“A faahanahana i te Atua”—tairururaa mataeinaa 2003 a te mau Ite no Iehova
1 Na roto i ta ˈna peropheta haapao maitai ra o Isaia, ua parau Iehova e: “E haapao mai ia ˈu, e to ˈu mau taata e; e fariu mai i to outou tariˈa, e to ˈu basileia e.” (Isa. 51:4) I teie anotau hopea ati rahi atu â, eita anei tatou e farii e mea faufaa aˈe i teie nei ia haapao i ta Iehova mau faaueraa? Hoê o te mau ravea e ‘fariu ai i te tariˈa’ ia ˈna, o te faarooraa ïa i ta ˈna faaueraa e ruru no te haamori ia ˈna. Te tiai ru ra iho â tatou i te haere i ta tatou tairururaa mataeinaa matahiti, te hoê tupuraa taa ê. Ua faanaho faahou te Tino aratai a te mau Ite no Iehova e rave rahi tairururaa mataeinaa i te matahiti 2003.
2 Mai tei faaitehia i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 2002, e tupu atoa te tahi mau tairururaa nunaa rau i te tahi mau oire, i reira te mau tia no te mau fenua rau e ruru ai. I te mea e e tupu te mau tairururaa nunaa rau i te tahi noa mau oire, o te mau amuiraa anaˈe i titauhia i tera mau tairururaa te nehenehe e haere atu. Teie râ, e itehia te huru tupuraa nunaa rau o ta tatou mau haaputuputuraa i te mau tairururaa mataeinaa atoa. E tae atu te mau mitionare i te mau vahi e rave rahi, e e nehenehe tatou e faaroo i te tahi o ta ratou mau faatiaraa. Eaha te rave e faufaa-roa-hia ˈi tatou i te mau faanahoraa e ravehia nei no ta tatou mau tairururaa mataeinaa?
3 Ia tae tatou i na mahana taitahi: Ia faufaa-roa-hia tatou i te haapiiraa e horoahia mai e te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari, e hinaaro tatou e ite papu e eita tatou e mairi i te hoê noa ˈˈe tuhaa o te porotarama. (Mat. 24:45) E titauhia anei ia ani outou i te tahi mahana faaearaa ohipa i ta outou paoti no te haere i te tairururaa? Hou Nehemia a ani ai i te arii Aretehasaseta i te parau faatia e haere i Ierusalema e faatia faahou i te patu, ‘ua pure oia i te Atua no te raˈi.’ (Neh. 2:4) A pure outou atoa ia Iehova ia horoa mai i te itoito e ani i te tahi mahana faaearaa ohipa i ta outou paoti no te haere i na mahana tairururaa e toru. E nafea ia haamarirau ta outou paoti? E taui paha oia i te manaˈo mai te peu e e faataa outou e e tauturu mai te mau aˈoraa e fanaˈohia i te mau tairururaa ia riro ei rave ohipa tia, te itoito e te tiaturihia. Hau atu â, mai te peu e e ere te tahi mau melo o to tatou utuafare i te Ite, e tapao o te here ia faaara ia ratou i te neheneheraa iho â no nia i ta tatou opuaraa e haere i te tairururaa.
4 Nohoraa: Ia farerei outou i te tahi fifi, a faaara ˈtu i te tuhaa haapao i te nohoraa na roto i te papai parau o ta outou amuiraa.
5 E tauturu anaˈe i te feia e mau hinaaro taa ê to ratou: Te vai ra anei i roto i ta outou amuiraa te tahi mau taata e hinaaro ra i te tauturu no te haere i te tairururaa? E nehenehe te mau hinaaro taa ê o te feia ruhiruhia, te tino paruparu, aore ra o te mau tavini taime taatoa, e haapaohia e to ratou fetii Kerisetiano, e nehenehe atoa râ te mau matahiapo e te tahi atu mau melo o te amuiraa, tei ite i to ratou fifi, e tauturu atu ma te here.
6 E hiˈopoa te tomite tiaauraa a te amuiraa i te mau api parau atoa Demandes de chambre pour cas particuliers tei faaîhia e te feia poro. Maoti te mau faaueraa i papaihia i nia i te api parau, e hiˈopoa te tomite i te aniraa taitahi no te ite e e ere anei i te hoê hinaaro taa ê e maraa i te amuiraa i te haapao tia ˈtu. No te feia poro roo maitai anaˈe e ta ratou mau tamarii haerea maitai teie faanahoraa. E farerei te mau melo o te tuhaa haapao i te nohoraa i te papai parau o te amuiraa mai te peu e e uiraa ta ratou no nia i te hoê api parau Demande de chambre pour cas particuliers.
7 E haere i te tahi atu tairururaa: Mai te peu e no te tahi mau tupuraa, e titauhia ia haere outou i te hoê tairururaa ê atu i ta outou iho e ia imi i te hoê piha hotela, a farerei atu i te papai parau o ta outou amuiraa. E hapono oia i ta outou aniraa i te piha ohiparaa a te amaa. Mai te peu e e ere hoê anaˈe tairururaa tei faanahohia i te oire ta outou e tere atu, a papai maitai i nia i ta outou aniraa i te taio mahana o te tairururaa ta outou e hinaaro e haere atu. E hapono atu te tuhaa haapao i te nohoraa o taua oire ra i te tapura hopea roa o te mau nohoraa i faataahia no tera tairururaa.
8 E hiˈoraa tatou na to te ao: Te ite ra anei te taata i te taa-ê-raa i rotopu i te mau Ite no Iehova e to teie nei ao? Oia mau! Teie te tahi mau tatararaa a te mau faatere hotela o te hoê oire: “Ua farii noa matou i te feia i haere i te mau rururaa, o outou râ te mea turu roa ˈˈe e te mea maitai roa ˈˈe.” “I te hebedoma i mahemo, ua parahi mai te tahi atu pǔpǔ faaroo i ǒ matou. Ua ite-maitai-hia te taa-ê-raa.” “Ua ite matou e e nehenehe noa matou e tiaturi i ta outou tauturu e turu.” Aita anei tera mau tatararaa e haapapu ra e e mana maitai to “te paari no nia maira” i nia i to tatou huru? (Iak. 3:17) I te mea e e ‘hiˈoraa tatou na to te ao,’ e tapi anaˈe ïa i te hoê haerea o te faaite i te tura e te hanahana o to tatou Atua ra o Iehova i te mau taime atoa.—Kor. 1, 4:9.
9 I te mea e ‘te mou nei te huru o teie nei ao,’ e hinaaro tatou i ta tatou tairururaa mataeinaa no te vai ara noa i te pae varua. (Kor. 1, 7:31) E titauhia te tutavaraa no te faanaho ia tae tatou i na mahana taitahi, e hoona râ te reira. Ua faaineinehia te tairururaa mataeinaa o teie matahiti, “A faahanahana i te Atua,” no te tauturu ia tatou ia mau maite a tiai noa ˈi i te tupuraa o te haavaraa a Iehova i nia i te ao a Satani. Eiaha ïa tatou e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia faaere ia tatou i te haapiiraa ta Iehova i faaineine no tatou.—Isa. 51:4, 5.
[Tumu parau tarenihia i te api 3]
Hora
Mahana pae e Mahana maa
9:30 – 5:00
Tapati
9:30 – 4:05