VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w01 15/3 api 20-24
  • E ere anei teie te ohipa maitai roa ˈˈe no outou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E ere anei teie te ohipa maitai roa ˈˈe no outou?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaite maira anei te Atua i te aveia?
  • Te hoê oraraa faahiahia
  • Te oraraa i te Betela
  • Eaha ta outou e nehenehe e rave ia ineine outou?
  • E tuhaa ta tatou paatoa
  • Te hinaaro nei te Betela i te rima tauturu
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
  • E riro anei outou ei rima tauturu?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
  • E haafaahiahia tatou i te “fare o te Atua”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Eita e moˈehia te mau ohipa maitai
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2019)
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
w01 15/3 api 20-24

E ere anei teie te ohipa maitai roa ˈˈe no outou?

MAI te peu e e Kerisetiano bapetizohia outou, eita e ore e e turai te here i te Atua ia outou ia rave i to ˈna hinaaro. Hau atu â, mea au roa paha na outou te taviniraa. Inaha hoi, ua faaue Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ atoa ia faariro i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 28:19, 20) Oia, i teie nei, te rave ra paha outou i te ohipa imiraa no te faatamaa ia outou iho. Ei pǐpǐ râ na Iesu e ei Ite no Iehova, na mua roa, e tavini Kerisetiano outou o te tuu i te ohipa pororaa i te Basileia i te parahiraa matamua i roto i te oraraa.—Mataio 24:14.

Peneiaˈe fatata roa to outou e 20 matahiti aore ra ua hau rii. Ua riro paha outou i te feruri rahi i te aveia ta outou e pee i roto i te oraraa. I roto i te faitoraa i te mau maitiraa e vai ra i mua ia outou, mea faufaa paha te faaoaoaraa ia outou iho.

A hiˈo ïa i ta Jørgen no Danemata e parau ra no nia i te maitiraa ta ˈna i rave. Te faataa ra o Jørgen i te reira mai “te hoê huru oraraa maitai roa i reira outou e nehenehe ai e haamau i te feruriraa i nia i te ohipa faufaa roa ˈˈe e vai ra.” Te na ô ra o Eva, te hoê vahine e 31 matahiti no Heleni, e: “Ia faaau vau i to ˈu oraraa e to to ˈu mau hoa, e manaˈo noa iho â vau e o to ˈu te mea faufaa aˈe, tei faaohipa-maitai-aˈe-hia, e te mea rearea aˈe.” Teihea ohipa e mauruuruhia mai teie? Nafea e noaa ˈi ia outou taua ohipa ra?

Te faaite maira anei te Atua i te aveia?

Mea huru fifi ia maiti i te hoê ohipa. Oia mau, e tiai paha te vetahi ia faaite mai te Atua eaha mau na ta ˈna e hinaaro ra ia rave ratou.

Tei Midiana o Mose i faaue ai Iehova ia ˈna e hoˈi i Aiphiti e faaora mai i te mau Iseraela mai te faatîtîraa. (Exodo 3:1-10) Ua fa ˈtu te melahi a te Atua i mua ia Gideona tei nominohia ei faaora ia Iseraela mai te haafaoraa. (Mau tavana 6:11-14) Te tiai ra o Davida i te mau mamoe i to te Atua faaueraa ia Samuela e faatahinu ia ˈna ei arii apî no Iseraela. (Samuela 1, 16:1-13) Aita tatou e arataihia ra mai teie i teie mahana. E hinaaro maoti tatou e faito i te mau mea e faaoti atu ai nafea ia faaohipa i to tatou mau aravihi no ǒ mai i te Atua ra.

Ua iriti Iehova i ‘te hoê opani rahi [o te aratai atu i te taviniraa ra]’ na te mau Kerisetiano apî i teie mahana. (Korinetia 1, 16:9; MN) Nafea? I na matahiti hoê ahuru i mairi, ua maraa te numera o te feia poro i te Basileia mai te 2 125 000 e tiahapa i nia hau atu i te 6 000 000 na te ao atoa nei. Na vai e tauturu ra i te nenei i te mau mirioni Bibilia, buka, buka rairai, vea, e api parau i hinaarohia no te atuaturaa pae varua e te ohipa pororaa i te parau apî maitai na te ao atoa nei? Na te mau melo o te utuafare o te Betela no te ao atoa teie fanaˈoraa taa ê haamaitaihia.

Te hoê oraraa faahiahia

Te hoê Betela, o te hoê ïa “Fare a te Atua,” e te mau nohoraa Betela, o te mau vahi nohoraa ïa o te mau rima tauturu Kerisetiano e tavini ra i te pu e i te mau amaa a te Taiete Watch Tower. (Genese 28:19, nota i raro i te api) E nehenehe te mau utuafare o te Betela no teie tau e faaauhia i ‘te mau fare patuhia i te paari’ e i niuhia i nia i te here ia Iehova e te faanahonaho-maitai-hia.—Maseli 24:3.

Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te huru tupuraa i te Betela e au i to te hoê utuafare? Te na ô ra te hoê melo e 25 matahiti o te utuafare o te Betela no Estonie e: “Mea au na ˈu e faaea i rotopu i te mau hoa o Iehova i te mau taime atoa. O te reira noâ te mea faufaa roa ˈˈe na ˈu i te Betela.”—Salamo 15:1, 2.

Na te ao atoa, fatata 19 500 taata teie e oaoa nei i te fanaˈoraa taa ê e tavini i te Betela. (Salamo 110:3) I te mau Hau Amui, e 46 % o to te Betela mai te 19 e tae atu i te 29 matahiti to ratou. Mai ia Isaia, ua parau ratou e: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.” (Isaia 6:9) Te pûpû ra Isaia—tei pûpû-aˈena-hia na Iehova—i ta ˈna tauturu no te hoê fanaˈoraa taa ê i roto i te taviniraa. E au ra e te titau ra te reira ia haapae i te tahi mau maitai no ˈna iho. E faarue te feia e tavini ra i te Betela i to ratou fare e te mau mea piri i te utuafare, oia atoa te metua vahine, te metua tane, te mau taeae, te mau tuahine, e te mau hoa. E ravehia teie mau haapaeraa ma te aau tae “no te evanelia nei.”—Mareko 10:29, 30.

Ei faahoˈiraa, auê ïa mau haamaitairaa pae varua e vai ra i te Betela e! Te faataa ra te hoê melo apî o te utuafare o te Betela no Rusia e: “Na roto i te haapaeraa ia tatou iho, e nehenehe tatou e haapii e rave rahi mau mea o te tauturu ia tatou ia ora i roto i te ao apî. E nehenehe au e parau e no ˈu, mea rahi aˈe te mau haamaitairaa a Iehova i ta ˈu mau haapaeraa.”—Malaki 3:10.

Te oraraa i te Betela

Mai te aha te huru o te oraraa i te Betela? E farii te tahi mau melo o te utuafare o te Betela e mea maitai e te mauruuru, e mea rearea atoa. Mea au na Jens, 43 matahiti, te taviniraa i te Betela. No te aha? Te na ô ra oia e: “No te mea te taa ra ia oe e te apiti ra oe i roto i te tutavaraa rahi e rave i te hoê ohipa faufaa. Ua nehenehe au e ite atu i te rahiraa e te faufaaraa o te ohipa a Iehova.”

Mai te Monire e tae atu i te Mahana maa, e haamata te mahana i te Betela na roto i te haamoriraa poipoi. E aparauraa bibilia tera, peretitenihia e te hoê matahiapo paari. I te mau ahiahi Monire, e ravehia hoê hora no te haapiiraa bibilia utuafare maoti Te Pare Tiairaa, e apeehia i te tahi taime e te hoê oreroraa parau niuhia i nia i te hoê tumu parau bibilia o te tano iho â no te utuafare o te Betela.

Eaha te ohipa e tupu ia tae mai te hoê taata i te Betela no te taime matamua? No te faaite i te oraraa Betela i te mau melo apî, e vauvau te tahi mau taeae paari o te utuafare i te tahi mau oreroraa parau no nia i te mau tuhaa rau o te taviniraa i te Betela. Tau hebedoma i te maoro i te matahiti matamua, e apiti te hoê melo apî o te utuafare o te Betela i te hoê haapiiraa tahebedoma maitai faataahia no te faaaano i to ˈna maramaramaraa i te mau Papai. E fanaˈo atoa te feia e tae apî mai i te hoê porotarama taioraa bibilia taa ê. I te roaraa o to ratou matahiti matamua taviniraa i te Betela, e taio te mau melo apî o te utuafare i te Bibilia taatoa.

Eaha te faahopearaa o teie rahiraa haapiiraa? Te pahono ra o Joshua, 33 matahiti, melo o te utuafare o te Betela no Hong-Kong e: “Ua faahohonu mau â te Betela i to ˈu mauruuru ia Iehova. E nehenehe au e amui e te mau taeae paari e rave rahi tei horoa i te tuhaa rahi roa ˈˈe o to ratou oraraa no te tavini ia Iehova. Mea au roa na ˈu te mau porotarama pae varua, mai te haamoriraa poipoi e te haapiiraa utuafare o Te Pare Tiairaa. Hau atu â, mea au na ˈu te huru oraraa nahonaho e te ohie. E faatiamâ te reira ia ˈu i te ahoaho faufaa ore. E haapii atoa vau nafea ia faaafaro i te mau mea ia au i te haerea Kerisetiano, e ua riro noa iho â te reira ei mea maitai.”

E horoa te mau melo o te utuafare o te Betela i te rahiraa o to ratou taime e to ratou itoito no te rave i te mea no reira ratou i pûpû ai i ta ratou tauturu. Oia hoi, e faaohipa i ta ratou mau ravea pae tino e pae feruriraa na mua roa no te amo i te hopoia i horoahia ˈtu i te Betela. E rau te mau mea e tia ia ravehia. E faatere te vetahi i te mau matini neneiraa aore ra e haa i roto i te taairaa no te hamani i te mau buka o te haponohia na te mau amuiraa e rave rahi. E tavini te tahi atu i roto i te fare tutu, te piha tamaaraa, aore ra te piha puˈaraa ahu. I roto i te mau ohipa faataahia, te vai ra te tamâraa, te faaapuraa, te ohipa paturaa, e te vai ra ˈtu â. Ta te vetahi hopoia, te haapaoraa ïa i te mau tauihaa a teie mau tuhaa ohiparaa. E utuutu te tahi atu i te feia maˈi aore ra e haa i roto i te mau piha ohipa. Ua taaihia te mau ohipa atoa e faataahia i te Betela i te mau tautooraa au mau e mea faahiahia te mau haamaitairaa e noaa mai. Mea mauruuru iho â râ te ohipa e ravehia i te Betela no te mea te paturu ra te reira i te mau faufaa a te Basileia e no te here i te Atua e ravehia ˈi.

E faataahia te mau melo o te utuafare o te Betela i roto i te mau amuiraa, i reira, o ratou te feia matamua e ite i te mau maitai o ta ratou ohipa. E oaoa ratou i te haere atu i te mau putuputuraa a te amuiraa e i roto i te ohipa pororaa. Ei faahopearaa, ua faatupu te mau melo o te utuafare o te Betela i te mau taairaa etaeta e to ratou mau taeae e tuahine i roto i te mau amuiraa no tera vahi.—Mareko 10:29, 30.

Te na ô ra o Rita, te hoê melo o te utuafare o te Betela no Beretane e: “E mauruuru roa vau no te amuiraa! Ia tae atu vau i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa, e puai-roa-hia to ˈu faaroo ia ite atu i te mau taeae, mau tuahine, mau tamarii, e mau ruhiruhia here i reira! Noa ˈtu te mea e tupu mai, to reira ratou. E tauturu te reira ia ˈu ia itoito atu â i roto i ta ˈu taviniraa i te Betela.”

E ere te oraraa i te Betela i te ohipa, te mau putuputuraa, te taviniraa, e te haapiiraa anaˈe. E fanaˈo atoa te utuafare i te mau taime tamǎrûraa. I te tahi mau taime, e faatupuhia te hoê porotarama “Ahiahi a te utuafare” faaanaanataeraa mea maitai i te pae varua, i reira e nehenehe ai e fanaˈo i te mau aravihi o te rahiraa e e haapii i te mau mea o te faaitoito no nia i te oraraa o vetahi atu e tavini ra i te Betela. Mea oaoa atoa te mau farereiraa maitatai e o vetahi ê o te patu. Te vai ra atoa paha te tahi mau vahi hautiraa, oia atoa te mau piha vairaa buka no te taioraa e te maimiraa no ˈna iho. E eiaha ia haamoehia te aparauraa au roa i nia i te iri airaa maa i te mau taime tamaaraa.

Te na ô nei o Tom, te hoê melo o te utuafare o te Betela no Estonie e: “Aita te miti i atea roa i te Betela, e i pihai noa ˈtu, te vai ra te hoê uru raau nehenehe mau i reira mâua ta ˈu vahine e au ai e hahaere rii. E hauti atoa vau i te tahi taime i te huiraa popo, te hockey, e te tairiraa popo e te mau hoa no te amuiraa e no te Betela. E ia maitai te mahana, e haere mâua e ori haere na nia i to mâua pereoo taataahi.”

Eaha ta outou e nehenehe e rave ia ineine outou?

Na mua roa iho â ïa, ua riro te Betela ei vahi i reira te mau Kerisetiano paari e pûpû ai i te taviniraa moˈa na Iehova e e haa ˈi no te mau hoa faaroo no te ao atoa. E tia i te feia e riro mai ei melo o te utuafare o te Betela ia faaî i te tahi mau titauraa. Eaha ta outou e nehenehe e rave ia ineine outou no te tavini i te Betela?

Mai ia Timoteo tei tavini e te aposetolo Paulo, ei roo maitai i roto i te amuiraa to te feia e fariihia e tavini i te Betela. (Timoteo 1, 1:1) “E taata roo maitai” o Timoteo “i te mau taeae i Lusetera e Ikonio.” (Ohipa 16:2) Noa ˈtu to ˈna apî, ua ite Timoteo i te mau Papai e mea paari maitai oia i roto i te parau mau. (Timoteo 2, 3:14, 15) Oia atoa, e tiaturihia e mea ite te feia e fariihia e tavini i te Betela, i te Bibilia.

E tia ei huru feruriraa haapae ia ratou iho to te mau melo o te utuafare o te Betela. No te papu o to Timoteo huru feruriraa haapae ia ˈna iho e to ˈna aau tae e tuu i te mau faufaa a te Basileia na mua ˈˈe i to ˈna iho i nehenehe ai Paulo e parau no ˈna e: “Aita hoi a ˈu e taata mai ia ˈna atoa te aau, i te haapao mau i ta outou na. Te imi nei hoi te taata atoa i ta ratou ihora, aore i ta Iesu Mesia ra. Ua ite mau râ outou ia ˈna, e mai ta te tamaiti haapaoraa i te metua ra, o ta ˈna ïa haapaoraa ia ˈu i te ohipa i te evanelia nei.”—Philipi 2:20-22.

E titau te taviniraa i te Betela i te mau tane e te mau vahine maitatai i te pae varua. Maoti te mau faanahoraa e ravehia no te mau melo o te utuafare o te Betela e nehenehe ai ratou e tupu i te pae varua na roto i te haapiiraa bibilia, te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa Kerisetiano e i roto i te taviniraa, e te amuiraa e te mau Kerisetiano paari. E tauturuhia ïa to te Betela ia pee i te aˈoraa a Paulo: “E haapao â outou i ta [te Mesia ra o Iesu]; ia aahia i roto ia ˈna, e ia patuhia i nia iho ia ˈna, e ia papu outou i te parau faaroo, mai tei haapiihia ˈtu ia outou na, e ia rahi atu te reira ma te haamaitai.”—Kolosa 2:6, 7.

No te huru o te ohipa i te Betela, ei itoito i te pae tino e ei ea maitai to te feia e farii i teie fanaˈoraa taa ê i roto i te taviniraa. Mai te peu e te faaî ra outou i te mau titauraa ta matou i tataˈu iho nei, 19 matahiti to outou aore ra hau atu, e ua bapetizohia outou hoê aˈe matahiti i teie nei, te faaitoito atu nei matou ia outou ia feruri i te taviniraa i te Betela.

E tuhaa ta tatou paatoa

Ei Kerisetiano, papu mau e e hinaaro paatoa tatou e tuu i te mau faufaa a te Basileia i te parahiraa matamua i roto i te oraraa e e tavini ia Iehova ma to tatou nephe atoa. (Mataio 6:33; Kolosa 3:23) E nehenehe atoa tatou e faaitoito i te feia e tavini ra i te Betela ia tamau i te pûpû i te taviniraa moˈa i reira. E o te mau taeae apî iho â râ o tei ineine no te tavini i te Betela te tia ia turaihia ia noaa ia ratou teie fanaˈoraa taa ê haamaitaihia.

E huru oraraa mauruuru i te pae varua te taviniraa i te Betela—te hoê o te nehenehe mau e riro ei ohipa maitai roa ˈˈe no outou. Mai te reira no Nick, tei haamata i te tavini i te Betela i te 20raa o to ˈna matahiti. I muri aˈe hoê ahuru matahiti taviniraa i te Betela, te na ô nei oia e: “E pure pinepine au ia Iehova no te haamauruuru ia ˈna no to ˈna maitai rahi. Eaha ˈtu â ta ˈu e nehenehe e titau? I ǒ nei, te haaatihia ra matou e te mau Kerisetiano haapao maitai o te tavini ra ia Iehova ma te maitai hope.”

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 22]

EAHA TA TE MAU MATAHIAPO E TE MAU METUA E NEHENEHE E RAVE?

E tia iho â râ ia faaitoito te mau matahiapo e te mau tiaau ratere i te mau taurearea tane ia faaî i te hoê parau aniraa no te Betela. Aita i maoro aˈenei, ua faaite te hoê titorotororaa faanaho-ore-hia i te mau taurearea o te utuafare o te Betela e e 34 % o ratou tei faaitoitohia e te mau tiaau Kerisetiano iho â râ ia faariro i te taviniraa i te Betela ei fa na ratou. Oia, te ere ra paha ratou i roto i ta ratou iho mau amuiraa. Mea maitai râ ia haamanaˈo e noa ˈtu e eita e ore e e ohiparaa maitai to Timoteo i nia i te feia apî i Lusetera e Ikonio, aita to reira mau matahiapo i tapea ia ˈna eiaha oia ia tavini e o Paulo. Aita ratou i manaˈo e ia apee Timoteo i te aposetolo, e ere rahi roa ta ratou amuiraa.—Timoteo 1, 4:14.

Ia tamata iho â râ te mau metua Kerisetiano i te ohipa maitai i nia i ta ratou mau tamarii i roto i teie tuhaa. I roto i te titorotororaa i faataahia ˈtu nei, e 40 % o tei uihia tei faahiti i to ratou mau metua ei tumu faaitoitoraa matamua e rave i te taviniraa i te Betela. Ua parau te hoê tuahine tei tavini i te Betela tau matahiti rii i teie nei e: “O te oraraa o to ˈu mau metua i roto i te taviniraa ia Iehova tei turai puai mai ia ˈu ia rave i te taviniraa i te Betela. No to ˈu iteraa i to raua hiˈoraa i roto i te taviniraa taime taatoa i ite noa ˈi au e tera te ohipa maitai roa ˈˈe e te mauruuru roa ˈˈe e tia ia maiti.”

[Tumu parau tarenihia i te api 24]

MEA AU NA RATOU TE TAVINIRAA I TE BETELA

“E poihere au i ta ˈu taviniraa i te Betela. Mea mauruuru ia ite e ua tavini au ia Iehova i te roaraa o te mahana e e na reira â vau ia poipoi aˈe, i te mahana i mua ˈtu, e na reira noa ˈtu. E horoa mai te reira i te manaˈo haava maitai e e faaî i to ˈu feruriraa i te mau manaˈo maitatai.”

“Ua riro te Betela ei vahi i reira outou e nehenehe ai e horoa i to outou taime e to outou itoito taatoa no te taviniraa ia Iehova ma te ore e faanevanevahia. E hopoi mai te reira i te oaoa o roto mai. E ite atoa râ outou i te faanahonahoraa a Iehova ia au i te hoê hiˈoraa ê. E taa ia outou e ua piri roa ˈtu â outou i te mafatu o taua faanahonahoraa ra, e o te reira te mea rearea roa.”

“Te haereraa mai i te Betela, o te ohipa maitai roa ˈˈe i farereihia aˈenei e au. Eita te haapiiraa e faaea i ǒ nei. E i ǒ nei, e ere te haapiiraa no to ˈu iho manuïaraa, no to Iehova râ. I ǒ nei, eita roa ˈtu ta ˈu ohipa e mâuˈa.”

“E mauruuru vau i te faaohiparaa i to ˈu mau aravihi i te Betela e e topa to ˈu hau no te mea te faaohipahia ra te reira no Iehova e no te mau taeae.”

“Aita i itea mai ia ˈu te mauruuru e te oaoa mau i roto i ta ˈu ohipa tahito. Ua moemoeâ vau e mau matahiti i te maoro e haa e to ˈu mau taeae e tuahine e no ratou. No reira vau i haere mai ai i te Betela. Te itea ra ia ˈu te mauruuru mau i te iteraa e e faufaahia vetahi ê i te pae varua e e aruehia Iehova no ta ˈu mau tutavaraa atoa.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono