E faaiteraa puai i te parau mau ta tatou tairururaa mataeinaa
1. Teihea pue parau mau faufaa pae varua ta Iseraela e feruriruri e e paraparau i te mau oroa?
1 I tahito ra, i putuputu na Iseraela e toru taime i te matahiti no te mau oroa. Noa ˈtu e o te mau tane anaˈe tei titauhia ia haere, i tere pinepine na te mau utuafare atoa i Ierusalema no teie mau tairururaa oaoa. (Deut. 16:15, 16) E taime te reira e feruriruri e e paraparau ai ratou no nia i te pue parau mau faufaa pae varua. Eaha te tahi o te pue parau mau? Teie ïa, e Atua horoa noa e te î i te here o Iehova. (Deut. 15:4, 5) Te tahi atu, e nehenehe e tiaturi ia ˈna no te aratai e no te paruru. (Deut. 32:9, 10) E nehenehe atoa Iseraela e feruriruri e ei nunaa e amo ra i te iˈoa o Iehova, e mea tia ia faaite ratou i to ˈna parau-tia. (Deut. 7:6, 11) I teie mahana, e faufaa-atoa-hia tatou i ta tatou mau tairururaa mataeinaa.
2. E nafea te parau mau e anaana ˈi maoti ta tatou tairururaa mataeinaa?
2 E anaana te parau mau maoti te porotarama: I ta tatou mau tairururaa mataeinaa, e fanaˈo tatou i te mau oreroraa parau, darama, faahohoˈaraa, e uiuiraa manaˈo o te faataa i te pue parau mau Bibilia faufaa. (Ioa. 17:17) Mea rahi te ohipa i rave-ê-na-hia no te tairururaa e piri maira. Ua faaineine taa ê te faanahonahoraa a Iehova i te hoê porotarama e tano i te mau hinaaro o te mau taata atoa na te ao nei. (Mat. 24:45-47) Te ru ra anei oe i te faaroo i te mea e faaitehia?
3. Ia faufaahia tatou i te porotarama, ia aha tatou?
3 E faufaa-mau-hia tatou i te tairururaa ia tae e ia faaroo maitai tatou i na mahana e toru. Aita anaˈe oe i na reira ˈtura, a faaara i ta oe paoti ohipa e e rave oe i te tahi mahana faafaaearaa. A taoto maitai i te mau po atoa ia nehenehe oe e vai ara noa i te roaraa o te porotarama. No e rave rahi, mea ohie aˈe no ratou ia faaroo maitai ma te hiˈo noa i te taeae orero e ma te rave i te tapaopaoraa. Eiaha ta outou niuniu paraparau afaifai ia haapeapea ia outou e vetahi ê. Eiaha atoa e paraparau, e papai i te poroi vini, aore ra e tamaa i te roaraa o te porotarama.
4. E nafea te mau metua ia faufaahia ta ratou mau tamarii i te tairururaa?
4 I te mau matahiti Sabati, i putuputu na te mau utuafare Iseraela no te faaroo i te Ture i te Oroa patiaraa tiahapa. Tei pihai iho atoa ta ratou ‘tamarii ia nehenehe ratou ia ite e ia haapii.’ (Deut. 31:12) Mea faaitoito mau â ia ite i te mau metua ia parahi e ta ratou mau tamarii o te faaroo maitai ra i te tairururaa! I te mau ahiahi atoa, no te aha e ore ai e hiˈo i ta outou mau tapaopaoraa a tauaparau atu ai i te mau manaˈo o te porotarama ta outou iho â râ i au? I te mea e “ua mau roa te maamaa i roto i te aau o te tamarii,” e haapao maitai te mau metua i ta ratou mau tamarii, oia atoa te mau taurearea, i te taime tamaaraa i te avatea e i te hotera. Eiaha e vaiiho o ratou anaˈe.—Mas. 22:15; 29:15.
5. E nafea tatou ia nehenehe te parau mau maoti to tatou haerea i te hotera?
5 Ia nehenehe te parau mau maoti to tatou haerea maitai: Ia nehenehe te parau mau maoti to tatou haerea maitai i te oire o te tairururaa e tia ˈi. (Tito 2:10) E ite te feia rave ohipa o te hotera ua haapao maite anaˈe te hoê pǔpǔ i te mau faatureraa a te hotera e ua faaite anaˈe i te faaoromai e te mǎrû i nia i te mau rave ohipa. (Kol. 4:6) A rave ai te tahi mau tia a te amaa i te faanahoraa e te hoê hotera i te matahiti i mairi aˈenei, ua parau te hoê vahine faatere: “Mea au na matou to outou mau taata no to ratou huru. Mea ite ratou i te peu e mea maitai atoa. E faatura noa ratou i te mau rave ohipa e te mau vahi atoa o te hotera.”
6. E nafea tatou ia nehenehe te parau mau maoti to tatou faaahuraa i te oire o te tairururaa?
6 Ia pine tatou i ta tatou tareta tairururaa, e ere no te faaiteite noa ia itehia tatou e te tahi atu mau taata, no te horoa atoa râ i te faaiteraa i te feia e hiˈo maira. E hiˈopoa mai te mau taata o te oire o te tairururaa e mea mâ e te au noa to tatou faaahuraa, e ere râ i te mea huru ê e te faatupu i te hinaaro mai tei matauhia e teie ao. (Tim. 1, 2:9, 10) Ia haapao maitai ïa tatou i to tatou faanehenehe i te oire o te tairururaa, oia atoa ia tomo tatou i roto i te hotera. E ere i te mea tura ia tae mai i te hotera e te hoê piriaro e te piripou poto. Noa ˈtu e tei te tahua tuaro te tairururaa, ia ahu tatou ma te tura e tia ˈi. Ia taui noa ˈtu tatou i te ahu ia oti te porotarama no te haere i te fare tamaaraa, a haamanaˈo e e tia noâ tatou no te tairururaa e eiaha e oomo mai i te ahu haapaoraa ore.
7. Eaha te tahi ravea e oaoa ˈi tatou i te auhoêraa Kerisetiano i te tairururaa mataeinaa?
7 I fanaˈo na te mau Iseraela i te amuimuiraa maitai e te tahi atu hoa haamori no te tahi atu fenua e no te ao atoa. Ua faatupu te reira i te auhoêraa. (Ohi. 2:1, 5) I te mau tairururaa mataeinaa e ite-mau-hia ˈi to tatou auhoêraa Kerisetiano otahi. E pinepine te taata i te putapû ia hiˈo ratou i te huru au o to tatou paradaiso pae varua. (Sal. 133:1) Mea maitai aˈe ia rave i te tahi farii maa iti e ia faaea noa i reira no te farerei e te paraparau e te mau taeae e tuahine i pihai iho ia tatou i te haere atu i te fare toa.
8. Ia nehenehe, no te aha e horoa ˈi i te rima tauturu?
8 E pinepine te feia e hiˈo maira i te maere no te faanahoraa maitai o ta tatou mau tairururaa. Ia ite iho â râ ratou e na te mau rima tauturu anaˈe e rave i te mau ohipa atoa. E nehenehe anei oe e pûpû ia oe ma te aau tae no te rave i te ohipa i te tairururaa? (Sal. 110:3) E horoa pinepine te mau utuafare taatoa i te rima tauturu. E ravea te reira no te haapii i ta ratou mau tamarii i te tauturu ia vetahi ê. Mai te peu e mea mamahu oe, e ravea maitai te raveraa i te ohipa i te tairururaa no te farerei i te tahi atu mau Kerisetiano. Ua parau te hoê tuahine: “O to ˈu utuafare e maa hoa anaˈe ta ˈu i matau. I to ˈu râ tautururaa i te ohipa tamâraa, ua farerei au e rave rahi taeae e tuahine! Mea au roa!” E oaoa mau tatou ia rahi atu to tatou hoa maoti te tairururaa. (Kor. 2, 6:12, 13) Mai te peu e aita oe i na reira aˈenei, a ani i te mau matahiapo e nafea ia horoa ˈtu i te rima tauturu.
9. E nafea ia titau manihini ia vetahi ê ia haere mai i te tairururaa?
9 A titau manihini ia vetahi ê ia haere mai e faaroo i te parau mau: Mai te mau matahiti i mairi aˈenei, e toru hebedoma hou ta tatou tairururaa mataeinaa, e titau manihini tatou i te taata ia haere mai i te tairururaa. E hinaaro te mau amuiraa e opere i te mau titau-manihini-raa i roto i ta ratou tuhaa fenua atoa. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “E nafea ia titau manihini i te taata?”) A afai mai i te mau titau-manihini-raa e toe ra. E faaohipahia te reira no te poro ma te faanaho-ore-hia i te oire o te tairururaa.
10. A faatia mai i te tahi mau tupuraa maitai o te opereraa i te mau titau-manihini-raa.
10 E farii maitai anei te taata i teie opereraa? I te hoê tairururaa mataeinaa, ua imi te hoê taeae farii i te parahiraa no te hoê tane e ta ˈna vahine. Ua faaite raua ia ˈna e ua farii raua i te api parau e “ua manaˈo e mea anaanatae te reira.” Ua faahoro raua e 320 kilometera no te haere mai! Te tahi atu tupuraa: ua titau manihini te hoê tuahine i te hoê taata o te hinaaro ra e ite no nia i te tairururaa. Ua rave oia i te taime no te paraparau ia ˈna no nia i teie titau-manihini-raa. Tau mahana i muri aˈe, ite aˈera te tuahine i taua taata ra e te tahi o to ˈna mau hoa i te tairururaa mataeinaa, e te vai ra ta raua hoê o te mau papai apî.
11. No te aha mea faufaa ˈi ia haere mai i ta tatou tairururaa mataeinaa?
11 E faanahoraa î i te here a Iehova te mau oroa no te tauturu ia Iseraela ia ‘haamori ia ˈna ma te haavare ore e te parau mau.’ (Ios. 24:14) E tauturu atoa mai te mau tairururaa mataeinaa ia “haapao i te parau mau” e e tuhaa faufaa roa hoi te reira o ta tatou haamoriraa. (Ioa. 3, 3) Ia haamaitai Iehova i te mau tutavaraa a te taata atoa e hinaaro ra i te parau mau no te haere mai e no te haafaufaa i te tairururaa!
[Parau iti faaôhia i te api 4]
Ia nehenehe te parau mau maoti to tatou haerea maitai i te oire o te tairururaa
[Parau iti faaôhia i te api 7]
E toru hebedoma hou ta tatou tairururaa mataeinaa, e titau manihini tatou i te taata ia haere mai i te tairururaa
[Tumu parau tarenihia i te mau api 3-4, 7-8]
Haamanaˈoraa no te tairururaa mataeinaa 2012
◼ Hora: E haamata te porotarama i na mahana atoa e toru i te hora 9:20. E matara te opani i te hora 8. A taˈi ai te upaupa, ia haere paatoa tatou e parahi ia nehenehe te porotarama e haamata ma te tura. E hope te porotarama i te hora 4:55 i te Mahana pae e te Mahana maa e i te hora 3:40 i te Tapati.
◼ Vairaa pereoo: I te mau vahi tairururaa atoa i reira te pereoo e tiaihia ˈi, e nehenehe e tomo atu ma te tamoni ore e e faanahohia na mua te mau pereoo e tae matamua mai. O te mau pereoo anaˈe e fanaˈo nei i te parau faatia a te ture aore ra a te tomite tairururaa te nehenehe e tapea i te mau vahi faataahia no te mau huma mero. I te mea e mea taotiahia te vairaa pereoo, mea maitai ia rave hoê noa pereoo.
◼ Parahiraa: E tapaohia te mau parahiraa no te feia anaˈe e noho ra i ǒ oe aore ra e na muri mai ia oe aore ra no ta oe mau piahi Bibilia.—Kor. 1, 13:5.
◼ Tamaaraa i te avatea: A hopoi mai i ta outou maa. Eiaha e faarue i te vahi tairururaa i te taime faafaaearaa i te avatea no te haere e hoo mai i te maa. E nehenehe outou e rave i te hoê farii faatoetoeraa maa nainai a tuu atu ai i raro aˈe i to outou parahiraa. Mea opanihia te mau farii faatoetoeraa maa rahi e te mau farii hiˈo i te vahi tairururaa.
◼ Ô: E nehenehe tatou e faaite i to tatou mauruuru no te mau faanahoraa no te tairururaa ma te horoa noa i te mau ô no te ohipa na te ao nei i te tairururaa. Ia papaihia i nia i te parau moni atoa: “Association Les Témoins de Jéhovah.”
◼ Ati e rapaauraa ru: Eita te pu rapaauraa ru e taniuniuhia no te mau fifi iti haihai. No te hoê rapaauraa ru i te vahi tairururaa, a faaite atu i te hoê taeae e haapao ra i te fariiraa e na ˈna e faaara oioi atu i te piha utuuturaa matamua. I reira, na te hoê pǔpǔ tauturu rapaauraa e hiˈo e mea atâta anei te tupuraa e e rave i tei titauhia. Ia hinaarohia, e niuniu ratou i te 18 aore ra i te 15.
◼ Raau: Ia rave outou i te raau, a afai atoa ˈtu ïa, no te mea aita e raau i te vahi tairururaa. I te mau vahi tairururaa aore ra i te hotera, e faaruehia te mau nira patia a te feia maˈi omaha tihota i roto i te mau farii faataahia no te mau pehu atâta eiaha râ i roto i te mau farii pehu ta tatou i matau noa na.
◼ Tiaa: I te mau matahiti atoa mea rahi roa te pepe nei no te mau tiaa. E mea au aˈe ia oomo mai i te mau tiaa au maitai e te tano no te haere i nia i te mau taahiraa, te mau niuniu e te vai ra ˈtu â.
◼ Feia eita e faaroo maitai: E haapurorohia te porotarama i nia i te ratio i te vahi tairururaa. E rave ïa te feia e hinaaro i ta ratou taoˈa nainai o te haru i te ratio e te taoˈa faaroo tamauhia i roto i te tariˈa.
◼ Pereoo turairai tamarii e parahiraa tufetu: E opanihia te mau pereoo turairai tamarii e te mau parahiraa tufetu i te vahi tairururaa. E faatiahia râ te mau parahiraa aiû o te nehenehe e tamauhia i nia i te hoê parahiraa i pihai iho i te mau metua.
◼ Faanoˈanoˈa: I te mea e e faatupuhia ta tatou mau tairururaa i te hoê vahi e tapirihia te opani, e tapao o te hamani maitai eiaha e pîpî faarahi i te monoˈi e te faanoˈanoˈa hauˈa puai o te nehenehe e haafifi i te feia e maˈi hutiraa aho to ratou aore ra te tahi atu.—Kor. 1, 10:24.
◼ Veuillez suivre l’intérêt (S-43): E faaohipahia te api parau Veuillez suivre l’intérêt no te horoa i te mau haamaramaramaraa no nia i te taata atoa tei anaanatae i te pororaa faanaho-ore-hia i te roaraa o te tairururaa. E manaˈo ïa te mau taata poro i te afai mai hoê aore ra e piti o taua api parau ra. E nehenehe te mau api parau i faaîhia e horoahia i te tuhaa haapao buka aore ra i te papai parau o ta outou amuiraa ia hoˈi atu outou.—A hiˈo i Ta tatou taviniraa i te Basileia no Me 2011, api 3.
◼ Fare tamaaraa: A faahanahana i te iˈoa o Iehova ma to outou haerea maitai i te fare tamaaraa. I vetahi mau fenua, ua matauhia i te vaiiho i te tahi moni haamauruuru na te tuati.
◼ Hotera:
(1) Eiaha e tarahu i te mau piha hau aˈe i te hinaaro-mau-hia, e a faatura i te rahiraa taata fariihia no te hoê piha.
(2) Mai te peu e mea titauhia ia faaore i ta oe tarahuraa, a faaara oioi atu i te hotera.—Mat. 5:37.
(3) A tapao na e ia aufau oe maoti te hoê tareta moni, e tapea mai te hotera i te tino moni no ta oe piha e te tahi atu tino moni ia tuino noa ˈtu oe i te tahi ohipa. Mai te peu e aita e peapea e rave noa ratou i te tino moni no ta oe piha tau mahana noa i muri aˈe i to oe faarueraa i te hotera.
(4) A rave noa i te hoê turairaa taihaa ua ineine anaˈe oe, e a faahoˈi oioi atu ia nehenehe te tahi atu e faaohipa i te reira.
(5) I vetahi mau fenua, e mea tano ia vaiiho i te tahi moni haamauruuru na te vahine tamâ piha.
(6) Eiaha e tunu i te maa i roto i te mau piha mai te peu e eita e faatiahia.
(7) E vai faito noa tatou ia rave tatou i te maa e pûpûhia na te mau hoani o te hotera (maa, taofe aore ra pape paari).
(8) A faaite i te hotu a te varua i nia i te mau rave ohipa o te hotera i te mau taime atoa. Te haapao ra ratou e rave rahi hoani e e oaoa ratou ia faaite tatou i te mǎrû, te faaoromai, e te haerea e au.
(9) I te hotera, ia haapao noa te mau metua i ta ratou mau tamarii i te mau vahi atoa, tae noa ˈtu i te vahi hopuraa pape, i te vahi fariiraa taata, i te piha faaetaetaraa tino, e te vai ra ˈtu â.
(10) Ia fifi oe no to oe piha, a ani i te tauturu i te tuhaa haapao i te nohoraa i te tairururaa.
◼ Rima tauturu: Ia hinaaro noa ˈtu te tahi, a tapao ïa i te iˈoa i te mau taeae e haapao ra i tera tuhaa i te tairururaa. E nehenehe atoa te mau tamarii i raro aˈe i te 16 matahiti e tauturu ma te haa e to ˈna metua aore ra te taata e haapao ra ia ˈna aore ra te tahi atu taata paari ta raua i faatia.
[Hohoˈa i te api 8]
E nafea ia titau manihini i te taata?
No te opere i te mau titau-manihini-raa i roto i ta tatou tuhaa fenua atoa, e haapoto paha tatou. Ma te anaanatae, e parau paha tatou: “Iaorana. Te tutava nei matou na te ao nei i te opere i teie titau-manihini-raa. Teie ta oe. E ite oe i te mau haamaramaramaraa hau i nia iho.” Ia opere tatou i te reira i te hopea hebedoma, ia nehenehe, a pûpû atoa i te mau vea.