatereraa arii na roto “i te parau-tia e te afaro.”—Isaia 9:6, 7.
O te Faatereraa arii a te Atua te ravea hoê roa
Te tutava nei te taata i te faatupu i te hau. E i te tahi taime, e nehenehe ratou e tapea i te tamaˈi aore ra te faahuehueraa. Tera râ, eita e haere ia ratou ia faaore roa i te tumu o te haavîraa uˈana, oia hoi te ino i roto i te aau o te taata.
“E ere mea ohie ia haamau i te hau, no te mea eita te reira e vai mai.”—Dennis Jett, e tiahau o ˈna na mua ˈˈe no Marite.
Area te Faatereraa arii a te Atua, e tauturu ïa i te taata ia haapae roa i te ino, te riri, i roto i to ratou aau. Ei hiˈoraa, i to Iesu haereraa mai i te fenua, ua haapii o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ na roto i to ˈna haerea e ta ˈna mau parau e nafea ia faatupu i te hau e ia here ia vetahi ê:
Ua parau atoa Iesu e itehia o vai ma te auraro ra i te Faatereraa arii a te Atua na roto i to ratou here te tahi i te tahi. Te faaite ra te Bibilia eita te feia e hae i te tahi atu e faatiahia ia ora i raro aˈe i te aratairaa a te Faatereraa arii a te Atua:
Na te Atua ra o Iehova i poiete i te taata, o ˈna atoa tei ite eaha te mea maitai roa ˈˈe no ratou. E tei ia ˈna ra te ravea ia tupu te hau i nia i te fenua. Maoti ta ˈna Faatereraa arii e faatupu ai o ˈna i te hau, aita hoi i haere i te mau faatereraa taata e faanahoraa no te hau ia na reira.
a Te faaohipa atoa ra te Hau amui e te tahi atu mau faanahoraa i teie mau taˈo “paturu i te hau,” “faatupu i te hau,” “parau faaau no te hau” e “faanahoraa no te hau.”
b O Iehova te iˈoa o te Atua. (Salamo 83:18) A hiˈo i te tumu parau “O vai o Iehova?”
c I roto i te Daniela 7:13, 14, e piihia Iesu Mesia “te tamaiti a te taata.”—Mataio 25:31; 26:63, 64.