A faaroo e a haapii
1. No te aha e titauhia ˈi ia tutava i te faaroo e i te haapii i te tairururaa mataeinaa?
1 Ua fatata te mau tairururaa mataeinaa 2013 i te tupu. E ohipa rahi tei ravehia no te faaineine i te hoê porotarama e tano i te mau hinaaro o te taata atoa na te ao nei. Ua faanaho anei oe ia oe no te tae i na mahana tairururaa e toru? No te rahi o te taata, mea ohie ia nevaneva. Mea roa ˈtu â atoa hoi te reira i te putuputuraa a te amuiraa. No te faaroo i te taatoaraa o te porotarama, e titauhia ïa ia tutava. E rohirohi atoa paha tatou no te tere aore ra no te tahi atu tumu. Eaha ïa te tauturu mai ia tamau i te faaroo e i te haapii?—Deut. 31:12.
2. E nafea ia faaineine i to tatou aau no te tairururaa mataeinaa?
2 Na mua aˈe i te tairururaa: E tuuhia ˈtu te porotarama o te tairururaa i nia i ta tatou reni haamanahia, www.jw.org. Mai te peu e e nehenehe ta oe, a haere atu ïa i nia. I reira e itehia ˈi te tumu parau o te mau oreroraa atoa e irava o te mahana tairururaa taitahi. E tauturu mai ïa te reira ia faaineine i to tatou aau. (Ezr. 7:10) I ta outou arui haamoriraa utuafare, no te aha e ore ai e tauaparau i nia i te porotarama o te tairururaa?
3. Eaha te tauturu mai ia ore e nevaneva?
3 I te tairururaa: Mai te peu e e nehenehe, a haere i te vahi haumitiraa hou a haamata ˈi te porotarama. A tupohe i te niuniu afaifai ia ore oe e nevaneva i te mau poroi e tae atu aore ra ta oe e hapono atu. Aita anaˈe, a faatano i te reira ia ore vetahi ê e fifihia. A na reira atoa ia faaohipa oe i te tahi taoˈa uira afaifai. Eiaha e tamaa aore ra e inu i te roaraa o te porotarama. (Koh. 3:1) A hiˈo noa i te taeae orero e a apee i te taioraa o te mau irava i roto i ta oe Bibilia. A rave atoa i te tahi tapaopaoraa.
4. E nafea na metua e tauturu ai i te tamarii ia faaroo e ia haapii?
4 E hinaaro iho â tatou ia faaroo e ia haapii ta tatou tamarii. Te na ô ra te Maseli 29:15: “O te tamaiti râ ia faarue-taue-noa-hia ra, e riro te metua vahine i te haama.” Mea maitai ïa ia parahi te tamarii i pihai iho i na metua. I reira raua e papu ai e te faaroo ra, paraparau ra, hapono ra i te poroi aore ra hahaere ra te tamarii. Noa ˈtu e e tamariirii oia, a haamatau ia ˈna ia faaroo e ia ore e paraparau.
5. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te porotarama?
5 I muri aˈe i te mahana tairururaa taitahi: A haere oioi e taoto no te tamǎrû ia oe. E faufaahia oe ia feruri i tei faaroohia. I muri aˈe i te mahana tairururaa taitahi, ei utuafare a faataa tau minuti no te tauaparau i nia i te porotarama. Ia haere oe e to mau hoa i te fare tamaaraa, a hopoi atoa i ta oe mau tapaopaoraa. E faahiti paha ïa oe hoê aore ra e piti manaˈo. Ua hope anaˈe na mahana tairururaa e toru, i ta outou arui haamoriraa utuafare, no te aha e ore ai e tauaparau e nafea ia faaohipa i te mau manaˈo o te tairururaa? I te mau hebedoma atoa, e nehenehe e faaherehere i te taime no te hiˈopoa i te mau papai apî.
6. E navai anei ia tae atu i te tairururaa? A faataa.
6 Ia amuhia te maa e itoito ai tatou. Hoê â atoa ïa no te maa pae varua e horoahia i te tairururaa mataeinaa. Ma te tae atu i te mahana taitahi, ma te faaroo e ma te faaohipa i tei haapiihia e faufaahia ˈi tatou.