“A haaputuputu i te taata atoa”
1. Eaha te tuatiraa i rotopu i te mau tairururaa mataeinaa e nunaa rau e to Iseraela haaputuputuraa i te mouˈa Sinai?
1 I muri aˈe i to Iseraela faarueraa ia Aiphiti, ua parau Iehova ia Mose ia “haaputuputu i te taata atoa” i te mouˈa Sinai ia faaroo te nunaa i ta ˈNa mau parau. E mǎtaˈu ïa ratou ia Iehova a haapii atu ai i ta ratou mau tamarii. (Deut. 4:10-13) Ua puaihia paha to ratou faaroo i tera taime! I nau avaˈe i mua nei, e haaputuputu atoa Iehova i to ˈna nunaa i te tairururaa mataeinaa e nunaa rau no te haapii ia ratou. Eaha te rave ia faufaa-roa-hia ˈi tatou?
2. Eaha te rave “ia ineine” tatou no te tairururaa mataeinaa?
2 “Ia ineine”: Ua faaue Iehova ia Iseraela “ia ineine” no tera haaputuputuraa taa ê i te mouˈa Sinai. (Exo. 19:10, 11) Hoê â no tatou. E mea faufaa ia ineine te feia atoa e haere i te mau tairururaa, eiaha noa te mau taata e tuhaa ta ratou i roto i te porotarama. Ei hiˈoraa, e titauhia i te tahi mau taata ia ani i te mahana faaearaa ohipa. Hoê â paha tupuraa to oe i to Nehemia. Ua hinaaro Nehemia e vaiiho i ta ˈna ohipa ei hopoi auˈa no te haere e faatia faahou i te mau patu i Ierusalema. Ua ite râ oia e aita paha te arii Aretehasaseta e farii i te reira. Ua pure ïa Nehemia e ua ani i te parau faatia i te arii ma te maiti maitai i ta ˈna mau parau. Ua fariihia ta ˈna aniraa e ua turu roa ˈtu te arii ia Nehemia i roto i te ohipa paturaa! (Neh. 2:1-9) Ua haapapu atoa anei oe i te mau faanahoraa no to oe tere? E hinaaro anei oe i te tauturu no te reira? E oaoa te mau matahiapo i te tauturu ia oe. A faanaho i te tae oioi i te mau mahana atoa e ia ineine oe i te faaroo maitai i te porotarama.—Heb. 2:1.
3. E nafea ia faaineine i to tatou aau no te porotarama?
3 E mea faufaa atoa ia faaineine i to tatou aau no te faaroo e haapii. (Ezr. 7:10) No reira, e tuu-oioi-hia te porotarama o te tairururaa i nia jw.org. I reira e itehia ˈi te tumu parau o te mau oreroraa parau. Oia atoa hoê aore ra e piti irava faufaa no te mau oreroraa parau taitahi. I te mau hebedoma hou ta tatou tairururaa, e nehenehe e hiˈopoa i te porotarama i ta tatou haamoriraa utuafare. E nenei e e faaohipa atoa te tahi mau taata poro i te porotarama no te rave i te mau tapaopaoraa.
4. E nafea te mau metua e faaohipa ˈi i te tairururaa no te haapii i ta ratou mau tamarii?
4 A haapii i to mau tamarii: Hoê o te mau fa o te tairururaa i te mouˈa Sinai, ia haapii te mau metua Iseraela i ta ratou mau tamarii. (Deut. 4:10) E nehenehe atoa te mau metua e faaohipa i te tairururaa no te na reira. E mea faufaa ia parahi ta ratou mau tamarii i pihai iho ia ratou i te roaraa o te porotarama. E nehenehe ïa te mau metua e tauturu atu ia faaroo maitai. E nehenehe atoa te mau utuafare e tauaparau i nia i te porotarama i muri aˈe i te mau mahana taitahi o te tairururaa aore ra i ta ratou haamoriraa utuafare.
5. E nafea tatou e faufaahia ˈi ia haere i te tairururaa i mua nei?
5 Ua tauturu te tairururaa i te mouˈa Sinai i te mau Iseraela ia haafaufaa i ta ratou fanaˈoraa taa ê. Ua riro hoi ratou ei nunaa o te Atua. (Deut. 4:7, 8) Ua faaineine-atoa-hia te tairururaa i mua nei ia faufaahia tatou. E faaitoitohia tatou i te pae varua e toru mahana e e fanaˈo tatou i te mau amuimuiraa maitai. Eita ïa te ao teimaha a Satani e ohipa mai i nia ia tatou. (Isa. 35:7-9) Te fatata maira te mahana o Iehova. Eiaha ïa e mairi i teie tairururaa. E ravea teie no te faaitoito te tahi e te tahi!—Heb. 10:24, 25.